Pretentii civile. Speta. Decizia 7191/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7191
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 3: Camelia Șelea
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.1086/16.05.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, și intimații pârâți MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBIUNALUL M, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că, părțile au solicitat judecarea în lipsă, conform art.242 Pr.Civ. după care, apreciindu-se cauza în stare judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 1086/16.05.2008, Tribunalul Mehedinți, a respins excepția de necompetentă materială a instanței.
A respins acțiunea față de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, împotriva pârâților PRIN MINSITERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI.
A obligat pârâții PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI la plata către reclamanți a diferențelor salariale rezultate din aplicarea indexărilor salariale după cum urmează: față de reclamanta un procent de 5 % începând cu 01.01.2007în raport cu luna 2006, un procent de 2% începând cu 1 aprilie 2007 în raport cu luna martie 2007 și un procent de 11% începând cu 1 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007; față de reclamanții G și un procent de 11% începând cu i octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007; față de reclamanta un procent de 2% începând cu 1 aprilie 2007 în raport cu luna martie 2007și un procent de 11% începând cu 1 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007 și față de reclamanta un procent de 11% începând cu 1 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007, sume ce vor fi reactualizate cu rata indicelui de inflație până la data plății efective.
A obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
A respins capătul de cerere referitor la plata dobânzilor legale.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin Ordonanța Guvernului nr. 10 din 31 ianuarie 2007 tuturor demnitarilor numiți sau aleși, judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorului General de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și adjuncții săi, judecătorilor Curții Constituționale, tuturor funcționarilor publici și tuturor salariaților contractuali ai statului le-au fost acordate majorări salariale de 5% începând cu 01 ianuarie 2007 în raport cu luna 2006, de 2% începând cu 01 aprilie 2007 în raport cu luna martie 2007 și de 11% începând cu 01 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007, pentru acoperirea ratei inflației.
S-a reținut, de altfel, că această majorare reprezintă, în fapt, o indexare a salariilor cu rata inflației, ca urmare a devalorizării monedei naționale, în scopul acoperirii majorării prețurilor la produsele de agricole și industriale și a tarifelor la prestările de servicii practicate în economie.
În ceea ce privește stabilirea existenței sau inexistenței discriminării reclamanților, prin neacordarea majorărilor (indexărilor) salariale acordate celorlalte categorii de salariați bugetari, prin Nr.OG 10/2007, instanța cercetat situația în care se află reclamanții în raport cu alte categorii socio-profesionale, tratamente care se aplică acestora, justificările și criteriile tratamentelor diferențiate. Conform directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare (auis-ul comunitar în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, publicat în Oficial al Comunităților Europene nr. din 2 2000), în vederea definirii și constatării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neapărat în situații chiar similare.
Potrivit art.126 din Constituția României "Justiția se realizează prin ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite prin lege", iar prin indexarea salariilor judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și excluderea judecătorilor ce funcționează la celelalte instanțe din sistemul judiciar, deci și a reclamanților este o discriminare evidentă.
Prin neacordarea acestor majorări (indexări) reclamanții nu numai că au fost discriminați față și de celelalte categorii de salariați bugetari care au beneficiat de aceste majorări, dar prin devalorizarea monedei naționale au suferit un real prejudiciu datorită reducerii puterii de cumpărare și deci a diminuării salariului real.
Solicitarea reclamanților la obligarea pârâților și la plata dobânzii legale, calculate conform articolului 3, aliniat 3, din nr.OG 9 /2000 privind nivelul dobânzilor legale pentru obligații bănești este neîntemeiată întrucât actul normativ invocat se referă la obligații comerciale ori în speță ne aflăm intr-un litigiu de dreptul muncii.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse instanța a admis în parte acțiunea față de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în calitate de ordonator primar de credite, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA ca ordonator secundar și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți în calitate de ordonator terțiar de credite dispunând obligarea acestora la plata către reclamanți a diferențelor rezultate din aplicarea majorărilor salariale cu 5% începând cu data de 01.01.2007, în raport cu nivelul din luna 2006, cu 2% începând cu data de 01.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu data de 01.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007, pentru fiecare dintre reclamanți însă, în raport de data de la care se află în funcție, așa cum rezultă din actele anexate la dosar.
Prin neplata sumelor reprezentând aceste drepturi bănești s-a creat reclamanților un prejudiciu determinat de devalorizarea monedei naționale și pentru acoperirea integrală a acestui prejudiciu se impune obligarea pârâților la plata sumelor actualizate cu indicele de inflație la momentul plății.
A obligat Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Referitor la cererea de chemare judecată a Statului Român prin Ministerul Finanțelor, întrucât între acesta și reclamanți nu există raporturi de serviciu instanța respins acțiunea față de acesta, pentru lipsa calității procesuale pasive.
De asemenea, a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei competenței materiale a Tribunalului Mehedinți în soluționarea cauzei, excepție invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, față de dispozițiile art.2 lit.c din proc.civ. potrivit căruia tribunalele judecă în primă instanță, conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe, ori în speță ne aflăm în prezența unui conflict de muncă,astfel cum este definit de dispozițiile art.3 din Legea nr. 168/1999,actualizată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Un prim motiv de critică se referă la faptul că prin decizia nr. 821 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale, publicată în Monitorul oficial nr.537 din 16 iulie 2008 s-a admis excepția de neconstituționalitate invocată de Ministerul Justiției și s-a constatat că dispozițiile art.2 alin.1 și alin.11, precum și dispozițiile art. 27 din OG 137/2000 sunt neconstituționale.
Apreciază recurentul că instanța de fond a dispus în mod nelegal obligarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ICCJ la plata despăgubirilor reprezentând majorările în cuantum de 2 %, 5% și 11 % din salariul de bază, prevăzute de OG 10/31 ianuarie 2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr.24/2000 - privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești prin adăugarea la legea specială de salarizare a magistraților, acțiunea reclamantei fiind nefondată.
Apreciază recurentul că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata despăgubirilor solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Examinând sentința, prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în conformitate cu dispoz. art.3041pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat, însă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește prima critică instanța reține că într-adevăr Curtea Constituțională a constatat că prevederile art.1 alin 1 și alin. 11 precum și dispozițiile art. 27 din OUG nr. 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că se dă în competența instanțelor judecătorești atribuția de a anula prevederile legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală neavute în vedere de legiuitor, sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecății.
Prevederile normative, însă, care au exceptat categoria judecătorilor, procurorilor și asistenților judiciari de la indexarea salariilor în perioada respectivă, contravin însă și prevederilor directivei 2000/78/CE, de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, care definește discriminarea directă ca fiind tratamentul diferențiat prin prisma unor persoane aflate în situații comparabile.
Ori în speță era vorba despre indexarea salariilor personalului din sectorul bugetar, indexare care avea ca scop acoperirea devalorizării veniturilor salariale ca urmare a inflației, situație în care se aflau și judecătorii procurorii și asistenții judiciari.
De altfel această indexare a fost prevăzută inițial prin art. 35 din OUG nr. 27/2006, text ce a fost abrogat prin legea nr. 45/2007 ce a intrat în vigoare la 12 martie 2007 și deci cel puțin pentru indexarea cu 5% începând cu 01 ianuarie 2007 exista un cadru legal.
Potrivit dispozițiilor art.148 din Constituția României, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Așa cum s-a arătat prevederile actelor normative care exclud magistrații de la indexările respective contravin prevederilor comunitare în materie de discriminare, astfel că instanța de fond nu a făcut decât să dea relevanță acestor din urmă prevederi constatând că s-a produs o discriminare.
Din această perspectivă critica recurentului nu este întemeiată. Nici critica privind reactualizarea sumelor respective nu este întemeiată prin faptul că reclamanții nu au primit indexările respective creându-li-se un prejudiciu ce cuprind și devalorizarea sumelor respective ca urmare a inflației.
Constatând că sentința atacată este temeinică și legală, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.1086/16.05.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, și intimații pârâți MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBIUNALUL M, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud.IM
Tehn.MM/2ex/14.12.2009
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea
