Pretentii civile. Speta. Decizia 838/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 838/
Ședința publică de la 11 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN. C, împotriva sentinței civile nr. 297/16 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN. C, a intimaților reclamanți, precum și a intimatului pârât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL COVASNA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, care învederează că la dosar au fost depuse, prin serviciul registratură, concluziile scrise formulate de recurentul pârât Ministerul Public.
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele invocate în recursuri, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 297 din 16 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, situat în mun. Sf. G,-, jud. C în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, cu sediul în mun. B,-, jud. B și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL COVASNA, cu sediul în-, jud. C și pe cale de consecință:
A obligat pârâții la calcularea și la plata despăgubirilor cu titlu de spor de confidențialitate de 15%, pentru reclamanții și începând cu luna iulie 2008 și până la data efectuării plății, iar pentru reclamanta începând cu data de 10 decembrie 2007 și până la data efectuării plății, actualizarea drepturilor cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data introducerii acțiunii și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
A admis cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și în consecință obligă, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE să aloce fondurile necesare plății drepturilor solicitate.
A respins capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor cu titlu de spor de confidențialitate de 15% reclamanților pentru viitor.
A respins capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții și sunt procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. G, iar reclamanta este grefier la același parchet. Reclamanții procurori au fost numiți în funcție prin Decret al Președintelui României începând cu data de 1 iulie 2008, iar reclamanta prin Decizia nr.44/6 decembrie 2007 Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Prin Decizia nr.46 din 15 decembrie 2008 Înaltel Curți de Casație și Justiție dată în interesul legii, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculate la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Potrivit art.329 alin.3 pr.civ. dezlegarea problemelor de drept judecate prin decizii date în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Văzând Decizia nr.46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și prevederile art.329 alin.3 pr.civ. instanța de fond a constat că acțiunea reclamanților este fondată în ceea ce privește plata sporului de confidențialitate de la data numirii în funcție și până în prezent, însă cererea obligării pârâților cu privire la acordarea sporului și pentru viitor nu poate fi primită.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea pentru viitor a despăgubirilor solicitate, instanța a respins acest capăt de cerere întrucât nu se impune acordarea lor prin hotărâre judecătorească, aceste drepturi nefiind actuale, certe și exigibile, ținând cont de asemenea și de prevederile legale care pot apărea ulterior.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ,Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs se arată că acordându-se drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta. Apreciază că aplicarea dobânzii legale și actualizarea cu indicele de inflație pentru sumele constând în spor de 15% nu se justifică.
Ministerul Public critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 15% magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Se susține că promovarea unei astfel de acțiuni după declararea ca neconstituționale a prevederilor art 27 alin1 din OG137/2000, este inadmisibilă.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește criticile care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 46, pronunțată de ÎCCJ în data de 15.12.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 15 % la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Criticile recurentului Ministerul Economiei și Finanțelor cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
În ceea ce privește critica din recurs cu privire la acordarea și pentru viitor a sporului de 15%, Curtea, în accepțiunea deciziei de recurs în interesul legii, ținând cont și de caracterul raportului obligațional dintre părți care echivalează cu un raport juridic de muncă atipic ce intră sub incidența art. 291 Cod procedură civilă și 110 alin. 2 Cod procedură civilă, urmează a reține că în baza dispozițiilor legale mai sus invocate pretențiile reclamanței reprezintă prestații periodice cu executare succesivă și se poate cere, înainte de termen, executarea la termen a unor prestații periodice.
Nu poate fi primită apărarea pârâtului Ministerul Public care susține că prezenta cerere este inadmisibilă dată fiind decizia Curții Constituționale 821/3.07.2008 care a admis excepția de neconstituționalitate invocată de Ministerul Justiției și a constatat că dispozițiile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000, invocat și de reclamanții susmenționați ca temei de drept al pretențiilor lor - sunt neconstituționale "în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Această decizie a Curții Constituționale este obligatorie însă este o decizie ce impune consecvență judecătorului învestit cu aplicarea și interpretarea unui text de lege, respectiv impune norme de interpretare a dispozițiilor art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000, fără a exclude liberul acces la justiție al cetățeanului și a permite o analiză pe fond a pretențiilor cu care instanța a fost învestită.
Așadar cererile formulate de reclamanți în obținerea unor despăgubiri ca efect al constatării unei fapte ca fiind discriminatorie nu pot fi respinse ca inadmisibile pentru considerentul existenței acestei decizii a Curții Constituționale deoarece nu a avut loc o analiză atentă a existenței sau inexistenței discriminării invocate, iar această apreciere, constatare este atributul instanțelor de judecată atât potrivit normelor interne de drept (art.27 din OG 137/2000), dar și normelor internaționale (art.1 al Protocolului 12 la CEDO) și normelor comunitare Directiva 2000/43, 2000/78.
Principiul nediscriminării invocat de reclamanți se regăsește așadar în normele dreptului internațional și comunitar, ceea ce-i permite judecătorului să analizeze pe fond o acțiune prin care se invocă o situație de discriminare cu respectarea acestor norme de drept, iar respingerea ca inadmisibilă a unei astfel de cereri ar reprezenta o atingere a unui drept fundamental recunoscut de CEDO și implicit de dreptul intern prin art.20 alin.1 din Constituție. De altfel, Statul român a cunoscut numeroase condamnări la CEDO pentru încălcarea dispozițiilor art.6 alin.1 din CEDO de către instanțele de judecată.
Prin urmare sentința va fi menținută, in temeiul art. 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP C, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 297/2009 a Tribunalului Covasna pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 11 Iunie 2009
Președinte, ptr -, plecată în concediu legal, semnează Președinte Instanță | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red AP 6.07.2009
Tehnored AG 7.07.2009 / 2 ex
Jud fond /
Președinte:Ligia VîlcuJudecători:Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu, Camelia Juravschi
