Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 272/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 272/2009
Ședința publică de la 05 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicepreședinte
Judecător
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 243/9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect rectificare de carte funciară.
Procedura legal îndeplinită.
Se constată că s-a înregistrat la dosar prin serviciul registratură al instanței, concluzii scrise formulate de pârâta depuse personal și prin mandatar.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 29 mai 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată la udecătoria Alba Iulia sub dosar nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, A și Statul Român prin Primăria Municipiului A I, solicitând:
-rectificarea înscrierii din CF nr. 3144 I cu nr. top. 4355/8/1/1 loc de casă de 139 mp în sensul de a se înscrie suprafața reală rezultată din măsurători de 392 mp;
-notarea construcției casă de locuit în CF 3144;
-radierea uzufructului viager din aceiași carte funciară;
-să se dispună OCPI întabularea în CF nr. 3144 Ias uprafeței reale și a construcției casă de locuit.
Prin precizarea de acțiune reclamanta a chemat în judecată și pe pârâții și, în calitate de proprietari tabulari ai imobilelor cu care se învecinează imobilul înscris în CF 3144 I și a solicitat ca pârâtul Statul Român să fie citat prin Consiliul Local A
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta a arătat că nu există nici un fel de probleme de grănițuire între imobilul care îi aparține și cel al reclamantei, că limitele dintre imobile sunt bine determinate iar suprafața reală a imobilului ce aparține pârâtei corespunde cu suprafața înscrisă în CF. Precizează că este de acord cu admiterea acțiunii reclamantei( fila 34 dos. fond)
Ulterior printr-o altă întâmpinare aceiași pârâtă arată că expertiza extrajudiciară efectuată în cauză nu respectă grănițuirea dintre părți și nu au fost chemați vecinii la efectuarea măsurătorilor, că în anul 2005 familia uac onstruit gardul și magazia și a intrat pe terenul fam. astfel că acestea sunt sub streșina lor pe o anumită porțiune iar ploaia de pe magazia lor se scurge în curtea sa. Solicită a se pune în vedere reclamantei să remedieze situația creată și să respecte grănițuirea dintre părți( fila 42 dosar fond).
La rândul său, prin întâmpinarea formulată Consiliul Local al Municipiului AIa arătat că nu își însușește raportul de expertiză tehnică extrajudiciar efectuat la cererea reclamantei.
Pârâta a mai formulat întâmpinări prin care a reiterat susținerile din cea anterioară arătând totodată, că linia de graniță este una dreaptă și nu una frântă cum arată expertul( 59) și că a solicitat Primăriei AIp rocesele verbale cu privire la amplasarea și construcția casei proprietate personală și predarea locului de construcție, acte care justifică aliniamentul casei și grănițuirea ei( 19).
Prin înscrisul de la fila 36 arată că familia uar efăcut gardul și a reconstruit magazia apoi au chemat expert extrajudiciar ocazie cu care s-au produs "dereglări" de grănițuire, iar în completare ( 33) relevă unele aspecte referitoare la grănițuire necesare efectuării expertizei topografice.
Alte precizări pentru expert cu privire la modul în care s-a construit gardul de către familia și măsurătorile efectuate au fost depuse la termenul din 25.09.2007 în fața instanței de fond( 45, 48, 53).
Prin sentința civilă nr. 544/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iuliaa fost admisă cererea precizată formulată de reclamantă, s-a dispus:
- rectificarea înscrierii din CF nr. 3144 I nr. top. 4355/1/1 loc de casă de 139 mp în sensul de a se înscrie suprafața reală rezultată din măsurători de 261 mp așa cum rezultă din expertiza extrajudiciară.
-notarea construcției casă de locuit pe același imobil,
-radierea uzufructului viager din CF 3144 I în baza certificatelor de deces ale uzufructuarilor și,
-întabularea de către OCPI Aas uprafeței reale de 261 mp și a construcției casă de locuit în CF nr. 3144
Pârâții și au fost obligați la 1066,2 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din expertiza tehnică judiciară întocmită în cauză rezultă că suprafața reală a imobilului în discuție este de 261 mp și că pe acest imobil s-a edificat o casă și anexe gospodărești.
S-a apreciat că obiectivele formulate de pârâții și la raportul de expertiză trebuie înlăturate deoarece vizează grănițuirea celor două imobile ori obiectul acțiunii este rectificare CF și nu grănițuire. S-a mai constatat că pârâții nu au formulat o acțiune reconvențională prin care să se stabilească linia de graniță dintre cele două imobile, aceștia având deschisă calea unei acțiuni prin care pot solicita grănițuirea între cele două imobile.
S-a reținut că s-a dovedit că numiții și au decedat.
În drept hotărârea primei instanțe s-a întemeiat pe dispozițiile art. 36 din Legea nr. 7/1996.
Prin decizia civilă nr. 243/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- a fost admis apelul declarat de pârâta împotriva sentinței de mai sus care a fost desființată iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
În considerentele deciziei s-a reținut că apelanta încă de la primul termen de judecată și-a precizat așa - zisa "întâmpinare" existentă la fila 34 în sensul că nu este de acord cu expertiza extrajudiciară depusă de reclamantă, aceasta nerespectând linia de graniță între proprietăți și fiind efectuată fără participarea sa la măsurători.
S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare în condițiile în care apelanta a susținut permanent că aliniamentul între șopronul reclamantei și cel al apelantei a fost deviat spre imobilul acesteia din urmă cu 15- 20 cm și că aliniamentul gardului de la str. - până la șopronul apelantei este de asemenea deviat înspre proprietatea acesteia cu 30 - 40 cm pe o lungime de aproximativ 5-6 ( fila 45 precizare la întâmpinare - dosar fond).
Aceleași aspecte sunt aduse la cunoștința instanței și prin precizările depuse la fila 53 în cuprinsul cărora apelanta solicită "valorificarea acestor distanțe, respectiv deplasarea înspre proprietatea reclamantei" formulând obiective de expertiză (filele 61, 65) care vizează același lucru, respectiv grănițuirea între cele două imobile.
La fila 70 din dosar apelanta și-a precizat obiectivele solicitând ca expertul să verifice suprafața proprietății numiților și ( uzufructuari) existentă în CF în anul 1970 și linia de graniță existentă între proprietatea acestora și cea a apelantei în perioada 1970 - 2005, susținând că reclamanta a reconstruit noua magazie și noul gard după anul 2005.
Acest obiectiv de expertiză nu a fost pus în discuția părților, motiv pentru care, după comunicarea raportului de expertiză ( filele 75 - 79 dosar fond) și din care rezultă că streșina casei reclamantei depășește cu 22 cm limita imobilului acesteia, apele pluviale scurgându-se pe imobilul apelantei, aceasta din urmă a formulat obiecțiuni la expertiză ( fila 100 - 101, 111, 112, 117 - 118, 119 - 120), încuviințate la termenul stabilit la data de 15.01.2008 (fila 108), însă asupra cărora instanța a revenit la termenul din 12.02.2008 (fila 153), apreciind că acestea vizează alte aspecte decât rectificarea de carte funciară ce face obiectul acțiunii introductive.
de faptul că întreaga motivare a hotărârii se rezumă la o singură frază și anume aceea că din expertiza judiciară efectuată rezultă că suprafața reală a imobilului înscris în CF 3144 I este de 261 mp și nu 139 mp cât este înscrisă în CF, cât privesc susținerile apelantei relative la grănițuire, instanța de fond a reținut că aceasta are deschisă calea promovării unei acțiuni prin care să solicite delimitarea celor două proprietăți.
O atare apreciere este lipsită de orice fundament juridic câtă vreme reclamanta își consolidează dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren mai mari cu 122 mp decât cea de carte funciară, în condițiile în care apelanta contestă linia de graniță între proprietăți.
Tocmai de aceea, câtă vreme absolut toate precizările apelantei vizau stabilirea liniei de graniță și revendicarea unei anumite suprafețe de teren, s-a apreciat că, în exercitarea rolului activ și pentru a ajuta efectiv apelanta în ocrotirea intereselor legitime ale acesteia, instanța era îndreptățită și chiar obligată să dea întâmpinării calificarea juridică exactă, respectiv aceea a unei cereri reconvenționale, cu atât mai mult cu cât apelanta nu are pregătire juridică și nu a beneficiat de apărare calificată în fața instanței de fond.
Neprocedând în această manieră și cum în apel nu se poate schimba calitatea părților și nici obiectul cauzei, pentru a nu o priva pe apelantă de un grad de jurisdicție, în baza art. 297 cod procedură civilă, apelul a fost admis în sensul desființării hotărârii atacate și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe pentru a se supune dezbaterii părților calificarea întâmpinării urmând a se administra probațiunea necesară soluționării cererii apelantei în funcție de solicitările acesteia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta solicitând desființarea deciziei și menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe, cu cheltuieli de judecată.
În expunerea motivelor de recurs se arată că hotărârea instanței de apel este nelegală deoarece, în condițiile în care proprietar al terenului este statul român apelanta singură nu justifică calitatea procesuală în a formula cereri în apărarea vreunui drept al statului, care este parte în dosar și nici nu justifică interes în a formula vreo eventuală acțiune în grănițuire sau de servitute a picăturii streșinii, pârâta având doar folosința imobilului.
Mai arată că pârâta are o poziție oscilantă pe parcursul derulării acțiunii, inițial participând la măsurători și fiind de acord cu efectuarea expertizei extrajudiciare iar apoi a revenit asupra declarației inițiale și asupra expertizei extrajudiciare.
Pârâta a depus înscrisuri prin care își exprimă nemulțumiri legate de gardul construit între imobile, de scurgerea apelor de ploaie sau de diverse schițe de amplasare a imobilelor, fără ca vreodată să spună în concret ce dorește. În lipsa unei acțiuni reconvenționale, timbrată corespunzător, prin care să se stabilească clar cadrul procesual și obiective la expertiză, consideră că în mod corect instanța a respins obiecțiunile pârâtei.
În drept invocă dispozițiile art. 309 pct. 9 cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul Consiliul Local AIa arătat că este de acord cu admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat. În drept invocă prevederile art. 308 și 312 cod procedură civilă.
La rândul său, prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata a solicitat respingerea recursului arătând că acesta nu este întemeiat pe motive de nelegalitate, respectiv, nu arată în ce consta lipsa de temei legal a hotărârii, ce dispoziție legală a fost încălcată.
Ca atare, invocă nulitatea recursului deoarece acesta poate fi exercitat doar pentru motive de nelegalitate.
Susține că are calitate procesuală activă și justifică un interes legitim și actual în formularea oricărei acțiuni sau apărări relative la imobilul pe care îl deține, inclusiv grănițuirea, invocând în sprijinul acestei susțineri practica ICCJ- Secția civilă din care rezultă că este suficient ca pârâta să acționeze în calitate de deținător al imobilului.
Mai arată că în mod corect instanța de apel a reținut că instanța de fond era obligată să dea apărărilor pârâtei calificarea juridică cuvenită, față de faptul că aceasta s-a plâns de încălcarea limitelor proprietății prin înscrisuri intitulate "întâmpinare" și apoi prin obiective și obiecțiuni la raportul de expertiză. Apreciază corectă soluția de casare cu trimitere și pentru faptul că soluția instanței de fond s-a întemeiat pe expertiza extrajudiciară contestată și nu pe expertiza judiciară efectuată.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate și în raport cu normele legale incidente, Curtea reține următoarele:
Art. 119 Cod procedură civilă reglementează dreptul pârâtului de a formula cerere reconvențională dacă are pretenții proprii față de cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
Același text de lege cuprinde cerințele pe care cererea pârâtului trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi calificată ca cerere reconvențională atât sub aspectul conținutului și a formei cât și al termenului până la care poate fi depusă în fața instanței.
În speță, însă, întâmpinările, precizările, obiectivele și obiecțiunile pe care pârâta le-a formulat în fața instanței de fond nu întrunesc condițiile cerute de prevederile legale menționate anterior astfel că în mod greșit s-a apreciat de către tribunal că instanța fondului, nu și-a exercitat rolul activ în sensul de a da calificarea corectă tuturor acestor înscrisuri.
Instanța de apel reține în mod eronat că la primul termen de judecată în fața instanței de fond pârâta și-ar fi precizat "așa - zisa întâmpinare" de la fila 34. Ceea ce a depus pârâta la primul termen de judecată este de fapt o cerere de acordare a unui nou termen de judecată pentru a putea verifica împreună cu un expert topograf dacă refacerea șopronului și a gardului de către reclamantă în anul 2005 afectat grănițuirea dintre părți ( 35 dosar fond). În mod evident această solicitare nu poate fi calificată ca o precizare a întâmpinării inițiale din care să rezulte dezacordul față de expertiza extrajudiciară care nu respecta linia de graniță între proprietăți și a fost efectuată fără participarea sa la măsurători, cum a apreciat instanța de apel.
Nici înscrisul de la fila 45 dosar fond nu poate îndeplini cerințele unei cereri reconvenționale în condițiile în care, așa cum rezultă din cuprinsul său nu este o "precizare la întâmpinare" cum greșit reține tribunalul ci precizări adresate expertului căruia i se solicită să constate, să verifice și să valorifice susținerile pârâtei referitoare la aliniamentul gardului, la scurgerea apelor de ploaie, etc. Poate fi vorba, eventual, de obiective la expertiza topografică încuviințată de instanța fondului însă nu de niște pretenții proprii cu care să fie sesizată în mod direct instanța de judecată.
"Precizările" de la fila 53 la care face referire instanța de apel sunt identice cu cele de la fila 45 despre care s-a făcut vorbire mai sus, singura diferență fiind că primele sunt scrise de mână iar ultimele nu. Așa cum s-a mai arătat, în cuprinsul acestora se solicită, într-adevăr, "valorificarea distanțelor, respectiv deplasarea înspre proprietatea reclamantei", dar această cerere este adresată expertului și nu instanței.
Nici împrejurarea că obiectivele de expertiză la care face referire tribunalul ( 61, 65 și 70) vizează grănițuirea nu poate conduce la recalificarea acestora în sensul dorit de pârâta apelantă.
În raport cu obiectul acțiunii ( rectificare de carte funciară) și în lipsa unor pretenții clare de grănițuire și de stabilire a servituții care să îndeplinească cerințele art. 119 cod procedură civilă, atât sub aspectul formei și conținutului cât și al termenului, constatările expertului cu referire la faptul că streașina casei reclamantei depășește cei 22 limita imobilului acesteia nu prezintă nici o relevanță în speță astfel că în mod corect prima instanță a revenit asupra obiecțiunilor formulate de pârâtă la raportul de expertiză și a soluționat cauza doar prin prisma petitelor formulate de reclamantă, reținând că pârâta are deschisă calea promovării unei acțiuni prin care să solicite delimitarea celor două proprietăți.
Față de toate acestea Curtea apreciază că tribunalul în mod greșit, și încălcând principiul disponibilității care guvernează procesul civil dar și limitele exercitării rolului activ a pronunțat o soluție de admitere a apelului în baza art. 297 cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei Curtea constată că hotărârea primei instanțe este legală în condițiile în care raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză a concluzionat că suprafața reală a imobilului reclamantei este de 261 mp ( fila 78 dosar fond), astfel că se impunea admiterea cererii de rectificare conform art. 36 din Legea nr. 7/1996.
Susținerile intimatei din întâmpinarea depusă în fața instanței de recurs nu pot fi primite.
Încălcarea principiului disponibilității și depășirea limitelor rolului activ se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă astfel că nu se poate reține nulitatea recursului.
Calitatea procesuală activă și interesul legitim al pârâtei într-o acțiune în grănițuire nu pot fi analizate în cauza de față deoarece exced cadrului procesual cu care a fost investită prima instanță.
Cu privire la greșita trimitere a cauzei spre rejudecare Curtea și-a expus considerentele anterior iar afirmația că judecătoria și-a întemeiat soluția pe expertiza extrajudiciară este eronată, fiind evident că suprafața reală de 261 mp a fost stabilită prin raportul de expertiză efectuat în fața instanței iar nu prin cel extrajudiciar.
Pentru considerentele expuse, reținând ca fondat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul reclamantei și va modifica decizia recurată în sensul respingerii apelului promovat de pârâta și a menținerii ca legală a sentinței primei instanțe.
În baza art. 274 Cod procedură civilă intimata va fi obligată să plătească recurentei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocat ( 29).
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 243/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Modifică decizia recurată în sensul că respinge apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 544/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar nr-, sentință pe care o păstrează.
Obligă intimata să plătească recurentei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05.06.2009
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, |
Grefier, |
.
Tehn.
2 ex/23.06.2009
Jud. fond -
Jud. apel - /
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nagy Nicoară
