Pretentii civile. Speta. Decizia 758/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 758
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 8 iulie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghinpreședinte secție civilă
- -- judecător
- --- judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâta ""SA - GRUP B împotriva sentinței civile nr.339 din 27 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat pentru recurenta-pârâtă avocat, lipsă fiind intimații-reclamanți.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul se află la primul termen de judecată, are ca obiect drepturi bănești și că procedura este completă.
Instanța constată recursul ca fiind la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, semnat și legal scutit de plata taxelor judiciare.
Apărătorul recurentei-pârâte motivat de faptul că nu mai are de formulat cereri noi, solicită judecarea cauzei în fond.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat, admiterea excepției, iar pe fond respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.339/27.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost admisă acțiunea reclama, G, G, G, și și obligată pârâta ""SA B să plătească acestora câte 8693,40 lei reprezentând prime de Paști și de aferente ultimilor 3 ani introducerii acțiunii, în valoare actualizată cu indicele de inflație la data plății efective și la plata sumei de 3300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
- Contractul Colectiv de Muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilește la art. 168 că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu la nivel de - cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C - iar la alin. 2 al acestui articol se stipulează că pentru anul 2003 - suplimentările prevăzut la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Pentru anii care au urmat - pe unitate - negociate și aplicate la nivel de societate în anii 2004, 2005, 2006, 2007 - au menținut doar alin. 1 al art. 168 - iar al. 2 făcea referire tot la împrejurarea că aceste drepturi - pentru anul 2003 au fost incluse în salariu.
Ca urmare a acestor modificări ale al. 2 al art. 168 din - în cursul anilor 2004- 2007 - suplimentările salariale prevăzute de alin. 1 al art. 168 nu au mai fost acordate.
Coroborând dispozițiile art. 168 din /2004 cu dispozițiile art. 168 din la nivelul "" SA - pentru anii următori - s-a reținut că părțile semnatare ale au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de art. 168 al. 1 din - și pentru anii 2004 - 2007 - aceste prime fiind incluse în salariul de bază ale fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
În ce privește decizia 5140/2007 a Comisiei Paritare invocată de pârâtă pentru a dovedi apărările sale și pentru a combate acțiunea - prima instanța apreciat că nu pot fi avute în vedere concluziile ei, întrucât ar însemna să se accepte retroactivitatea prevederilor acesteia ceea ce nu ar fi legal.
Întrucât pârâta nu și-a respectat obligația de a achita suplimentările salariale potrivit disp. art. 168 al. 1 din - tribunalul admis acțiunea principală și cea conexă astfel cum a fost precizată - aferent perioadei 2004 - 2006, în valoare actualizată, pentru o justă despăgubire a reclamanților - având în vedere fenomenul inflației.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs recurenta - "" SA.
În esență, s-a criticat sentința pentru următoarele considerente:
- dreptul reclamantelor la acțiune este prescris, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art.283 alin.1 lit.e din Codul muncii;
- evoluția în timp a dispozițiilor a fost în sensul includerii drepturilor salariale suplimentare în salariu începând cu anul 2003; voința părților a fost aceea de a include primele de Paști și de C în salariu, dovadă fiind și consemnările Comisiei Paritare;
- așa cum rezultă din adresa nr.2919/12.11.2007 salariul de bază mediu pe a crescut în fiecare an, ori instanța de fond a apreciat eronat cuantumul sumelor datorate, înlăturând neîntemeiat valorile salariilor de bază medii prezentate prin adrese depuse la dosar; nu s-a ținut cont că valorile pretinse de reclamanți indicau valori brute.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art.304, 3041, 312 Cod procedură civilă Curtea reține că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În speță nu suntem în prezența neexecutării unei clauze sau a contractului colectiv de muncă, reclamanții adresându-se instanței pentru plata unor drepturi salariale. În aceste condiții, sunt aplicabile dispozițiile art.283 al.1 lit.c din Codul muncii, conform cărora cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, dispoziții ce urmează a fi corelate și cu textul art.166 alin.1 din Codul muncii referitor la dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor de plată a salariilor, prin care se stabilește termenul de 3 ani, care curge de la data când aceste drepturi erau datorate.
Referitor la criticile formulate pe fondul cauzei și anume că sumele pretinse nu sunt datorate întrucât ar fi fost cuprinse începând cu anul 2003 în salariul de bază al fiecărui salariat, acestea nu pot fi reținute.
Astfel, contractul colectiv de muncă la nivelul anului 2004 prevăzut în art.168 alin.2 că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1(de Paști și de C) vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu "".
În anii următori același aliniat al art.168 a căpătat forma"În anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Având în vedere faptul că redactarea este rodul negocierilor părților transpusă în clauze contractuale, din interpretare teleologică rezultă că, în realitate, doar în anul 2003 cele două drepturi au fost incluse în salariu.
Deși s-a invocat și concluzia comisiei paritare, înregistrată sub nr.5140 din 31.08.2007 încheiată între "" SA și Federația Sindicatelor Libere Independente, aceasta nu poate avea caracter retroactiv, astfel fiind respinsă și această susținere a recurentei.
Un ultim motiv de recurs a vizat greșita reținere a cuantumului sumelor datorate, reținere greșită - susține recurenta, ca urmare a calculării acestora raportat la salariul de bază brut și nu mediu. Și acest motiv de recurs va fi înlăturat, întrucât prima instanță a dat dovadă de rol activ punând în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize contabile și stabilind în sarcina pârâtei obligația de plată a onorariului de expert, ori, aceasta nu s-a conformat acestei obligații.
Mai mult, nu a prezentat în instanță un calcul propriu zis, care să evidențieze o altă modalitate de calcul care să poată fi verificată de instanță.
Indicarea de către recurentă a adresei nr.2919/2007 prin care s-a stabilit și comunicat în anul 2007 salariul de bază mediu retroactiv pe anii 2004 - 2007 nu poate fi reținută în sprijinul susținerilor că ar fi fost eronat calculate sumele în cauză, întrucât cele menționate în adresă sunt contradictorii în raport de adresele comunicate anual, așa cum de altfel în mod corect a reținut și prima instanță.
Privitor la faptul că sumele stabilite ca fiind datorate de recurentă sunt impozabile, nici această susținere nu poate fi reținută, atât timp cât recurenta nu și-a făcut aceste apărări la fondul cauzei și nu a probat aceste susțineri prin administrarea probei cu expertiză contabilă.
Față de cele arătate, sentința instanței de fond fiind legală, nefiind motive de nelegalitate și nici motive de casare de ordine publică, în temeiul dispozițiilor legale sus-menționate recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge ca nefondat recursul promovat de pârâta ""SA - GRUP B împotriva sentinței civile nr.339 din 27 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 8 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș, Aștefănesei Petrina
- -ptr.- --pl.
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
ptr. - - -- pl.
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
GREFIER,
Red.sent.- /
Red.dec.rec.-
Tehn.- / 2 ex./28.07.2009
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș, Aștefănesei Petrina