Pretentii civile. Speta. Decizia 97/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- -drepturi bănești-
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 97
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Apetroaie Eufrosina
JUDECĂTOR 2: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 3: Pungă Titus
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții:, -, -, împotriva sentinței nr. 1438 din 3 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit recurenții și reprezentanții pârâților-intimați: Ministerul Justiției B, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava.
Procedura este completă.
S-au verificat lucrările dosarului după care, instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Suceava înregistrată sub nr. 5728/86 din 18.09.2007 reclamanții:, -, -, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Suceava, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Justiției obligarea pârâților la plata sumei ce reprezintă procentul de 8,29% prevăzut de HG 403/2001, de la data de 5 mai 2005 până la 21 iulie 2005 și obligarea pârâților la calcularea și la plata sumelor datorate, reactualizate cu rata inflației pe toată perioada, până la data plății efective.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că, așa cum rezultă din HG 403/2001, scopul aplicării prevederilor art. 183 din Legea 19/2000 este acela de a proteja veniturile nete ale asiguraților ca urmare a majorării corespunzătoare a cotelor de contribuție la asigurările sociale.
Au mai arătat că această hotărâre și-a încetat aplicabilitatea la data de 27 iulie 2005, data intrării în vigoare a HG 687/2005, iar pârâtele în mod greșit au procedat la reținerea procentului de 8,29% începând cu luna mai a anului 2005, lună în care HG 403/2001 era în vigoare.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii, arătând că nr.HG 403/2001 a fost emisă în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 19/2000 în vigoare cu 1.04.2001, prin care s-au majorat cotele de contribuții de asigurări sociale, cu scopul de a fi protejate veniturile nete ale asiguraților, având caracterul unei sume compensatorii, fiind menținute și prin prevederile art. 8 din nr.OUG 187/2001.
S-a mai arătat că prin nr.OG 23/2005 a fost majorată valoarea de referință sectorială prevăzută în anexele 2,4,5 și 6 la Legea nr. 50/1996, ordonanță aprobată prin Legea nr. 100/2005 în aplicarea căreia a fost emis Ordinul Ministrului Justiției nr. 738/C din 20.05.2005, prin care s-a prevăzut că nu se mai aplică majorările stabilite de nr.HG 403/2001 urmarea creșterii cu peste 40% a salariilor personalului auxiliar iar ulterior nr.HG 403/2001 a și fost aprobată prin nr.HG 687/2005.
Tribunalul Suceava, prin sentința civilă nr. 1438 din 3.12.2007 a dispus respingerea acțiunii reclamanților.
Prin considerentele sentinței, Tribunalul Suceavaa reținut că potrivit art. 1 din nr.HG 403/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale prevede că drepturile salariale ale asiguraților, stabilite pentru luna martie 2001, s-au majorat începând cu data de 1 aprilie 2001 corespunzător creșterii cotelor de contribuție de asigurări sociale suportate de aceștia, astfel încât veniturile nete să nu fie diminuate.
În aplicarea acestor prevederi, salariul de bază brut lunar sau indemnizația brută a fost majorată cu un procent diferențiat, în raport cu câștigul salarial brut lunar realizat potrivit tabelului anexă.
Prin OG23/2005 privind creșterile salariale aplicabile magistraților și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2005 aprobată prin Legea 100/2005, s-a majorat valoarea de referință sectorială, începând cu 1 octombrie 2005, cu 8% față de nivelul din luna decembrie 2004, de la 2.380.593 lei la 2.571.040 lei (art. 2 alin. 1).
Pentru perioada ianuarie - septembrie 2005, creșterea valorii de referință sectorială a fost de 45% din diferența calculată între valorile de referință sectorială mai sus arătate (art. 2 alin. 2).
Cum prin adoptarea Legii nr. 100/2007 de aprobarea și modificare a nr.OG 23/2005 reclamanții au beneficiat de majorarea salariului de bază brut lunar, iar prin art. 1 alin. 4 nr.HG 403/2001, s-a prevăzut că procentul de salarizare stabilit se aplică o singură dată, scopul urmărit fiind acela de a nu fi diminuate veniturile nete, a fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate susținând că procentul de majorare de 8,29% a drepturilor salariale a fost stabilit prin nr.HG 403/2001 iar dispozițiile stabilite prin Ordinul nr. 738/C/2005 nu putea afecta existența acestei majorări, chiar în condițiile adoptării Legii nr. 100/2005.
Întrucât nr.HG 403/2001 a fost abrogată doar prin nr.HG 685/2005 procentul de 8,29% era datorat până la intrarea în vigoare a acestui ultim act normativ astfel încât se impunea admiterea acțiunii.
Recursul, nemotivat în drept dar care poate fi încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 183 din Legea nr. 19/2000, la data intrării în vigoare a acestei legi contribuția de asigurări sociale, suportată de asigurați nu va diminua venitul net al acestora. Aplicarea prevederilor alineatului precedent pentru asigurați se realizează prin majorarea drepturilor salariale și veniturilor asigurate, corespunzător cotei de contribuție de asigurări sociale suportate de către aceștia. Actul normativ care a instituit procentul de majorare a salariului brut lunar al asiguraților este nr.HG 403/2001 care la art. 1 alin. 1 statuează că drepturile salariale ale asiguraților, stabilite pentru luna martie 2001, se majorează începând cu data de 1 aprilie 2001 corespunzător creșterii cotelor de contribuții de asigurări sociale suportate de aceștia, astfel încât veniturile nete să nu fie diminuate. În alin. 2 din hotărârea menționată sunt stabilite procente de majorare, în mod diferențiat, în funcție de câștigul salarial brut lunar realizat de asigurați, însă, este de reținut că potrivit art. 1 pct. 6 din nr.HG 403/2001, care se aplică și personalului din sectorul bugetar, în situațiile în care majorările salariale acordate acoperă creșterile prevăzute la alin. 2, prevederile acestui alineat nu se mai aplică. Evoluția legislativă ulterioară consemnează intrarea în vigoare a nr.OG 23/2005 și a Legii nr. 100/2005, privind creșterile salariale aplicabile magistraților și altor categorii de personal din sistemul justiției și care au condus la creșterea salariului reclamantelor cu până la 40%, context în care a fost emis Ordinul Ministerului Justiției nr. 738/C/2005, prin care majorările prevăzute de nr.HG 403/2001 nu se mai aplică începând cu data de 5 mai 2005. În contextul menționat prin nr.HG 687/2005 publicat în Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005 s-a abrogat nr.HG 403/2001, prin aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor nr. 183 din Legea nr. 19/2000.
Ca atare, este de reținut că în temeiul nr.HG 403/2001 reclamanții au beneficiat de o majorare a indemnizației brute lunare într-un procent diferențiat, în raport cu câștigul salarial brut lunar. Reclamanții susțin că majorarea prevăzută de actul normativ a fost retrasă unilateral începând cu data de 8 mai 2005, sub pretextul intrării în vigoare a Legii nr. 100/2005. Susținerile reclamanților sunt neîntemeiate, întrucât nu este vorba de majorări periodice, ci de o majorare salarială unică care s-a acordat o singură dată, sens în care art. 1 alin. 4 din nr.HG 403/2001 prevede că procentul de majorare a salariului de bază brut lunar, se aplică o singură dată, respectiv la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 (1 aprilie 2001).
În același sens, prin art. 8 alin. 1 din nr.OUG 187/2001, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2002, se prevede că persoanele care la data de 31 decembrie 2001 beneficiază de majorarea salariilor de bază conform nr.HG 403/2001, beneficiază în continuare de majorarea procentuală acordat la 1 aprilie 2001 și în anul 2002, în cazul în care acestea vor fi promovate într-o clasă sau treaptă superioară.
Prin Legea nr. 100/2005, a fost aprobată cu modificări nr.OG 23/2005 privind creșterile salariale aplicabile magistraților și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2005, ceea ce a antrenat o creștere substanțială a veniturilor obținute de reclamante și nicidecum nu a adus o diminuare a veniturilor.
Întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 100/2005 a avut loc o majorare cu peste 40% a salariilor reclamanților "este evident că aplicarea procentului prevăzut de nr.HG 403/2001 nu se mai justifică. Aceasta deoarece, potrivit art. 183 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 și art. 1 alin. 1 din nr.HG 403/2001, majorarea drepturilor salariale se realizează corespunzător creșterii cotelor de contribuții de asigurări sociale suportate de asigurați. Or, atât timp cât asigurații au beneficiat de o majorare salarială substanțială prin Legea nr. 100/2005, care a depășit creșterea cotelor de contribuție aferente aceluiași an, este evident că majorarea prevăzută de nr.HG 403/2001 nu mai poate fi aplicată categoriilor de personal la care se referă nr.OG 23/2005, printre care și reclamanții
În contextul menționat, este reală susținerea Ministerului Justiției, în sensul că scopul prevederilor art. 1 din nr.HG 403/2001 a fost acela de a proteja veniturile nete ale asiguraților ca urmare a majorării cotelor de contribuții la asigurările sociale, ceea ce conferă acestui drept caracterul de compensație pentru majorarea cotelor de contribuție sus indicate.
Pe de altă parte, așa cum s-a arătat anterior nr.HG 403/2001 a fost abrogată expres prin nr.HG 687/2005, astfel încât, începând cu această din urmă dată nu se mai poate vorbi nici măcar ipotetic de majorările prevăzute de acest act normativ, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 100/2005 reprezintă, raportat la HG nr. 403/2001, legea specială care se aplică prioritar.
În aplicarea Legii nr. 100/2005, conform HG83/2005, a fost emis Ordinul Ministrului Justiției nr. 738/C/2005, în care s-a prevăzut că începând cu data de 5 mai 2005, data intrării în vigoare a Legii nr. 100/2005, majorările acordate reclamanților nu se mai aplică. Acest ordin se bucură de prezumția de legalitate iar reclamanții aveau posibilitatea să-i conteste legalitate, pe calea excepției de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004 și să sesizeze instanța de contencios administrativ, ceea ce nu au făcut în termenul legal.
Având în vedere că reclamanților nu li s-au retras niciodată drepturile câștigate în urma aplicării nr.HG 403/2001, întrucât cu începere de la 8 mai 2005 li s-a aplicat legea specială în domeniul salarizării, care este mai favorabilă, nu se poate reține existența unui prejudiciu material în domeniul salarizării acestora.
Față de cele reținute, nefiind date motive de nelegalitate a sentinței și nici motive de casare de ordine publică în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, recursul reclamanților va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții:, -, -, împotriva sentinței nr. 1438 din 3 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
jud. fond
Red.
ex. 2/18.02.2008
Președinte:Apetroaie EufrosinaJudecători:Apetroaie Eufrosina, Gheorghiu Neculai, Pungă Titus
