Pretentii civile. Speta. Decizia 700/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL NR. 700 /2009
Ședința public de la 1 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani judector
- - - președinte secție
- - - judector
- grefier
Pe rol se afl soluționarea recursului promovat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 508 din 7 mai 2008 pronunțat de Tribunalul Alba în dosar civil nr- pronunțat de Tribunalul Alba în dosar civil nr-.
Completul de judecat s-a constituit potrivit dispozițiilor art. 98 din Regulamentul de ordine interioar al instanțelor judectorești, având în vedere c în cauz doamna judector a formulat cerere de abținere încuviințat prin Încheierea nr. 185/R/CC/2009, sens în care a fost încheiat Proces verbal.
La apelul nominal efectuat în cauz se constat lipsa prților.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, constatându-se c reclamanții recurenți au înregistrat la dosar Concluzii scrise și un set de acte în susținerea acestora.
Instanța, având în vedere c recurenții solicit judecarea recursului în lips nemaifiind alte cereri și probe de administrat, constat cauza în stare de judecat și o las în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de faț;
Constat c prin acțiune înregistrat la data de 28.09.2007, pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr-, reclamanții și i-au chemat în judecat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara solicitând ca, prin hotrârea judectoreasc ce se va pronunța în contradictoriu și cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii:
- s fie obligați pârâții de ord.1-3 s plteasc reclamanților, drepturile bnești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brut lunar, începând cu 01.09.2004 și pân la data rmânerii irevocabile a hotrârii precum și în continuare, sume care s fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și pân la data plții efective;
- s se dispun efectuarea cuvenitelor mențiuni, în carnetele de munc ale reclamanților, conform prezentei hotrâri.
În motivarea acțiunii lor reclamanții art c au calitatea de asistenți judiciari, în cadrul Tribunalului Hunedoara și c prin discriminarea fcut, au fost prejudiciați cu sumele solicitate.
S-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 care prevede acordarea sporului pentru anumite categorii de salariați.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevzut c aceste sporuri se acord nu numai funcționarilor publici prevzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitții, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrrii Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Prin urmare, susțin reclamanți, ne aflm în situația în care judectorii militari, precum și membri Consiliului Director al CNCD beneficiaz de un spor de confidențialitate de pân la 15% din indemnizația lunar, iar judectori civili ( care controleaz inclusiv actele emise de CNCD) nu beneficiaz de un astfel de spor, deși nerespectarea confidențialitții lucrrilor reprezint abatere disciplinar.
În drept, s-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 Legea nr.182/2002, Hotrârea nr.585/2002, art.13 din OG 57/2000, art.3 din OG 19/2006, art.15 din OG 64/2006, art.13 din OG 10/2007, art.5 din OG 6/2007, art.13 din OUG 123/2003 și Legea nr.303/2004, art. 14 CEDO.
Prin întâmpinarea depus, pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa invocat lipsa calitții sale procesual pasive, pe considerentul c nu are nici calitatea de angajator și nici atribuții de stabilire a indemnizațiilor judectorilor. (4).
Ministerul Justiției a depus întâmpinare (16-120), solicitând respingerea acțiunii ca nefondat, susținând, în esenț, c exercitarea unor drepturi se refer la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de ctre legiuitor.
S-a mai susținut c, în afara legii, nu se poate vorbi de discriminare în sensul ordonanței nr.137/2000. Astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale, în mod diferit faț de alte categorii, nu este o problem ce poate fi apreciat din punctul de vedere al discriminrii, depșind cadrul legal reglementat prin OG nr.137/2000.
Examinând toate dispozițiile legale este evident c sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activitților desfșurate, al modului de acordare a cuantumului, așa încât exist dificultți în a reține situația comparabil - element necesar pentru putea vorbi de discriminare.
În unele situații acordarea sporului este condiționat de existența unor alocații bugetare; de asemenea, conținutul concret al diferitelor atribuții de serviciu precum și diversele sisteme de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac s nu poat fi reținut o situație comparabil între categorii profesionale distincte.
S-a concluzionat c situațiile diferite în care se afl diferitele categorii de salariați determin soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fr ca prin aceasta s se încalce principiul egalitții.
S-a adus ca exemplu în sprijinul celor afirmate și Hotrârea nr.232/2007 a CNCD care a concluzionat c nu exist un tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art.2 din OG nr.137/2000.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calitții procesuale pasive pe considerentul c potrivit art.16-20 din OG nr.137/2000 republicat, este instituția abilitat și investit prin lege s aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, s constate și sancționeze contravențiile prevzute de OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000 posibila victim a discriminrii poate introduce acțiune direct în instanț, prin care s solicite despgubiri și restabilirea situației anterioare.(28-31).
Prin Încheierea de ședinț din 08.01.2008 pronunțat de Tribunalul Hunedoara, s-a dispus scoaterea cauzei de rol și înaintarea dosarului la Curtea de Apel Alba Iulia, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judectorii și asistenții judiciari, din cadrul acestui tribunal.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Încheierea nr.17/F/CC/31.01.2008 pronunțat în dosar nr-, a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Sibiu, unde dosarul a fost înregistrat cu același num
Prin Încheierea de ședinț din 04.03.2008 pronunțat de Tribunalul Sibiu, s-a dispus scoaterea cauzei de rol și înaintarea dosarului la Curtea de Apel Alba Iulia, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judectorii și asistenții judiciari, din cadrul acestui tribunal.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Încheierea nr.146/F/CC/20.03.2008 pronunțat în dosar nr-, a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba, unde dosarul a fost înregistrat cu același num
Prin sentința civil nr.508/07.05.2008 pronunțat de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calitții procesual pasive invocat de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
Totodat s-a admis excepția lipsei calitții procesual pasive invocat de pârâtul și pe cale de consecinț, s-a respins acțiunea formulat de reclamanți ca fiind introdus împotriva unei persoane fr calitate.
Pe fond, s-a respins acțiunea formulat de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara.
Pentru a hotrâ astfel, prima instanț a reținut, în ce privește excepția invocat de pârâta Curtea de Apel Alba Iuliac este nefondat, pârâta având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților și c în aceste condiții, conform art.282 muncii justific calitatea procesuala.
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, instanța constatat c, potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000, posibila victim a discriminrii poate introduce acțiune direct în instanț, prin care s solicite despgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminrii, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibil înclcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calitții procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii și a respins acțiunea reclamanților ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut c reclamanții au calitatea de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Hunedoara.
Aceștia au solicitat acordarea sporului de 15% pentru confidențialitate, în baza art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006, care privește creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special.
În versiunea inițial, art.3 al.1 din nr.OG 19/2006 prevedea c pentru pstrarea confidențialitții, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut cadrele militare în activitate, militarii angajați pe baz de contract și personalul civil din beneficiaz de acel spor de 15% din solda lunar, respectiv salariul de baz.
Dup intrarea în vigoare a legii 444/2006, acest articol s-a completat cu faptul c acel procent se acord cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
Reclamanții nu au calitatea de cadre militare în activitate, nici de militari angajați pe baz de contract, nefiind angajați ai instituțiilor publice de aprare național de ordine public și siguranț, fiind angajați ai Ministerului Justiției, instituție ce face parte din autoritatea judectoreasc.
La dosar a fost depus de ctre Ministerul Justiției, Hotrârea nr.232/2007 prin care, luându-se în examinare petiția magistraților prin care se arat c nu beneficiaz de sporul de confidențialitate deși gestioneaz informații clasificate, se constat c petenții, în calitatea lor de magistrați beneficiaz de drepturile stabilite clar de legea nr.303/2004 iar printre acestea nu figureaz și acordarea sporului de confidențialitate.
Mai mult, întrucât atribuțiile de serviciu ale personalului din sistemul autoritții judectorești au un conținut diferit de cel al altor categorii profesionale, se poate conchide c nu exist o situație comparabil intre categorii profesionale distincte:magistrați, funcționari publici, personal auxiliar de specialitate, demnitari,etc.
Împotriva acestei hotrâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamanții și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii, așa cum fost formulat.
În expunerea motivelor de recurs, au susținut c sentința atacat este lipsit de temei legal și dat cu înclcarea esențial și aplicarea greșit a legii, deoarece potrivit prevederilor art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale care se acord personalului militar și funcționarilor publici cu statut special, din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, pentru pstrarea confidențialitții în legtur cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe baz de contract și personalul civil din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, beneficiaz de un spor lunar în cuantum de pân la 15% din solda lunar, respectiv din salariul de baz.
Totodat, prin dispozițiile art.15 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele msuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevzut acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de pân la 15% și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securitții, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrrii Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ.
Potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea splrii banilor, precum și pentru instituirea unor msuri de prevenire și combatere a finanțrii actelor de terorism, modificat și completat s-a acordat acest spor de confidențialitate în cuantum de pân la 15% și membrilor Plenului, precum și unor categorii de personal, din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Splrii Banilor.
Însși Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede în dispozițiile art.30 alin.3 acordarea sporului de confidențialitate personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii cu scopul de a asigura un tratament echitabil și similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice, care gestioneaz informații clasificate.
Or, obligația profesional de confidențialitate a fost impus imperativ reclamanților de ctre legiuitor prin dispozițiile art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 privind Statutul judectorilor și procurorilor, republicat, cu modificrile și completrile ulterioare, raportat la art.15 din Codul d eontologic al magistraților și ale art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, modificat și completat, raportat la art.9 din Codul d eontologic al acestora, lacunar fiind numai cuantumul procentual al acestui drept salarial.
Astfel, reclamanții, în calitate de reprezentanți ai sistemului judiciar sunt discriminați în sensul art.2 și 6 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000, întrucât le-a fost refuzat plata sporului de confidențialitate, cu motivarea c aparțin unei anumite categorii socio-profesionale, fapt ce nu constituie o justificare obiectiv și rezonabil pentru decderea acestora dintr-un drept garantat de lege, deoarece nu categoria socio-profesional este resortul, obiectivul și elementul generator și fundamental al stabilirii și acordrii sporului salarial pentru confidențialitate în sistemul de salarizare.
Singurele obiective și elemente care conduc la o diferențiere în sistemul de salarizare sunt nivelul studiilor, treapta sau gradul profesional, calitatea și cantitatea muncii, condițiile de munc, cu sublinierea c aceast diferențiere se reflect numai în salariul (indemnizația) de baz nu și în sporurile salariale, care întotdeauna au obiective și elemente cu totul speciale și specifice de acordare, precum prestarea muncii peste programul normal, prestarea numai în timpul nopții, dobândirea unei pregtiri profesionale suplimentare în domeniul de activitate, cum ar fi doctoratul, dobândirea unei vechimi în munc, etc.
În caz contrar, sunt înclcate principiile constituționale privind nediscriminarea, dreptul la plat egal pentru munc egal, dreptul la salariu pentru munca prestat, care se coroboreaz cu reglementrile internaționale în materie, respectiv, dispozițiile art.7 și art.23 din Declarația Universal a Drepturilor Omului, care garanteaz dreptul tuturor persoanelor la protecție egal a legii împotriva oricrei discriminri și dreptul la o remunerație echitabil și satisfctoare.
Relevante în acest sens sunt și prevederile art.7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și ale art.14 din Convenția European privind aprarea drepturilor omului și art.4 din Carta social revizuit și ratificat prin Legea nr.74/1999, care garanteaz dreptul la o salarizare echitabil și stabilesc faptul c exercițiul drepturilor și libertților este supus unor limitri numai în situația aprrii securitții naționale și ordinii publice, fapt nejustificat, întrucât, acordarea sporului de confidențialitate tuturor magistraților judectori și procurori și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea nu afecteaz în nici un mod securitatea național, ci constituie o garanție a realizrii acestui obiectiv.
Totodat, acordarea acestor despgubiri salariale reclamanților nu reprezint un adaos la lege, ci o aplicare a dispozițiilor art.269 Codul muncii, ce garanteaz dreptul la despgubiri, inclusiv pentru discriminri în munc.
Intimații Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției au solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanți susținând, în esenț, c sporul pretins de intimați nu își are o reglementare legal și c în afara legii nu putem vorbi de discriminare în sensul nr.OG 137/2000. În susținerea celor artate, recurenții invoc Decizia nr. 818/03.06.2008 a Curții Constituționale.
CURTEA, analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ. constat urmtoarele:
Recursul declarat de reclamanți este fondat.
Reclamanții îndeplinesc funcția de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Hunedoara.
Potrivit art.99 alin.1 lit.d din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, constituie abateri disciplinare ". d) nerespectarea secretului deliberrii sau a confidențialitții lucrrilor care au acest caracter;"
Potrivit dispozițiilor art.111 alin.2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, cu modificrile și completrile ulterioare " dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitțile judectorilor și procurorilor se aplic și asistenților judiciari".
Astfel, dispozițiile cuprinse în capitolul II " și interdicții" al titlului I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor și procurorilor sunt aplicabile și asistenților judiciari.
Prin decizia nr.46/2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit c "În interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judectorilor și procurorilor, republicat cu modificrile și completrile ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, modificat și completat, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora.
Constat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz lunar."
Potrivit art.329 alin.3 Cod proc.civ. " dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii gsindu-și rațiunea în necesitatea formrii și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țrii, astfel c deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretrii judectorești dat dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judectorilor și procurorilor, republicat cu modificrile și completrile ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, modificat și completat, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora, Curtea constat c recursul formulat de reclamanți este fondat, urmând s fie admis, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ. coroborat cu art.81 alin.2 din Legea nr.168/1999.
Se va modifica sentința atacat în sensul admiterii în parte a pretențiilor reclamanților în limita termenului de prescripției prevzut de art. 3 din Decretul Lege nr. 167/1958, raportat la data introducerii acțiunii - 28.09.2007.
Va fi obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulias efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de munc al reclamantelor, conform prezentei hotrâri, în aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 92/1976.
Vor fi menținute dispozițiile privind soluționarea excepțiilor lipsei calitții procesual pasive invocate în cauz, deoarece așa cum justificat a reținut instanța de fond Curtea de Apel justific calitate procesual pasiv faț de atribuțiile acesteia de ordonator secundar de credite stabilite de art. 47 din Legea nr. 304/2004 și de gestionar a carnetelor de munc ale reclamanților potrivit. 92/1976, în schimb pârâtul NC.D nu justific calitate procesual pasiv în acest cadru procesual faț de atribuțiile conferite acestei instituții de dispozițiile OG nr.137/2000.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat, recursul formulat de reclamanții: și împotriva sentinței civile nr. 508/07.05.2008 pronunțat de Tribunalul Alba în dosarul civil nr-.
Modific sentința atacat dup cum urmeaz:
Admite excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților pentru perioada 01.09.2004-27.09.2004, invocat din oficiu de ctre instanț.
Respinge excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
Admite, în parte, acțiunea formulat de reclamanții și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara și în consecinț:
Oblig pârâții s plteasc reclamanților, corespunztor raportului de serviciu al fiecrui reclamant, drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate, în procent de 15 %, din indemnizația brut lunar, începând cu data de 28.09.2004; sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și pân la data plții efective.
Oblig pârâta Curtea de Apel Alba Iulias efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de munc al reclamantelor, conform prezentei hotrâri.
Respinge acțiunea formulat de reclamanți privind obligarea pârâților la plata drepturilor bnești, reprezentând sporul de confidențialitate, aferent perioadei 01.09.2004-27.09.2004, ca fiind prescris.
(continuarea minutei deciziei civile nr. 700/2009)
*****
Respinge acțiunea formulat de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul B, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședința public din 01 iunie 2009.
PREȘEDINTE: Ana Doriani - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, |
Tehnored. AD, 2 ex.IM 9.06.2009
Jud.fond. - C,
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
ÎNCHEIEREA NR. 185/R/CC/2009
Ședința Camerei de Consiliu de la 01 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani judector
- - -președinte secție
- - - judector
- grefier
Pe rol se afl soluționarea cererii de abținere formulat de doamna judector în cauza ce formeaz obiectul dosarului nr-, privind pe reclamanții recurenți și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Completul de judecat s-a constituit potrivit dispozițiilor art. 98 din Regulamentul de ordine interioar al instanțelor de judecat, prin participarea judectorului desemnat la data de 1.06.2009 în planificarea de permanenț a secției.
Procedura este îndeplinit fr citarea prților.
S-a fcut referatul cauzei, dup care instanța având în vedere actele dosarului, las cererea în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Constat c în cauz doamna judector a formulat cerere de abținere, motivat de împrejurarea c a formulat aprri în cauz în calitate de reprezentant al pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia.
Examinând actele și lucrrile dosarului, instanța apreciaz c cererea de abținere formulat de doamna judector este întemeiat, având în vedere împrejurarea c și-a spus prerea cu privire pricin prin aprrile formulate în prezenta cauz, considerent pentru care constatând incidența dispozițiilor art. 27 pct. 7 Cod procedur civil privind recuzarea judectorilor, urmeaz ca declarația de abținere s fie încuviințat, fiind formulat cu respectarea cerințelor art. 25 din Codul d e procedur civil.
Pentru considerentele mai sus artate și apreciind într-un sens mai larg dispozițiile art. 6 din, în vederea asigurrii garanțiilor depline pentru desfșurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale,
DISPUNE
Admite cererea de abținere formulat de doamna judector în dosarul nr-.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 1 iunie 2009.
PREȘEDINTE: Ana Doriani - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, |
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNC ȘI
ASIGURRI SOCIALE
Dosar nr-
PROCES VERBAL
Încheiat azi, 1 iunie 2009
În ședința public din data de 1 iunie 2009, dosar recurs nr-- având ca obiect drepturi bnești, s-a ivit urmtorul incident procedural legat de compunerea completului de judecat format din doamnele judector, - - și - -:
- doamna judector a depus cerere de abținere în dosarul nr-, faț de împrejurarea c a formulat aprri în cauz în calitate de reprezentant a pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia;
- cererea de abținere a fost încuviințat prin Încheierea nr. 185/R/CC/2009, la soluționarea acesteia participând din planificarea de permanenț a secției doamna judector - -, alturi de doamnele judector - - și - -.
Completul nou constituit din doamnele judector - -, - - și - - a pstrat cauza spre soluționare.
Președinte, Judector,
- -
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Monica Maria
