Pretentii civile. Speta. Decizia 87/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- -litigiu muncă-
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 87
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Apetroaie Eufrosina
JUDECĂTOR 2: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 3: Pungă Titus
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, cu sediul în municipiul B, calea Națională nr. 85, împotriva sentinței nr. 837 din 5 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru unitatea recurentă, lipsă fiind reclamantul intimat.
Procedura este completă.
S-au verificat lucrările dosarului după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru recurentă, reiterând motivele precizate în scris a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Declarând dezbaterile închise după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr. 2496 din 13 iunie 2007 reclamantul -. a chemat în judecată Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta să-i plătească drepturile bănești prevăzute de art. 2 din nr.OUG 8/2003.
În motivare, reclamantul a arătat că a fost angajata "" SA D până la 21.06.2006 când prin decizia nr. 232 fost disponibilizat în temeiul art. 65 alin. 1 și 68 lit. b din Codul Muncii.
De asemenea, societatea la care a fost angajat a procedat la efectuarea unei disponibilizări în cursul anului 2003 și 2004, pentru care s-a stabilit prin diferite hotărâri judecătorești că au dreptul la plăți compensatorii iar cei concediați în 2004 AJOFM efectuat plăți compensatorii conform OUG nr. 8/2003.
Prin întâmpinare, pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, a cerut respingerea cererii motivat de faptul că în baza art. 1 din nr.OUG 8/2003 salariații disponibilizați prin concedieri colective beneficiază de măsuri de protecție socială doar dacă programul de restructurare a fost aprobat de instituția publică implicată în privatizare ori, o asemenea aprobare nu există. Potrivit nr.OUG 8/2003 "" SA D trebuia nominalizată prin hotărâre de guvern, dar acest lucru nu s-a întâmplat și de aceea nu pot fi acordate plățile compensatorii cerute de reclamanți.
Tribunalul Botoșani - Secția civilă, prin sentința civilă nr. 837 din 5 septembrie 2007 admis acțiunea formulată de reclamant, a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile bănești prevăzute de art. 2 din nr.OUG 8/2003.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pretenția reclamantului este fondată, dat fiind modificările nr.OUG 8/2003, prin care s-a extins intervalul de disponibilizare, respectiv până la 31.12.2006, așa încât data la care a fost disponibilizat reclamantul este acoperită de actul normativ susmenționat. A mai avut în vedere și faptul că societatea "" a fost înscrisă pe lista societăților care pot efectua concedieri colective prin nr.HG 1358 din august 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 821 din 6 septembrie 2004 prin aceasta însemnând că unitatea îndeplinea condițiile impuse de ordonanță pentru ca salariații săi să beneficieze de măsurile speciale de protecție socială, inclusiv reclamantul.
De asemenea, a mai reținut și faptul că la data la care reclamantul a solicitat drepturile, respectiv data introducerii cererii de chemare în judecată perioada de disponibilizare prevăzută de ordonanța de urgență era până la 31.12.2006, în plus societatea era înscrisă pe listă, așa încât reclamantul îndeplinea condițiile impuse pentru a beneficia de reglementările ei.
Potrivit deciziei 232 din 21.06.2006, reclamantul a fost disponibilizat în baza unui program de reorganizare de SA
Art. 6 din nr.OUG 8/2003 prevede că lista societăților care pot efectua concedieri colective se stabilește prin Hotărâre a Guvernului iar numărul de persoane care pot beneficia de prevederile actului normativ este cel prevăzut de programele de restructurare aprobate de instituția publică implicată.
Potrivit art. 4 din nr.OG 98/1999 programele de restructurare a societăților cu capital majoritar de stat se aprobă de AVAS în calitate de succesoare a APAPS.
În art. 1 din nr.OUG 23/2004 se precizează că Autoritatea pentru Valorificarea Actelor Statului este instituție de specialitate a administrației publice centrale. Ca urmare, instituției îi sunt aplicabile prevederile Ordonanței de Urgență nr. 27 din 18.04.2003 publicată de Monitorul Oficial nr. 291/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 486/2003.
În temeiul art. 6 alin. 2 din OUG 27/2003 raportat la art. 4 din OG98/1999 autorizația se consideră acordată dacă autoritatea nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la depunerea cererii.
Ca urmare, potrivit art. 7 din nr.OUG 27/2003, instanța reține că AVAS Baa probat tacit ca SA D să procedeze la punerea în practică a programului de restructurare la 14.05.2005.
La data de 19.05.2006, societatea indicată a notificat Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, programul de restructurare, fiind îndeplinite și cerințele art. 70 alin. 3 din Legea nr. 53/2003.
Astfel, în condițiile în care salariații ""SA D, disponibilizați în cursul anilor 2003 și 2004 li s-au acordat plăți compensatorii, trebuie să se dea eficiență dispozițiilor art. 2 din OUG nr. 8/2003 și în ceea ce îi privește pe salariații aceleiași societăți ce au fost disponibilizați în anul 2006, atâta timp cât prevederile acestui act se aplică persoanelor disponibilizate, din cadrul unei societăți cu capital majoritar de stat.
Împotriva acestei sentințe, pârâta Bad eclarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică. A arătat că nu sunt îndeplinite condițiile specifice instituite expres și limitativ de textul nr.OUG 8/2003 și că AVAS B nu a aprobat programul de restructurare înaintat de către societate prin adresa nr. 9627 din 14.04.2006, întrucât este incomplet, nefiind viabil.
De asemenea, relevă că această societate nu apare nominalizată expres în hotărâre de guvern, nr.HG 1358/2004 nu poate fi invocată repetitiv pentru toate concedierile efectuate de "" SA D, care se referă la salariații disponibilizați în luna octombrie 2004. În fine, subliniază că neacordarea, în cazul supus examinării, a măsurilor de protecție socială nu constituie discriminare, ci doar neîndeplinirea unor condiții specifice de acordare a unor drepturi.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate de pârâtă, curtea constată că acesta este neîntemeiat, avându-se în vedere următoarele:
Astfel, întrucât unitatea de la care a fost disponibilizată reclamantul, cum însăși pârâta recurentă recunoaște prin întâmpinarea depusă la instanța de fond, a întocmit un proiect de concediere colectivă, în baza hotărârilor Consiliului de Administrație privind restructurarea din 12.06.2006 și 14.06.2006. La data de 19 mai 2006, societatea și-a îndeplinit obligația de notificare a pârâtei și ținându-se seama că în proiectul de concediere s-a cuprins categoriile de personal ce vor fi afectate de disponibilizări, motivele ce au determinat inițierea proiectului, criteriile care au stat la baza concedierii, critica pârâtei recurente că societatea nu a elaborat un program de restructurare aprobat de instituția publică implicată, respectiv, nu poate să constituie un motiv care să justifice neaplicarea în speță a principiului egalității între salariați, de altfel aceștia nefiind în culpă cu nimic de pasivitatea organelor în drept, ce au întârziat nominalizarea societății, cum în mod corect a reținut și prima instanță în considerentele sentinței recurate.
În ce privește cealaltă critică, referitoare la faptul că la data disponibilizării reclamantului societatea nu era înscrisă pe lista societăților aprobate prin hotărâre de Guvern, curtea o consideră, de asemeni, neîntemeiată, motivat de faptul că la data la care reclamantul a solicitat drepturile, respectiv data introducerii cererii de chemare în judecată, societatea era înscrisă pe listă, așa încât, față de cele susmenționate, reclamantul îndeplinea condițiile impuse de nr.OUG 8/2003, pentru a putea beneficia de reglementările ei.
În plus, chiar legiuitorul, prin modificările ulterioare ale ordonanței, a extins perioada de disponibilizare tocmai pentru a diminua impactul social al concedierilor colective prin acordarea în mod similar a măsurilor de protecție socială și a acelor persoane concediate în continuare, respectiv după 31.12.2004.
Așa fiind, față de cele ce preced, curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1. pr. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B împotriva sentinței nr.837 din 5 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red..
jud. fond:
Dact.
ex.2/18.02.2007
Președinte:Apetroaie EufrosinaJudecători:Apetroaie Eufrosina, Gheorghiu Neculai, Pungă Titus
