Pretentii civile. Speta. Decizia 836/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 836/

Ședința publică de la 11 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu

JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi

Grefier - -

Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP, Tribunalul Brașov și Curtea De Apel, împotriva sentinței civile nr. 1140/6.06.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP, Tribunalul Brașov și Curtea De Apel, a intimatelor reclamante și precum și a intimatului pârât Ministerul Justiției și Libertăților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar au fost depuse, prin serviciul registratură, de către intimatele reclamante, copiile cărților de muncă solicitate de către instanță prin încheierea anterioară.

Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele invocate în recursuri, instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 1140/6.06.2008 a Tribunalului Brașovs -a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocata de Tribunalul Brașov prin întâmpinare.

S -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov, invocată prin întâmpinare,

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finanțelor prin Direcția Generala a Finanțelor Publice B invocata prin întâmpinare.

S-a admis acțiunea formulată de reclamantele si - cu domiciliul ales la sediul Tribunalului Brașov, cu sediul în B,-, în contradictoriu cu pârâții: 1. Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5 B;2. Curtea de Apel Brașov cu sediul Municipiul B,- 3. Tribunalul Brașov cu sediul in Municipiul B,-; 4.Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5 B;

Și în consecință:

Au fost obligați pârâții 1-3 să plătească reclamantelor sporul de risc si solicitare neuropsihica in procent de 50% din salariul de baza brut lunar pentru perioada 17 decembrie 2007 si pentru viitor, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective si dobânda legala pentru si pentru perioada 13.03.2007 si pentru viitor, sume actualizate indicele de inflație pana la data plății efective si dobânda legala pentru -,

- A fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile de bani necesare plății drepturilor salariale.

- A fost obligată parata Curtea de Apel Brașov sa efectueze cuvenitele mențiuni in cartea de munca.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul Tribunalul Brașov prin întâmpinare, instanța a apreciat că aceasta este neîntemeiată neexistând tripla identitate impusă de art.1201 C civ. cu privire la părți, obiect și cauză. Mai mult de atât nu putem vorbi de autoritate de lucru judecat atâta timp cât ceea de a doua hotărâre nici nu este pronunțată.

In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Tribunalul Brașov, instanța a apreciat că aceasta este neîntemeiată întrucât, la momentul solicitării drepturilor salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni, Curtea de Apel Brașov are calitatea de ordonator de credite ceea ce îi conferă posibilitatea de a sta în judecată în calitate de pârâtă iar reclamantele sunt grefiere la Judecătoria Brașov.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, instanța a constatat că potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.

Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare plății drepturilor salariale.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantele a calitatea de personal auxiliar de specialitate- grefiere la Judecătoria Brașov.

Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată) " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".

Ulterior, prin art.50 din OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996. Personalul auxiliar de specialitate fost salarizat conform OG 83/2000 aprobata prin Legea nr. 334/2001, prin care la art. 42 se arată că se abrogă art 47 din legea nr. 50/1996.

Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, instanța a apreciat că a fost încălcat dreptul reclamantelor privind proprietatea unui bun, acesta constând în contravaloarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.

De altfel, la data stabilirii acestui drept, prin art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judecătorii și celelalte categorii de personal își desfășoară activitatea, și care au fost caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică.

În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.

Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea reclamantelor, sens în care au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov să calculeze și să achite reclamantei M diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara pentru perioada 17. decembrie 2007 și până la data pronunțării prezentei sentințe și pentru reclamanta pentru perioada 13 martie 2007 și până la data pronunțării prezentei sentințe, precum și în continuare pentru viitor până la noi dispoziții, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății și cu dobânda legală.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs recurenții Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentele Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov sentința este criticată pentru faptul că nu au fost soluționate în mod corect pretențiile reclamantului, fiind acordat sporul si pe viitor, fără a exista prevedere legala. Se susține ca acest spor nu poate fi acordat după apariția legii 45/2007, chiar daca exista decizia de recurs in interesul legii.

O altă critică, vizează fondul cauzei, arătându-se că art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești.

Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, sentința este criticată si pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă culpa sa pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamantă. O altă critică vizează excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului, pentru perioadele în care reclamanta nu a avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență a Tribunalului Brașov.

Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.

Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.

În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.

Este criticata si acordarea cumulata a actualizărilor si dobânzilor legale pentru aceeași creanța.

Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamantă și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.

În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantului sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.

Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.

În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, ținând cont și de momentul în care s-a pronunțat această decizie de recurs în interesul legii, respectiv în cursul soluționării recursului, înainte de încheierea dezbaterilor soluția ÎCCJ fiind obligatorie, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantei au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.

Criticile recurentului Ministerul Economiei și Finanțelor cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.

Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.

Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil, însă, nu s-au solicitat și dobânzi, astfel încât această critică este nelegală.

Cu privire la soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov, Curtea reține că este neîntemeiată întrucât prin acțiunea dedusă judecății nu s-a solicitat obligarea acestei pârâte la plata unor drepturi bănești pentru perioade în care reclamanții nu au fost angajații acestei instituții. Calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă.

În ceea ce privește acordarea sporului de 50% pentru viitor intimata reclamantă, soluția instanței de fond este neîntemeiată. Astfel cum rezultă din evidențele menționate în carnetul de muncă, intimata și-a desfășurat activitatea de grefier - arhivar în cadrul Tribunalului în perioada 13 martie 2007 până în 6 octombrie 2008, data la care au încetat raporturile de muncă.

Ținând seama de raporturile obligaționale dintre părți care echivalează cu un raport juridic de muncă pe o perioadă determinată, urmează a se reține că pretențiile reclamantei deși reprezintă prestații periodice nu pot fi acordate și pentru viitor, decât până la data încetării raportului de muncă.

Pentru aceste considerente, recursurile declarate vor fi admise în parte, iar sentința civilă recurată modificată în parte, în sensul obligării pârâților Curtea de Apel, Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției și Libertăților la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică, numai pentru perioada 13.03.2007 - 6.10.2008 menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte recursurile declarate de recurenții pârâți Ministerul Finanțelor Publice prin B, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 1140/6.06.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:

Obligă pârâții 1-3 să plătească reclamantei - sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 13.03.2007 - 6.10.2008 sumă actualizată cu indicele de inflație până la data efectivă a plății și dobânda legală.

Înlătură dispoziția din sentință cu privire la plata acestei sume pentru viitor.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 11 Iunie 2009

Președinte,

ptr. -

plecată în concediu legal

semnează

Președinte Instanță

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red CJ /6.07.09/ Dact AG 7.07.2009/ 3 ex/jud fond /

Președinte:Ligia Vîlcu
Judecători:Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu, Camelia Juravschi

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 836/2009. Curtea de Apel Brasov