Pretentii civile. Speta. Decizia 7363/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7363
Ședința publică de la 11 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G împotriva sentinței civile nr. 1510/09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru administrare probatoriu, recurenta-pârâtă depunând la dosar actele solicitate, iar în cauză se cere și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 1510 din 09 martie 2009,a admis acțiunea formulată de petentul(a) in contradictoriu cu intimata Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.
A fost obligată intimata la plata către petent a primei de concediu pentru anul 2007și 2008, sume actualizate.
A fost obligată intimata la plata către petent a sporului de 10% aplicat la salariul de bază pentru perioada 09.12.2006-31.12.2007, sume actualizate la data plății efective.
A fost obligat intimata la plata către petent la plata sporului de 30% aplicat la salariul de bază începând cu data de 09.12.2006, sume actualizate la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că următoarele:
Excepția inadmisibilității cererii de chemare in judecată a fost respinsă pentru următoarele motive:
Intimata s-a prevalat, in sustinerea exceptiei, de dispozitiile art. 26 din OUG nr. 192/2002, art. 30 din OUG 92/2004 si art. 31 din OG nr. 2/2006 conform carora functionarii publici vor introduce contestatii la ordonatorii de credite cu privire la salariile, sporurile, premiile sau alte drepturi stabilite de acestia, care pot fi atacate in termen de 30 de zile de la comunicare, la instantele de contencios administrativ, insa obiectul cererii nu il formeaza salarii, sporuri sau premii stabilite de intimatele ordonatori de credite, ci un drept stabilit de lege,respectiv art. 33 (devenit art. 34 dupa republicare) din Legea nr. 188/1999.
A fost respinsă și exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei DSVSA G, cu motivarea că ca plata unor drepturi salariale este o prerogativa a institutiei cu care acestia au raporturi de serviciu iar potrivit dispozitiilor art. 4 al.4 din HG nr. 130/2006 privind organizarea si functionarea si a unitatilor din subordinea acesteia:" Presedintele Autoritatii este este obligat sa asigure unitatilor subordonate, respectiv DSVSA G creditele necesare platii tuturor drepturilor banestisalariaților.
Pe fondul cauzei, instanța reținut că petentul este salariat in cadrul A G și a solicitat drepturi salariale restante cu titlu de sporuri, respectiv sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare în procent de 10% pentru perioada 09.12.2006-31.12.2007 și în procent de 30% începând cu data de 09.12.2006, precum și acordarea primei de vacanță pe anii 2007-2008, sume actualizata la data plății efective.
În acest sens, în art.18 din Codul muncii se prevede în mod imperativ că,drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu".
Ori, în speța dedusă judecății aceste drepturi sunt prevăzute de Legea nr.435/2006 care la art.14, alin1, lit. a și lit. b prevede acordarea unui spor de până la 30% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective iar data acordării lor este data de 01.12.2006, dată la care a intrat în vigoare Legea nr.435/2006.
A mai reținut că acordarea primei de concediu pentru anul 2007, este prevăzută la art.49 lit. d din CCM/2007 la nivel de DSVSA
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, se arată că dispozițiile art. 14 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 435/2006 nu instituie în sarcina DSVSA G obligația de plată a sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, respectiv pentru activități desfășurate în condiții de stress sau condiții deosebite, ci o posibilitate de a acorda asemenea sporuri, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 435/2006, printre care și aceea a încadrării în resursele financiare alocate anual.
Recurenta susține că nu au fost alocate fonduri bugetare pentru capitolul de cheltuieli "sporuri salariale".
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 299 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat acordarea primei de vacanță pentru anii 2007 și 2008, diferența de spor de 10% lunar in salariul de bază neacordat în perioada 09.12.2006 - 31.12.2007 și acordarea sporului de 15% din salariul de bază începând cu data de 09.12.2006.
Asupra acestor sporuri a dispus instanța de fond la momentul întocmirii minutei, obligând intimata la plata c/val primei de vacanță pt. anii 2007 și 2008 și la plata diferenței de 10% spor lunar neacordat în perioada 09.12.2006-31.12.2007 reprezentând spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare și la plata sporului de 15% pe perioada 09.12.2006-09.03.2009, reprezentând spor pentru condiții de stres, sume actualizate la data plății efective.
Cu toate acestea, sentința recurată cuprinde motive referitoare la alte procente, la fel și dispozitivul sentinței.
Instanța de fond a menționat că sporurile de 30%, respectiv10% asupra cărora s-a pronunțat sunt prevăzute de art. 14 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 435/2006, prima de concediu pentru anul 2007 este prevăzută de art. 49 lit. d din contractul colectiv de muncă.
Nu au fost expuse motive cu privire la prima de vacanță aferentă anului 2008, nici nu a fost analizată clar starea de fapt.
Se constată astfel că nu există concordanță între minută, considerente și dispozitiv, ca instanța de fond nu a analizat cererea de chemare în judecată, că a expus o motivare vagă, ceea ce echivalează cu nepronunțarea asupra fondului cauzei.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea urmează să admită recursul și, în baza art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G împotriva sentinței civile nr. 1510/09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11 2009.
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/08.01.2010
fond:
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Corneliu Maria, Mihaela
