Pretentii civile. Speta. Decizia 675/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
Decizia Nr. 675/R/ Dosar Nr-
Ședința publică din 28 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
- - JUDECĂTOR 3: Camelia
- judecător
grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea recursurilor declarate de pârâtele Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin, împotriva sentinței civile nr. 1556 din 20 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 22 mai 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 28 mai 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin cererea de chemare în judecată reclamanții -, -, și HG au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Tg. M, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, obligarea în solidar a pârâților la plata despăgubirilor egale cu diferențele salariale dintre indemnizațiile reclamanților și cele echivalente ale procurorilor de la DNA și DIICOT, începând cu 1 aprilie 2006 precum și pe viitor, până la încetarea stării de discriminare, despăgubiri actualizate, până la data plății efective, astfel: pentru, -, -, diferența dintre coeficientul de multiplicare 17 și coeficientul echivalent neacordat în mod discriminatoriu de 19, pentru -, care din data de 1.04.2006 are funcția de președinte de secție, diferența dintre coeficientul de multiplicare 18 și coeficientul neacordat de 21,500, pentru HG, care a avut funcția de conducere de președinte a Curții de Apel Tg. M, până la data de 7.07.2007, diferența dintre coeficientul de multiplicare 19,00 și coeficientul echivalent neacordat de 22,50, iar de la data de 7.07.2007 acordarea diferenței dintre coeficientul de multiplicare 17,00 și coeficientul echivalent neacordat în mod discriminatoriu de 19,00, obligarea pârâtului Curtea de Apel Tg. M să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate.
Prin sentința civilă nr. 1556/20.11.2007 Tribunalul Mureșa admis ac iunea civil, av nd ca obiect un conflict de drepturi, formulat de reclaman ii, HG, n contradictoriu cu âți Curtea de Apel Tg., Ministerul Justi iei i Ministerul Economiei și Finan elor cu citarea obligatorie a Consiliului Na ional Pentru Combaterea Discrimin rii.
A obligat n solidar âții la calcularea i la plata n favoarea fiec rui reclamant a unei desp gubiri egale cu diferen ele de drepturi de natur salariala, t ncep nd cu data de 01.04.2006 i pentru viitor la ncetarea st rii de discriminare, calculate dup cum urmeaz:
- pentru, diferen a dintre: drepturile de natur salariat cuvenite reclaman ilor calculate n func ie de coeficientul de multiplicare 19, i respectiv drepturile de natur salariala primite efectiv de reclaman i calculate n func ie de coeficientul de multiplicare 17;
- pentru, diferen a dintre: drepturile de natur salariala cuvenite reclamantei calculate func ie de coeficientul de multiplicare 21.500, i respectiv drepturile de natur salariala primite efectiv de reclamant calculate n func ie de coeficientul de multiplicare 18;
- pentru HG, pentru perioada 01.04.2006 - 07.07.2007, diferen a dintre: drepturile de natur salariala cuvenite reclamantului calculate n func ie de coeficientul de multiplicare 22,500, i respectiv drepturile de natură salariala primite efectiv de reclamant calculate n func ie de coeficientul de multiplicare 18,500;
- pentru HG, ncep nd cu data de 08.07.2007 i la data ncet rii de discriminare, diferen a dintre: drepturile de natur salariala cuvenite reclamantului calculate n func ie de coeficientul de multiplicare 19, i respectiv drepturile de natur salariala primite efectiv de reclamant calculate n func ie de coeficientul de multiplicare 17.
Sumele mai sus men ionate cuvenite reclaman ilor vor fi actualizate n func ie de rata infla iei, calculat de la data scaden ei lunare a fiec rei diferen e de natur salariala neacordate i la data execut rii efective a prezentei hot ri.
A obligat ta Curtea de Apel Tg. nscrie n carnetele de munc ale reclaman ilor men iunile corespunz toare acord rii drepturilor de natură salariala mai sus men ionate.
A obligat tul Ministerul Economiei și Finan elor aloce fondurile necesare pl ății n favoarea reclaman ilor a drepturilor de natur salariala mai sus men ionate.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin M, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției a arătat că prin acordarea unor drepturi neprevăzute de actele normative în vigoare, prima instanță a depășit limitele puterii judecătorești și și-a arogat atribuții de legiferare, ceea ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 4 Cod pr. civilă.
Totodată, se precizează faptul că dispozițiile nr.OG 137/2000 nu sunt incidente în cauză, în lipsa unui text de lege care să recunoască reclamanților dreptul pretins prin prezenta cerere. Reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin nr.OG 137/2000.
În ce privește încadrarea procurorilor la DNA și DIICOT se evidențiază faptul că legiuitorul a menținut regula numirii acestora, iar nu a promovării, a exercitării pe o durată temporară a funcției de procuror în cadrul acestui parchet, precum și a revenirii pe postul deținut anterior.
În acest context se menționează faptul că reclamanții intimați nu beneficiază de coeficienții prevăzuți de nr.OG 27/2006 pentru procurorii de la Parchetul de le lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că nu îndeplinesc cumulativ toate criteriile impuse de art. 3 alin. 1, chiar dacă ar avea vechimea cerută pentru ocuparea unei funcții de procuror în cadrul DNA sau DIICOT.
În acest sens se arată că judecătorii și procurorii desfășoară activități diferite care justifică stabilirea unor reguli diferite de organizare și funcționare a instanțelor judecătorești comparativ cu parchetele și adoptarea unor proceduri diferite în ce privește raporturile de serviciu ale celor două categorii de magistrați, fără a se aduce atingere principiului nediscriminării, care în nici un caz nu presupune uniformitate.
Prin recursul formulat, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Mai nvocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă și a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor nu se confundă cu bugetul de stat, rolul acestuia fiind de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale, respectiv procedura reglementată de Legea nr. 500/2000, privind finanțele publice.
Prin încheierea nr. 2130 pronunțată în data de 31.03.2008, în dosarul nr- Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus strămutarea judecății procesului la Curtea de Apel Brașov, unde a fost înregistrat sub nr-.
Examinând sentința în raport cu actele, lucrările dosarului și motivele de recurs, curtea reține că recursurile formulate de pârâți sunt întemeiate, pentru cele ce urmează:
Reclamanții nu au beneficiat și nu beneficiază nici în prezent de drepturile salariale solicitate, neexistând nici un act normativ care să stabilească pentru aceștia coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru procurorii de la DNA și DIICOT.
Este adevărat că drepturile salariale pretinse de reclamanți au fost recunoscute prin lege procurorilor de la DNA și DIICOT, însă aceste dispoziții legale nu pot fi extinse și la categoria reclamanților, câtă vreme acest lucru nu e prevăzut expres în actul normativ respectiv.
Nu poate fi reținută nici discriminarea față de procurorii de la DNA și DIICOT care beneficiază de drepturile salariale menționate, întrucât nu este îndeplinită condiția situației comparabile, iar față de această premisă obligatorie nu se poate pune problema nici a criteriului de discriminare.
În altă ordine de idei, pretențiile reclamanților au la bază premiza potrivit căreia dispozițiile legale invocate sunt discriminatorii întrucât încalcă principiul egalității instituit atât de Constituția României, cât și de art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și reglementările internaționale în materie.
Cu privire la acest aspect, curtea reține că instanțele ordinare pot fi sesizate doar în legătură cu constatarea faptului că o lege este aplicată în mod discriminatoriu subiecților de drept cărora șli se adresează, nefiind posibil să se solicite constatarea faptului că o lege este discriminatorie și nici extinderea aplicării ei altor subiecți de drept.
În situația în care un act normativ conține dispoziții discriminatorii cu privire la anumiți subiecți de drept, soluția legală e aceea de a invoca și a constata neconstituționalitatea respectivei norme pe considerentul că încalcă principiul egalității instituit prin legea supremă.
Doar Curtea Constituțională are competența legală de a aprecia că un text legal creează o discriminare și încalcă acest principiu, ca atare poate stabili modalitatea în care trebuie interpretat textul respectiv pentru a elimina încălcarea principiului egalității. În acest sens, părțile sau instanțele, din oficiu, pot invoca excepția de neconstituționalitate în cadrul procesului pendinte.
În contextul în care norma legală invocată nu a fost declarată neconstituțională în perioada în care aceasta e în vigoare, instanțele au obligația de a respecta conținutul respectivei norme, în caz contrar actul de justiție căzând în derizoriu.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, curtea va admite recursurile declarate de recurenții pârâți, va modifica în tot sentința 1556/20.11.07 a Tribunalului Mureș, în sensul că va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurenții pârâți Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin împotriva sentinței civile nr. 1556/20.11.2007 a Tribunalului Mureș, pe care o modifică în tot, în sensul că respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții -, -, și HG în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Târgu Mureș, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 28 mai 2008.
Președinte, judecător, judecător,
Pt. --- -, pt.- - -
plecată în concediu de odihnă, plecată în concediu de odihnă,
semnează vicepreședintele instanței, semnează vicepreședintele instanței,
Grefier,
Red. - 27.06.08
Dact. - 7.07.08
2 ex.
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Dorina Rizea, Camelia
