Pretentii civile. Speta. Decizia 81/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 81/2009
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Petrașcu Ana Doriani președintele Curții de Apel
- - - JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul - SA B împotriva sentinței civile nr. 1222/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru pârâtul recurent și av. pentru reclamanta intimată, lipsind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța din oficiu ridică excepția tardivității recursului și lasă cauza în pronunțare pe această excepție.
Avocata pârâtei recurente arată că prin motivele de recurs a solicitat repunerea în termen a recursului, astfel că sunt întrunite condițiile legale de repunere în termen. Pe fond solicită admiterea așa cum a fost formulat.
Avocata reclamantei intimate, consideră că recursul nu a fost declarat în termen astfel că pune concluzii de respingerea ca tardiv a acestuia. Cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la ribunalul Alba sub dosar nr- reclamanta a chemat-o în judecată pe pârâta B, solicitând, ca prin sentința ce se va pronunța:
- să fie obligată pârâta la plata sumei de 15.540 lei, cu titlu despăgubiri civile actualizate în funcție de indicele de inflație, începând cu data de 07.11.2007 și până la plata efectivă;
- să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii sale reclamanta arată că a fost concediată de către pârâtă, conform deciziei fără nr./ 30.10.2007 și că la data concedierii era îndreptățită la o indemnizație egală cu echivalentul a 15 salarii, potrivit art.4 din Planul Social - finală la data de 21.04.2005, precum și la 5 salarii medii nete, potrivit art.50 din Solicită actualizarea sumei, arătând că potrivit art. 6 din decizia de concediere, drepturile menționate trebuiau plătite în 5 zile lucrătoare după încetarea
În drept se invocă: art.4 din Planul Social, art.50, 93 alin.3, art48, 243 alin.1 M, art.274 pr.civilă.
În probațiune s-a depus: decizie concediere, copie carnet de muncă, adresa nr.174/05.03.2007 emisă de pârâtă privind creșterea salarială; adresa nr. 713/2006 emisă de pârâtă privind cuantumul salariului mediu brut pe societate; copie și plan social -versiune 21.04.2005, calcul sume pretinse.
Prin sentința civilă nr. 1244/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în cauză s-a admis acțiunea în conflict de muncă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta B și în consecință:
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei, diferența dintre sumele reprezentând plățile compensatorii acordate și cele cuvenite, prin majorarea salariului în procent de 12 %, începând cu data de 01.01.2007 și până la data de 28.02.2007, în sumă de 15.540 lei, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație, începând cu data rămânerii definitive a prezentei și până la data plății efective.
A fost obligată pârâta să emită o adeverință, prin care să se confirme faptul că sumele mai sus menționate sunt drepturi de natură salarială, cu scopul efectuării cuvenitelor mențiunii în carnetul de muncă a reclamantei.
A fost obligată pârâta să plătească în favoarea reclamantului suma de 600 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente că reclamantei i se cuvenea o plată compensatorie a salariilor acordate calculată la salariul mediu brut pentru anul 2006 de 1.850 RON/ persoană indexabil cu 12 %, așa cum a prevăzut M pe anul 2007. Reclamantei i se cuvenea echivalentul a 15 salarii medii brute, conform planului social, plus 5 salarii medii brute potrivit art.50 din CCM. În urma calculului efectuat a rezultat o diferență de 15.540 lei, neachitată salariatului de către pârâtă, sumă ce se impune a fi actualizată cu indicele de inflație.
S-a reținut că pârâta nu a formulat obiecțiunii și nu a ridicat obiecții sau alte excepții asupra dreptului pretins.
S-a reținut, de asemenea ca fiind justificat,capătul de cerere privind eliberarea unei adeverințe ca anexă la carnetul de muncă pentru operarea sumelor de bani, cu indexarea de 12 % pentru anul 2007 ca drepturi salariale.
În baza art. 274.pr.civilă a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată justificate de reclamantă, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta B solicitând casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre o nouă rejudecare în fața instanței de fond, iar în subsidiar modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond, iar în urma rejudecării, în principal, respingerea acțiunii dedusă judecății ca fiind prescris dreptul la acțiune, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondată. Solicită cheltuieli de judecată, în recurs, în cuantum de 148,75 lei, reprezentând onorariu de avocat.
În motivarea recursului, recurenta critică sentința atacată ca fiind nelegală și netemeinică sub următoarele aspecte: procedura de citare pentru unicul termen de judecată a fost viciată cu societatea pârâtă; acțiunea este prescrisă potrivit art. 283 lit.a, pretențiile intimatului fiind drepturi bănești rezultate ca urmare a concedierii, cerute în temeiul M; modul greșit în care au fost interpretate actele juridice deduse judecății.
Se solicită de către recurentă, repunerea în termenul de formulare a recursului, motivându-se viciile procedurii de comunicare a sentinței de fond, precum și faptul că, față de numărul mare de litigii existente pe rolul instanței din A I, societatea pârâtă nu a putut asigura deplasarea unui reprezentant al societății la A care să asigure asistența juridică a societății, iar în termenul scurt de recurs, până s-a luat legătura cu un avocat și s-a încheiat contractul de asistență juridică, termenul de 10 zile s-a scurs. Oricum, susținere, recurenta, în continuare, sentința nu a fost primită decât cu trei zile peste termenul consemnat de agentul procedural.
În drept se invocă art.: art.304 pct.8,9; art.304 indice 1, art.312 pr.civilă.
CURTEA, prealabil, analizării criticilor vizând fondul cauzei, reține că recursul este tardiv formulat.
Astfel, potrivit reglementări speciale în materia litigiilor de muncă, așa cum este și litigiul de față, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond (art.80 din legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă).
Potrivit art.103 pr.civ (1)neexercitarea oricărei cai de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedura în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În speță, hotărârea instanței de fond a fost comunicată recurentei pârâte la data de 03.11.2008 (în acest sens proces verbal de primire-fila 41), iar recursul a fost înregistrat la tribunal la data de 17.11.2008 (conform mențiunii de înregistrare de pe cerere - 3); deci după expirarea termenului prevăzut de legiuitor.
Cum excepția tardivității este o excepție de procedură, fiind în legătură cu modul de desfășurare a judecății, peremptorie, pentru că odată admisă, are drept consecință respingerea cererii făcute cu nesocotirea termenului prescris de lege; este absolută sau relativă, după cum norma încălcată este imperativă sau dispozitivă, în cauză, Curtea, raportat la probele dosarului va face aplicarea sancțiunii prevăzute de legiuitor.
Argumentele recurentei vizând cererea de repunere în termen, nu constituie o împrejurare mai presus de voința părții, în măsura să determine admisibilitatea cereri de repunere în termenul de exercitarea a căi de atac, iar susținerea recurentei în sensul că sentința a fost primită la o altă dată decât cea menționată în procesul verbal de primire nu este dovedită.
Natura juridică a acestei excepții așa cum este reținută mai sus, impune analiza acesteia cu prioritate potrivit art.137 pr.civ, admiterea acesteia făcând inutilă analiza celorlalte aspecte ale recursului de față.
Față de cele ce preced, Curtea în temeiul art.312 alin.(1), teza a II-a pr.civ. coroborat cu art.80 din legea nr.168/1999, va respinge ca tardiv formulat recursul cu care a fost investită de pârâtă.
Văzând și prevederile art. 274.pr.civilă urmare respingerii recursului, va fi obligată recurenta la plata sumei de 600 lei în favoarea intimatei, cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial probat cu chitanța depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta - SA B împotriva sentinței civile nr. 1222/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Obligă recurenta - SA să plătească intimatei suma de 600 lei cheltuieli de judecată, în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. DA/ 20 Ianuarie 2009
Jud. fond., -
Președinte:Adriana Petrașcu Ana DorianiJudecători:Adriana Petrașcu Ana Doriani, Manuela Stoica
