Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 1668/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TG-
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1668/
Ședința publică din 9 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, domiciliată în Târgu-M,-,. 7, județul M, împotriva deciziei civile nr. 81 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 2 decembrie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de 9 decembrie 2008.
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civilă nr. 3920 din 12 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Târgu -M, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și s-a respins acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Primarul Municipiului Târgu-M, prin, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Reclamanta a fost obligată să plătească în favoarea pârâtului suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată, iar în favoarea pârâților, și suma de 1000 lei, cu același titlu.
Prin decizia civilă nr. 81 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței sus-menționate, obligând-o pe aceasta la cheltuieli de judecată, astfel: în favoarea intimatului în sumă de 1000 lei, iar în favoare intimaților, a sumei 1000 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta și a solicitat modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului declarat de reclamantă împotriva sentinței pronunțată de prima instanță, respingând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei admisă de Judecătoria Târgu -M și trimiterea cauzei spre rejudecare la această instanță în vederea soluționării ei pe fond.
În motivarea recursului s-a arătat că atât soluția dată de judecătorie cât și motivarea acesteia sunt făcute cu aplicarea greșită a legii, tot așa cum și soluția dată prin decizia civilă nr. 81/2008 cât și motivarea acesteia sunt greșite, atrăgând după sine incidența motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă.
Reclamanta a mai arătat că potrivit art. 34 din Legea nr. 7/1996, acțiunea în rectificarea unei cărți funciare este la îndemâna oricărei persoane interesate și prin urmare într-o acțiune întemeiată pe aceste prevederi legale, calitatea procesuală activă are acea persoană care justifică interesul pe care îl prevede drept condiție a exercitării unei acțiuni de rectificare CF acest text legal.
Art. 34 din Legea nr. 7/1996 conferind într-o acțiune în rectificare de carte funciară, calitatea procesuală activă oricărei persoane interesate, nu face distincție între interesul direct, respectiv interesul indirect. Într-o acțiune de rectificare de CF interesul se prezintă în forma sa directă, dacă prin soluția de rectificare solicitată se tinde la înscrierea în cartea funciară a unui drept sau a unei mențiuni în favoarea reclamantului, iar interesul sub forma sa indirectă, se prezintă atunci când prin soluția de rectificare solicitată se tinde la înscrierea în cartea funciară a unui drept sau a unei mențiuni a unui terț față de reclamant, care creează premisele realizării unui drept legal prevăzut.
Analiza art. 89 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, relevă faptul că definiția dată persoanei interesate într-o acțiune de rectificare de carte funciară, nu schimbă deloc cele de mai sus arătate. Față de prevederile legale invocate, s-a susținut că Judecătoria Târgu -M a înțeles greșit faptul că din acest text legal ar rezulta necesitatea ca dreptul referitor la imobil să fi fost un drept înscris în cartea funciară. În acest text legal, sintagma de "înscris în cartea funciară" se referă la imobil și nu la drept.
Pe de altă parte, textul legal nu face distincție între drepturile reale și cele de altă natură, ci doar cere condiția ca dreptul să fie referitor la imobil, ceea ce indică faptul că reclamantului dintr-o acțiune de rectificare de carte funciară îi conferă legitimare procesuală activă orice fel de drept cu condiția că acest drept să se refere la imobilul a cărui înscriere în cartea funciară se solicită a fi rectificată.
În speță, reclamanta este o persoană interesată care afișează un interes indirect, rezultând din dreptul de creanță pe care ea îl are referitor la imobilul situat în Târgu-M,-, ce constă în crearea posibilității cumpărării de către ea (chiriașă) a apartamentului nr. 7 din imobilul în litigiu. Așa fiind, nu se poate reține că ea nu avea interesul pretins de art. 34 din Legea nr. 7/1996 pentru promovarea unei acțiuni civile de natura celei formulate de către ea și ca atare, nu se poate admite excepția lipsei calității procesuale active a acesteia întrucât calitatea ei procesuală rezultă din însuși interesul indirect afișat de către ea.
Prin prisma celor arătate este evident faptul că raportat la temeiul legal reținut de către prima instanță, soluția pronunțată în cauză a fost dată cu aplicarea greșită a legii, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
S-a invocat de asemenea faptul că Tribunalul Mureș nu a adus nici un argument în motivarea deciziei referitor la înlăturarea criticilor reclamantei formulate în legătură cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 89 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, neanalizând motivele din apel referitoare la greșita aplicare a acestui text legal de către prima instanță. În atare situație, soluția dată de Tribunalul Mureș este modificabilă și prin prisma prevederilor art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă.
Reclamanta a mai susținut că dreptul de preemțiune prevăzut de Legea nr. 10/2001 în favoarea proprietarului suprafeței restituite în proprietate cu privire la cumpărarea suprafeței adăugate imobilului după trecerea acestuia în proprietatea statului, nu este prevăzut undeva în lege ca ar fi prioritar față de dreptul de preemțiune prevăzut pentru chiriașii care pot cumpăra imobilele cu destinația de locuințe care nu se restituie persoanelor îndreptățite.
În aceste condiții, nu se poate susține că apartamentul nr. 7 chiar reînscris pe Statul Român în urma eventualei admiteri a acțiunii formulate de reclamantă, nu ar putea fi cumpărat de către aceasta în baza Legii nr. 10/2001. Astfel, nu se poate reține că reclamanta nu ar prezenta interes și ca atare, calitate procesuală activă, pentru promovarea acțiunii formulate de către ea.
S-a mai relevat faptul că soluția instanței de apel este modificabilă și prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, întrucât instanța a apreciat greșit că acțiunea civilă supusă judecății este o cerere de modificare de carte funciară și nu de rectificare de carte funciară, fără să pună acest lucru în discuția părților.
Acțiunea formulată de reclamantă nu poate fi considerată ca fiind o cerere de modificare a carte funciară, întrucât solicitându-se prin capetele de cerere înscrieri de drepturi, nu se poate reține că acestea ar avea natura unor cereri de modificare care pot privi doar schimbări referitoare la aspecte tehnice ale imobilului.
Reclamanta a relevat că și în situația în care s-ar aprecia că într-o acțiune de rectificare de carte funciară, doar interesul nemijlocit rezultând dintr-un drept înscris în CF ar conferi legitimare procesuală activă reclamantului, ori că acțiunea dedusă judecății ar fi o cerere de modificare de carte funciară, legitimarea procesuală activă a reclamantei, ar rezulta cu evidență din dispozițiile art. 974 din Codul civil, care reglementează acțiunea oblică și cu privire la care nu se pomenește în motivarea deciziei instanței de apel.
Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, considerând că decizia atacată este legală și temeinică, iar argumentele invocate de reclamantă nu au nici un suport juridic și prin urmare nu pot fi reținute de instanța investită cu soluționarea recursului. S-a mai arătat că recurenta nu a înțeles prin promovarea prezentei căi de atac decât să reitereze aceleași argumente pe care le-a expus și în fața instanței de fond.
S-a mai învederat faptul că Statul Român, prin MEF, nu are calitate procesuală pasivă în cauză, aspect reliefat și în cuprinsul apărărilor formulate în fața instanțelor de fond și de apel, deși asupra acestora nu se mai impune ca instanțele să se pronunțe, dată fiind corecta apreciere a lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Pârâții, născută, minoră, reprezentată prin, și, au formulat, la rândul lor întâmpinare și au solicitat respingerea recursului, invocând faptul că în mod corect în speță a fost admisă expropriată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, întrucât în promovarea acțiunii de rectificare de carte funciară, reclamanta în calitatea ei de chiriașă a imobilului retrocedat, nu poate invoca un drept real propriu, care să fundamenteze legitimarea ei procesuală.
S-a mai susținut că recurenta a făcut abstracție și de principiul specialității înscrierilor de carte funciară, având în vedere că potrivit art. 33 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, modificarea privitoare la aspectele tehnice ale imobilului, este permisă numai la cererea titularului dreptului de proprietate.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar reține că recurenta reclamantă are calitate procesuală activă, dreptul de preemțiune reglementat de Legea nr. 10/2001, în favoarea noului proprietar al suprafeței restituite cu privire la cumpărarea suprafeței adăugate imobilului, după trecerea acestuia în proprietatea statului, paralizează dreptul virtual al chiriașei de a cumpăra locuința pe care o ocupă.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 262 din 20 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 6216/2003, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 8124 din 13 octombrie 2006 s-a dispus anularea Dispoziției nr. 910 din 18 august 2003, emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 de Primarul municipiului Târgu-M și în consecință restituirea în natură, în favoarea pârâților din prezenta cauză, și, a imobilului situat în Târgu-M,-, înscris în CF nr. 800/II Târgu-M, nr. top. 545, 546.
Reclamanta este chiriașa apartamentului nr. 7 din imobilul situat în Târgu-M,-, județul M, apartamentul respectiv fiind deținut în baza unui contract de închiriere încheiat în temeiul Legii nr. 114/1996.
Prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat rectificarea CF nr. 800/II Târgu-M privind imobilul situat în Târgu-M,-, în sensul radierii din această carte funciară a construcției de lemn descrisă în foaia de avere, înscrierea dreptului de proprietate dobândit prin restituire în baza Legii nr. 10/2001 în favoarea pârâților care au fost menționați mai sus asupra întregului teren cu nr. top. 545, 546, precum și asupra construcțiilor existente în momentul trecerii imobilului în proprietatea statului și readnotarea dreptului de proprietate al Statului Român asupra construcțiilor ridicate după naționalizarea făcută prin Decretul nr. 92/1950, precum și a dreptului de coproprietate forțată asupra porțiunilor de construcții aflate în indiviziune forțată cu proprietarii construcțiilor trecute la stat prin naționalizare.
Reclamanta a invocat faptul că este persoană interesată în sensul art. 34 din Legea nr. 7/1996 în condițiile în care este chiriașa apartamentului nr. 7 din imobilul în litigiu și acest apartament este situat în corpurile de clădire care au fost adăugate imobilului ulterior naționalizării. Reclamanta a susținut că are interesul ca în urma rectificării solicitate să se individualizeze ceea ce este proprietatea Statului Român pentru crearea unei situații de carte funciară care să-i permită încheierea contractului de cumpărare a apartamentului nr. 7 în condițiile Legii nr. 112/1995.
Conform prevederilor art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală se poate cerere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. Potrivit art. 33 alin. 2 și 3 din același act normativ, prinrectificarese înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară, iar prinmodificarese înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil, modificarea putând fi făcută doar la cererea titularului dreptului de proprietate.
Prin art. 34 din Legea nr. 7/1996 se prevede că rectificarea înscrierilor din cartea funciară poate fi cerută de orice persoană interesată. Prin art. 89 alin. 2 din Ordinul nr. 633 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, se definește noțiunea de "persoană interesată", prevăzându-se că prin persoană interesată se înțelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept care a fost lezat prin înscrierile anterioare.
În speță s-a reținut faptul că reclamanta nu are calitate procesuală activă în cauză, deoarece nu este înscrisă în CF nr. 800/II Târgu-M ca titulară a dreptului de proprietate sau a vreunui alt drept asupra imobilului și nici nu a dovedit că ar fi avut ori ar avea un drept care să fi fost lezat prin înscrierile anterioare și, de asemenea, reclamanta nici nu are un interes direct în promovarea acțiunii.
Calitatea procesuală activă, astfel cum a reținut și instanța de fond, presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății. Pe de altă parte, orice demers în justiție trebuie să se sprijine pe un interes.
În cazul acțiunii în rectificare reglementată de ar. 34 din Legea nr. 7/1996, interesul se suprapune cu calitatea procesuală activă, această acțiune putând fi promovată de orice persoană interesată.
Trebuie însă avut în vedere faptul că interesul pe care se sprijină acțiunea în rectificare, ca și în cazul oricărei acțiuni în justiție, trebuie să fie direct și personal, ceea ce înseamnă că folosul urmărit aparține titularului cererii de chemare în judecată și acesta trebuie să urmărească asigurarea propriilor interese. Mai mult, în cazul acțiunii în rectificare trebuie îndeplinită o cerință suplimentară și anume aceea ca persoana care inițiază demersul judiciar să aibă un drept referitor la imobilul în litigiu, drept care a fost lezat prin înscrierile anterioare.
În speță reclamanta nu a dovedit că ar fi avut un asemenea drept care să fie lezat prin înscrierile din cartea funciară, aceasta fiind doar chiriașă într-unul din apartamentele din imobil. Mai mult, reclamanta nu poate justifica un interes direct, din moment ce chiar în ipoteza admiterii cererii introductive promovate s-ar putea individualiza doar construcțiile care au fost edificate de Statul Român ulterior naționalizării.
Susținerile reclamantei în sensul că și interesul indirect ar putea justifica promovarea acțiunii în rectificare de carte funciară, sunt nefondate, din moment ce legea prevede expres că persoana care formulează o astfel de acțiune trebuie să dovedească faptul că are un drept cu privire la imobil și care i-a fost lezat prin înscrierile anterioare. De altfel, imobilul figurează în cartea funciară în componența pe care o avea la data naționalizării și ulterior alte înscrieri nu s-au mai făcut, astfel că reclamanta nu poate invoca lezarea unui drept al său prin înscrierile anterioare.
Prin dispozițiile art. 89 alin. 2 din Ordinul nr. 633/2006 nu s-a restrâns aplicabilitatea art. 34 din Legea nr. 7/1996, ci doar s-a definit noțiunea de persoană interesată și în acest context trebuie analizată sfera persoanelor care se circumscriu acestei noțiuni, respectiv a persoanelor care au calitate procesuală activă într-o acțiune în rectificare de carte funciară.
În speță reclamanta, în calitate de chiriașă, este doar un detentor precar al imobilului pe care îl folosește și în condițiile în care drepturile sale rezultând din contractul de închiriere nu i-au fost încălcate, în mod justificat s-a reținut că aceasta nu are legitimare procesuală activă. Mai mult, prin promovarea unei acțiuni în justiție, persoana care se adresează instanței, trebuie să urmărească asigurarea propriilor interese, or, în speță prin acțiunea promovată, se urmărește realizarea unui interes al statului. Chiar dacă art. 89 alin. 2 din Ordinul nr. 633/2006 se referă la imobilul înscris în cartea funciară și nu la dreptul înscris în cartea funciară, aceasta nuî nseamnă că titularul unei acțiuni în rectificare de carte funciară nu trebuie să dovedească faptul că îndeplinește condițiile pentru promovarea unei astfel de acțiuni.
Reclamanta a invocat împrejurarea că interesul său indirect rezultă din dreptul de creanță pe care ea îl are referitor la imobilul în litigiu și care constă în crearea, în urma admiterii acțiunii în rectificare și întabulării în cartea funciară a proprietății Statului Român, a posibilității cumpărării de către ea a apartamentului nr. 7 din imobilul în litigiu.
Dreptul reclamantei de a opta pentru cumpărarea locuinței pe care o deține în calitate de chiriașă, rezultă din contractul a cărui titulară este, respectiv din lege și poate fi exercitată față de stat in dependent de rectificarea înscrierilor din cartea funciară, astfel că reclamanta nu poate invoca în speță un interes personal.
Instanța de apel a arătat în considerentele hotărârii motivele pentru care apelul declarat de reclamantă este nefondat și prin urmare, nu se poate susține că soluția pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Instanța de apel a reținut că pârâții cărora li s-a restituit imobilul au un drept de preemțiune la cumpărarea suprafeței adăugate imobilului după trecerea acestuia în proprietatea statului, prevăzut de Legea nr. 10/2001, însă această împrejurare a fost reținută pentru a argumenta faptul că reclamanta nu are legitimare procesuală activă și nu pentru a nega dreptul de preemțiune invocat la rândul său de reclamantă. Analiza priorității acestor drepturi excede însă cadrului acțiunii în rectificare promovată de reclamantă și, pe de altă parte, individualizarea construcțiilor edificate ulterior naționalizării profită statului și nicidecum reclamantei personal.
Referitor la schimbarea temeiului acțiunii introductive de către instanța de apel, trebuie precizat că instanța de apel a avut în vedere faptul că înscrierile pe care reclamanta le-a solicitat a fi făcute în cartea funciară se circumscriu mai degrabă noțiunii de modificare a cărții funciare, astfel cum este definită de art. 33 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, fără a schimba temeiul acțiunii deduse judecății.
Susținerile reclamantei în sensul că legitimarea sa procesuală activă s-ar putea justifica și pe calea acțiunii oblice reglementată de art. 974 Cod civil, sunt nefondate, deoarece acțiunea oblică poate fi intentată doar cu privire la drepturi aflate în patrimoniul debitorului, care sunt pe cale de a se pierde datorită pasivității acestuia, or, în speță nu s-a dovedit faptul că dreptul Statului Român cu privire la imobilul în litigiu este pe cale să se piardă din cauza neevidențierii în cartea funciară a construcțiilor edificate după naționalizare.
Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, curtea reține că în mod corect au reținut atât instanța de fond, cât și instanța de apel că reclamanta nu are calitate procesuală activă și în consecință, nefiind incidente în cauză motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă, recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, domiciliată în Târgu-M,-,. 7, județul M, împotriva deciziei civile nr. 81 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș,Secția civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
Jud.apel:;
-25.02.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
