Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 703/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 703/2009

Ședința publică de la 01 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica

- - - președinte secție

- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului promovat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 36/02.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.

Completul de judecată s-a constituit potrivit dispozițiilor art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, având în vedere că cererile de abținere formulate de judecătorii și au fost admise prin Încheierea nr.187/R/CC/2009, sens în care a fost încheiat Proces verbal.

La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța, nemaifiind alte probe de administrat, față de solicitarea recurenților privind judecarea în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față;

În deliberare se constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar civil nr-, reclamanții:, și au chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:

- să fie obligați pârâții la plata către fiecare reclamant a drepturilor salariale cuvenite cu titlu de primă de vacanță aferentă perioadei 2005-2006, prin raportare la indemnizația de încadrare brută din luna anterioară plecării în concediu, actualizate cu indicele de inflație la data plății.

În motivarea acțiunii lor, reclamanții arată că au calitatea de judecători la ribunalul Hunedoara și că în această calitate sunt îndreptățiți potrivit prevederilor legale la plata primelor de concediu pretinse.

Au mai susținut că drepturi salariale pretinse nu le-au fost acordate pe anii 2005-2006 cu motivarea că prin legile succesive privind bugetul de stat, plata acestor prime a fost suspendată începând cu anul 2001.

Reclamanții au mai arătat că pârâții au procedat în mod greșit refuzând plata acestor prime, întrucât perioada suspendării a avut efect până la sfârșitul anului 2005 iar după data de 31.12.2005 aceste drepturi trebuiau acordate atât pentru 2005 cât și pentru 2006.

Sub un ultim aspect au învederat că - prin Decizia nr. XXIII/21.12.2005 a reținut că primele de concediu se cuvin magistraților pentru anii 2001-2002, nu și pentru anii 2003-2004.

În drept, sunt invocate dispozițiile art.41/1 alin.1 din Legea nr.50/1996, art.283 alin.1 Codul muncii, art.269 Cod ul muncii și art.329 Cod proc.civ.

Prin întâmpinarea depusă, Curtea de Apel Alba Iuliaa solicitat respingerea acțiunii, invocându-se lipsa calității procesual pasive a acestei instituții.

Pe fondul cauzei, a învederat că acțiunea este nefondată deoarece începând cu data de 1.01.2003, salarizarea judecătorilor s-a făcut în baza nr.OUG177/2002, act normativ care a abrogat art.41/1 alin.1 din Legea nr.50/1996 precum și orice alte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților.

Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, argumentând că prin Decizia nr. XXIII/2005, Jas tatuat că dreptul magistraților salarizați în baza Legii nr. 50/1996 a încetat să mai subziste, nemaiputând să fie pretins cu începere de la 01.01.2005.

Prin încheierea din 24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia la Curtea de Apel Alba Iulia pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari din cadrul Tribunalului Hunedoara.

Prin Încheierea nr.184/F/CC/21.05.2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-, s-au admis cererile de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari din cadrul Tribunalului Hunedoara și s-a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba.

La ribunalul Alba cauza a fost înregistrată sub același număr.

Urmare intrării în vigoare a nr.OUG75/2008, Tribunalul Albaa dispus prin Încheierea pronunțată la data de 23.07.2008, scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului spre competentă soluționare în primă instanță, Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, întemeiat pe dispozițiile art. II alin.1 și 2 din ordonanță.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă mnr.36/2.10.2008 pronunțată în dosar nr- a respins acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA.

Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a reținut că acțiunea reclamanților este nefondată deoarece începând cu data de 1.01.2003, salarizarea judecătorilor s-a făcut în baza nr.OUG177/2002, act normativ care a abrogat art.41/1 alin.1 din Legea nr.50/1996 precum și orice alte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților. De asemenea s-a mai reținut că prin Decizia nr. XXIII/2005, Jas tatuat că dreptul magistraților salarizați în baza Legii nr. 50/1996 a încetat să mai subziste, nemaiputând să fie pretins cu începere de la 01.01.2005.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamanții, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii.

În dezvoltarea motivelor de recurs au susținut că drepturi salariale pretinse nu le-au fost acordate pe anii 2005-2006 cu motivarea că prin legile succesive privind bugetul de stat, plata acestor prime a fost suspendată începând cu anul 2001 și că pârâții au procedat în mod greșit refuzând plata acestor prime, întrucât perioada suspendării a avut efect până la sfârșitul anului 2005 iar după data de 31.12.2005 aceste drepturi trebuiau acordate atât pentru 2005 cât și pentru 2006.

Sub un ultim aspect, au învederat că - prin Decizia nr. XXIII/21.12.2005 a reținut că primele de concediu se cuvin magistraților pentru anii 2001-2002, nu și pentru anii 2003-2004.

CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului în raport cu dispozițiile legale incidente, analizând cu prioritate excepțiile conform cerințele art.137 pr.civilă, constată următoarele:

Reclamanții sunt judecătorii la ribunalul Hunedoara, așa cum reiese din adeverința nr. nr.790/2008 emisă de Tribunalul Hunedoara - 5, dosar nr-.

Perioada în care exista dreptul la primă de concediu acordat magistraților în temeiul art.41/1 alin.1 din legea nr. 50/1996 a fost stabilită, cu forță obligatorie prin Decizia nr. XXIII pronunțată de J- Secțiile Unite, în dosar nr. 31/2005, în soluționarea recursului în interesul legii, declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă

Prin această decizie instanța superioară a statuat că "în aplicarea dispozițiilor art. 411alin. 1 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, introdus prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, magistrații și personalul auxiliar au dreptul la prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv la o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, cu salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată".

În considerentele acestei decizii se reține că " la data de 01.01.2003 când a intrat în vigoare nr.OUG 177/2002 erau abrogate implicit și dispozițiile art. 41 alin. 1 din legea nr. 50/1996 referitoare la dreptul magistraților și celorlalte categorii de personal salarizat în baza acestei legii, la o primă pentru perioada concediului de odihnă". În raport de această situație, dreptul magistraților și a celorlalte categorii de personal, salarizat în baza Legii nr. 50/1996 a încetat să mai subziste, nemaiputând să fie pretins cu începere de la 01.01.2003. S-a mai arătat totodată că efectele produse de actele normative de suspendare sau de amânare a punerii în aplicare a dispoziției legale referitoare la dreptul dobândit trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul subiectiv și că " a considera altfel, înseamnă să se prelungească valabilitatea dispoziției de suspendare a aplicării acestui text și după abrogarea lui, ceea ce este de neconceput și inadmisibil".

Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.

Chiar dacă instanța supremă face referire la perioada 2001- 2004, perioada în care exercițiul dreptului de a încasa prima de concediu a fost suspendat prin nr.OUG 33/2001 și legile succesive privind bugetul de stat, obiectul deciziei îl reprezintă aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 1 din Legea nr. 50/1996 introdus prin OG nr. 83/2000.

Față de cele de mai sus, în speță, este obligatorie dezlegarea acestei probleme de drept, respectiv faptul că dreptul reglementat de acest text de lege a încetat să mai subziste începând cu data de 01.01.2003, când a intrat în vigoare G nr. 177/2002, de abrogare implicită a dispozițiilor art. 41 indice 1 alin.1 din Legea nr. 50/1996.

Acest aspect este reținut, în mod clar și neechivoc, de către instanța supremă în decizia în interesul legii, așa încât interpretarea legii dată prin decizia sus menționata este relevantă și obligatorie, nu numai pentru perioada 2001-2004 ci și pentru perioada ulterioară acesteia.

În același sens, este de reținut că prin nr.OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților - care constituie legea specială în domeniul salarizării acestei categorii profesionale, nu s-a mai prevăzut dreptul la prima de concediu pentru magistrați, și că abia prin Legea nr.45/2007 publicată în Of. nr.169/2007, de aprobare a G nr. 27/2006, acest drept a fost reglementat din nou.

Deci, pentru a beneficia atât de protecția legii interne cât și de cea a normelor europene invocate de reclamanți, un drept trebuie să-și aibă izvorul într-un act normativ, ori în lipsa normei legale care să reglementeze un atare drept, pe perioada 2005 - 2006, pretențiile reclamațiilor se impun a fi respinse ca atare.

Nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecției prevăzute de art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Acest articol, așa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa (cazul Thimmenos contra Greciei) nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale.

Față de cele ce preced, se constată că soluția instanței de fond este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanții:, -, și împotriva sentinței civile nr. 36/02.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 01 iunie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red- MS, - 30.06.2009

Jud.fond-,

(2 ex.IM)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIEREA NR. 187/R/CC/2009

Ședința publică de la 01 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - - - judecător

- - - președinte secție

- - - judecător

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de domnii judecători și (judecător de permanență în data de 1.06.2009), în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, privind pe reclamanții recurenți în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

Completul de judecată s-a constituit potrivit dispozițiilor art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin participarea judecătorului imediat următor aflat pe lista de permanență a secției.

Procedura este îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța având în vedere actele dosarului, lasă cererile în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Constată că în prezentul dosar doamna judecător a formulat cerere de abținere, motivată de împrejurarea că a formulat apărări în cauză în calitate de reprezentant al pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia.

Doamna judecător, prin declarația de abținere formulată arată că se abține de al soluționarea acestei cauze întrucât a pronunțat hotărârea atacată cu recurs.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța apreciază că cererea de abținere formulată de doamna judecător este întemeiată, în considerarea dispozițiilor art. 24 Cod procedură civilă care statuează că judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu mai poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare. În cauză se constată că doamna judecător a pronunțat în dosarul nr- al Curții de Apel Alba Iulia sentința civilă nr. 36/2.10.2008, atacată cu recurs în prezentul dosar, urmând ca pentru acest motiv de incompatibilitate cererea de abținere să fie admisă în temeiul art. 24 Cod procedură civilă.

De asemenea se constată că cererea de abținere formulată de doamna judecător este întemeiată, având în vedere împrejurarea că prin apărările formulate în cauză și-a spus părerea cu privire la speță, considerent pentru care constatând incidența dispozițiilor art. 27 pct. 7 Cod procedură civilă privind recuzarea judecătorilor, urmează ca declarația de abținere să fie încuviințată, fiind formulată cu respectarea cerințelor art. 25 din Codul d e procedură civilă.

Pentru considerentele mai sus arătate și apreciind într-un sens mai larg dispozițiile art. 6 din, în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale,

DISPUNE

Admite cererile de abținere formulate de doamnele judecător și în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 1 iunie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI

ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

PROCES VERBAL

Încheiat azi, 1 iunie 2009

În ședința publică din 1 iunie 2009, dosar nr- - având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție, s-a ivit următorul incident procedural legat de compunerea completului de judecată format din doamnele judecător, - - și - -:

- doamna judecător a formulat cerere de abținere, față de împrejurarea că a formulat apărări în cauză în calitate de reprezentant al pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia;

- doamna judecător - aflată pe lista de permanență a secției la data de 1 iunie 2009, a formulat cerere de abținere, motivată de împrejurarea că a pronunțat hotărârea atacată cu recurs în prezentul dosar;

- cererile de abținere au fost încuviințate prin Încheierea nr. 187/R/CC/01-06-2009, la soluționarea acestora participând din completul inițial investit doamnele judecător - - și - - și din planificarea de permanență a secției domnul judecător - -, ce asigura permanența în data de 2.06.2009.

- Completul nou constituit din domnii judecători - -, - - și - -, au păstrat cauza spre soluționare.

Președinte, Grefier,

- - - -

Președinte:Ana Doriani
Judecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Victor Crețoiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 703/2009. Curtea de Apel Alba Iulia