Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 441/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 441/2009
Ședința publică de la 05 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr. 141/2009, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, respectiv dl. judecător și-a încetat activitatea prin pensionare, completul de judecată a fost complinit, în conformitate cu prevederile art. 98(6) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, prin participarea d-nei judecător -, desemnată în lista de permanență pentru soluționarea incidentelor procedurale ivite, încheindu-se proces verbal în acest sens.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței legala îndeplinire a procedurii de citare cu părțile, și faptul că recursul de față nu este timbrat conform dispozițiilor legale, cu taxa judiciară de timbru aferentă și menționată în citațiile emise pe numele recurenților, obligație pe care aceștia nu au respectat-
Totodată, se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, precizare formulată de intimata pârâtă SC SRL, prin care se aduce la cunoștință faptul că această societate a avut în administrare de la Primăria serviciul locativ până în luna ianuarie 2007 și de atunci acest serviciu a fost predat primăriei, cu întreaga arhivă și personalul aferent, urmând ca aceasta să răspundă solicitărilor instanțe.
De asemenea, s-a înregistrat la dosar, cerere de strigare a cauzei după ora 10,30 formulată de mandatara intimatului - avocat, cerere transmisă pe fax și înregistrată prin registratura instanței. Motivarea cererii este față de împrejurarea că, aceasta are de susținut mai multe cauze pe rolul Judecătoriei Mediaș și al Tribunalului Sibiu.
Instanța, deliberând, admite cererea de strigare a cauzei după ora 10,30 formulată de mandatara intimatului pârât, avocat și față de lipsa celorlalte părți și lasă cauza la a doua strigare, după ora amintită în cererea depusă la dosar.
La reluarea cauzei, după suspendarea ședinței de judecată, și reluând apelul nominal în cauză, se prezintă în instanță avocat pentru intimatul pârât, lipsă fiind restul părților.
Fiind întrebată de instanță dacă are cunoștință despre faptul dacă mandatarul recurenților pârâți - avocat se va prezenta pentru susținerea cauzei la acest termen de judecată în instanță, mandatara intimatului pârât face precizarea că avocatul recurenților pârâți nu se va prezenta în cauză motivat de faptul că aceștia nu au mai luat legătura cu mandatarul lor.
În baza rolului activ, instanța pune în discuție, din oficiu, excepția de netimbrare a recursului de față și acordă cuvântul și pe fondul cauzei, în eventualitatea în care, până la sfârșitul dezbaterilor se va depune la dosar taxa judiciară de timbru datorată.
Mandatara intimatului pârât - avocat, pe excepție, solicită anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâții iar în eventualitatea în care aceștia vor achita și depune la dosar taxa judiciară de timbru până la sfârșitul dezbaterilor, solicită respingerea ca nefondat a recursului și în consecință menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de apel, cu cheltuieli de judecată, pe care le va depune la dosar.
Arată că recursul de față este neîntemeiat și nefondat, instanțele dând dovadă de rol activ în soluționarea cauzei atât în fond cât și în apel, iar motivele de recurs arătate de recurenți nu se încadrează în prevederile art. 304 cod procedură civilă, așa cum a arătat și detaliat în întâmpinarea depusă la dosar, instanțele nedepășindu-și cadrul procesual cu care au fost investite. Consideră că recursul declarat este doar o formă de tergiversare pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești. Menționează că va depune până la sfârșitul dezbaterilor, note de cheltuieli.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
După soluționarea cauzei,
Se constată că s-a înregistrat la dosar la data de 06.11.2009, prin serviciul registratură al instanței, nota de cheltuieli depusă de avocat, apărător ales al intimatului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr.1103 din 19.06.2008 a Judecătoriei Sibiua fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului -, au fost respinse excepțiile prescripției dreptului la acțiune și lipsei calității procesual pasive a SC SRL și a fost admisă în parte acțiunea civilă completată, promovată sub nr. 12 din 28.09.2004 de reclamantul în contradictoriu cu intimații, Statul Român, prin Orașul, prin Primar și SC SRL, constatându-se că imobilul în litigiu (casă, curte și grădină în suprafață de 1195 mp) este înscris în CF 3688 nr. top 28, 29 și a fost proprietatea tabulară a Statului Român, care a preluat cota de 7/8 părți din construcții și teren, și a pârâtului, care a deținut cota de 1/8 parte din acest imobil, drepturi înscrise sub B 18 și B 15 (filele 5, 6 dosar fond). Reclamantul și pârâții, au locuit în imobil în baza unor contracte de închiriere încheiate cu fosta ( ), iar ulterior, în anul 1997, în calitate de administrator și mandatar al Statului Român, respectiv al Orașului, le-a vândut acestora locuințele pe care le ocupau ca și chiriași, în condițiile art. 9 din Legea 112/1995, prin contractele de vânzare cumpărare nr. 463/22.07.1997, 465/22.07.1997 și 480/4.09.1997 (filele 3, 4, 35, 341-353 dosar fond). Anterior înstrăinării nu s-a procedat la dezmembrarea pe apartamente a locuințelor vândute, în toate cele 3 contractele de vânzare cumpărare obiectul fiind identificat topografic în CF 3688, nr. top 28, 29 cu mențiunea în fiecare contract, că ceea ce se vinde reprezintă cota de 7/8 părți din imobil. În baza contractului de vânzare cumpărare nr. 480/4.09.1997 încheiat de pârâții și cu L, prin încheierea CF nr. 12878/1997 s-a înscris dreptul de proprietate asupra cotei de 7/8 părți din construcții și 343 mp din terenul imobilului înscris în CF 3688 nr. top 28, 29, în favoarea pârâților(filele 5, 6, 293 dosar fond). În realitate, atât reclamantul cât și pârâții au cumpărat doar apartamentele deținute anterior în calitate de chiriași, achitând fiecare prețul calculat în condițiile Legii 112/1995, fără să mai rămână în fapt vreo parte din imobil liberă, nevândută, așa cum a rezultat și din cercetarea la fața locului precum și din concluziile raportului de expertiză în construcții și suplimentele la acesta efectuate în cauză(filele 283, 166-179, 230, 257-259, 372-374, 377-378 dosar fond). Întrucât a încheiat contractele menționate în calitate de vânzător, are calitate procesuală pasivă în cauză, în cererile privind constatarea nulității absolute parțiale a contractelor de vânzare-cumpărare 463/22.07.1997, 465/22.07.1997 și 480/4.09.1997, indiferent de obiectul de activitate al acesteia în prezent, astfel că excepția lipsei calității sale procesuale pasive a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a constatat nulitatea absolută parțială a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 480/4.09.1997, nr. 463/22.07.1997 și 465/22.07.1997 încheiat de fiecare dintre pârâți și reclamantul cu, în ce privește identificarea topografică a imobilului și cota din acest imobil, ce a format obiectul contractului. Potrivit art. 35 alin. 1 și art. 36 din Legea 7/1996, în condițiile în care contractul de vânzare-cumpărare care a stat la baza încheierii de carte funciară a cărei anulare se cere, s-a încheiat ulterior intrării în vigoare a acestei legi, acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiune în fond, este imprescriptibilă. încheierii de carte funciară nr. 12878/1997 în sensul constatării nulității ei, se întemeiază pe nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 480/4.09.1997 în ce privește identificarea corectă a ceea ce s-a cumpărat și în condițiile în care nu se putea vinde și respectiv cumpăra, conform art. 9 din Legea 112/1995, decât locuința deținută de chiriaș prin contractul de închiriere valabil la momentul intrării în vigoare a legii menționate, nulitate care se poate invoca oricând, fiind imprescriptibilă. Astfel, a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune privind cererea de rectificare a încheierii de întabulare nr. 12878/13.10.1997, invocată de pârâții prin întâmpinare.
Ca urmare a constatării nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr. 480/4.09.1997, în baza art. 33 și 34 pct. 1 din Legea 7/1996, a fost admisă și cererea în constatarea nulității încheierii de întabulare nr.12878/13.10.1997 privind imobilul înscris în CF 3688, nr. top 28, 29, revenindu-se la situația anterioară de CF. Pe cale de consecință, s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare nr. 463/22.07.1997 încheiat de reclamant cu precum și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 465/22.07.1997 încheiat de pârâta cu, în ce privește identificarea topografică a imobilelor și cota din imobil ce a format obiectul acestor contracte. Statul Român, respectiv Orașul, a vândut reclamantului și pârâților în întregime imobilul în litigiu, fiecăruia locuința deținută cu titlu de închiriere, deși era titularul doar a cotei de 7/8 părți din construcții și teren, dispunând astfel și asupra cotei de 1/8 parți care aparținea pârâtului. În cursul procesului această cotă de 1/8 parte a fost vândută de pârâtul reclamantului, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2620/21.11.2007, dreptul astfel dobândit de reclamant fiind întabulat în CF. (filele 402-404) A fost admisă cererea de ieșire din indiviziune asupra imobilului în litigiu dintre Statul Român prin Orașul și reclamantul, actualul coproprietar asupra cotei de 1/8 parte din imobil, prin atribuirea întregului imobil către Stat.
Întrucât în urma vânzării imobilului către chiriași, s-a încasat de la reclamant și pârâții cumpărători doar prețul corespunzător locuințelor vândute și terenului aferent calculat în condițiile Legii 112/1995, lege de protecție socială, care avea în vedere vânzarea la prețuri cu mult sub valoarea reală de piață, a imobilelor cu destinație de locuință aflate în proprietatea Statului, instanța de fond a obligat pe pârâții, să plătească această sulta corespunzătoare valorii de piață a cotei de1/8 parte din imobil reclamantului, corespunzător apartamentelor pe care, le-au cumpărat în imobil, respectiv raportat la cota parte aferentă acestora din părțile comune indivize pentru cele trei apartamente din imobil. A fost avută în vedere la calculul sultei valoarea de circulație a imobilului construcții și teren în litigiu în sumă de 228.053 lei, așa cum a fost calculată în raportul de expertiză tehnică topografică de către expert tehnic. (filele 241-248 dosar fond). Prin vânzarea cotei sale de proprietate, pârâtul a transmis calitatea de coproprietar și astfel nu mai are nici calitate procesual pasivă în ce privește partajul, acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta fiind respinsă.
Pentru identificarea topografică distinctă a apartamentelor cumpărate de reclamantul și pârâții, a fost dispusă dezmembrarea imobilului pe apartamente cu atribuirea de numere topografice noi, conform expertizei topografice efectuate de expert tehnic și schiței anexă, lucrare ce va face parte din sentință (filele 377-378 dosar fond), instanța stabilind de asemenea părțile comune indivize ale apartamentelor și cotele aferente acestora, conform expertizei tehnice în construcții efectuate de expert tehnic precum și suplimentului final la acest raport de expertiză, (filele 166-179, 377-378 dosar fond).
Au fost constituite corpuri funciare distincte:
- nr. top nou 28/1, 29/1 apartamentul I compus din 2 camere, bucătărie, antreu, baie, pivniță, împreună cu cota de 48,02% din părțile comune indivize teren clădit și neclădit de 1195 mp, accesul comun în pivniță și holul de la subsolul corpului de clădire A, cota de 67,70 % părți din rezervor de apă și cuptor precum și cota de 78,93 % din fundațiile, zidurile despărțitoare dintre apartamente, racordurile instalațiilor de utilități, acoperișul și podul aferente corpului A apartament care a făcut obiectul vânzării către pârâta.
- nr. top nou 28/2, 29/2 apartamentul II compus din 2 camere, hol, pivniță, magazie, șopron, împreună cu cota de 22,91% din părțile comune indivize: teren clădit și neclădit de 1195 mp, accesul comun în pivniță și holul de la subsolul corpului de clădire A, cota de 32,30 % din rezervor de apă și cuptor, cota de 21,07 % din fundațiile, zidurile despărțitoare dintre apartamente, racordurile instalațiilor de utilități, acoperișul și podul aferente corpului A precum și cota de 25,88 % din fundațiile, zidurile despărțitoare dintre apartamente, racordurile instalațiilor de utilități, acoperișul și podul și intrarea la pod aferente corpului B apartament ce a făcut obiectul vânzării către reclamantul.
- nr. top nou 28/3, 29/3 - apartamentul III compus din 3 camere, pivniță, șopron, împreună cu cota de 29,07% din părțile comune indivize: teren clădit și neclădit de 1195 mp, accesul comun în pivniță și holul de la subsolul corpului de clădire A, cota de 74,12% din fundațiile, zidurile despărțitoare dintre apartamente, racordurile instalațiilor de utilități, acoperișul și podul și intrarea la pod aferente corpului B apartament ce a făcut obiectul vânzării către pârâții și .
Părți comune indivize: teren clădit și neclădit de 1195 mp, accesul comun în pivniță și holul de la subsolul corpului de clădire A pentru cele 3 apartamente -48,02% pentru apartamentul I, 22,91% pentru apartamentul II și 29,07% pentru apartamentul III, rezervor de apă și cuptor pentru apartamentul I - cotă de 67,70% și pentru apartamentul II cotă de 32,30%, fundațiile, zidurile despărțitoare dintre apartamente, racordurile instalațiilor de utilități, acoperișul și podul aferente corpului A pentru apartamentul I în cotă de 78,93% și pentru apartamentul II în cotă de 21,07%, precum și fundațiile, zidurile despărțitoare dintre apartamente, racordurile instalațiilor de utilități, acoperișul și podul și intrarea la pod aferente corpului B pentru apartamentul II în cotă de 25,88% iar pentru apartamentul III în cotă de 74,12%.
S-au inclus în părțile comune indivize încăperea de la subsolul imobilului ce constituie rezervor de apă și cuptor precum și podul de deasupra construcțiilor, care nu se regăsesc în cuprinsul contractelor de vânzare-cumpărare, dar care au fost folosite de părți în baza contractelor de închiriere, existau anterior închirierii contractelor de vânzare cumpărare și au fost vândute foștilor chiriași părți în cauză, așa cum s-a recunoscut de aceștia și s-a confirmat de către expertul în construcții.(filele 281, 369)
În ce privește încăperea "rezervor de apă și cuptor", aceasta s-a aflat în folosința exclusivă a reclamantului și pârâtei, situându-se la subsolul construcției în care se găsesc apartamentele I și II, astfel că s-a inclus în părțile comune indivize aferente doar acestor două apartamente.
Față de modul de dezmembrare pe apartamente a imobilului, în baza art. 728.civ. art. 673 ind. 1 și urm. pr.civ. a fost respinsă modalitatea de dezmembrare solicitată prin acțiune de către reclamant și de asemenea, în condițiile în care doar prin hotărâre podul construcției a fost inclus în părțile comune indivize, a fost respinsă ca prematură cererea reclamantului privind partajul podului aflat în indiviziune forțată.
În baza art. 20 din Legea 7/1996 a fost dispusă întabularea în CF a dreptului de proprietate asupra apartamentelor rezultate în urma dezmembrării împreună cu cotele din părțile comune aferente lor, în favoarea reclamantului și a pârâților și respectiv, cu titlu de cumpărare.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul, pârâta și pârții și.
Prin decizia 141/2009 Tribunalul Sibiua respins apelurile declarate de, și.
În ceea ce privește critica apelantului în sensul că nu s-a asigurat accesul separat la apartamentul deținut de el, fiind posibilă practicarea unei uși în locul ferestrei existente, se constată că nu există cerere formulată prin acțiune, astfel încât pronunțarea asupra acestui aspect ar fi depășit limitele investirii, ceea ce nu se poate. Problema însă nu este de esența litigiului, astfel încât se poate rezolva pe cale separată.
Referitor la critica invocată de pârâta în sensul că nu i s-a acordat ei acces la pod, se constată că accesul la pod este acordat implicit prin dispoziția prin care se stabilesc părțile comune indivize ale imobilului, printre care este inclus și podul, accesul la aceste elemente de coproprietate forțată și perpetuă este permis și deschis pentru toți coproprietarii.
În ce privește critica invocată de apelanta referitoare la faptul că nu s-a practicat acces separat intimatului, aceasta nu are calitate să invoce motive de critică care țin de altă persoană, fără împuternicire expresă.
În ce privește motivele invocate de apelanții și:
Instanța nu s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, ci a încercat stingerea litigiului. Este menirea instanței să rezolve cauze și neînțelegeri, aparent indisolubile, intervenite între părți, cotidian. Cauza de față a pornit defectuos, fără ca părțile să-și fi exercitat drepturile corect, fără să fi invocat excepțiile potrivite, la timpul potrivit, astfel încât, situația de fapt fiind în prezent total diferită cea de la data începerii judecății, instanța nu poate decât să repare ceea ce se poate. Statul a înstrăinat dreptul său, deși acesta nu era exclusiv, înstrăinarea a fost vicioasă, iar prin prezentul litigiu s-a încercat asanarea viciilor.
În ceea ce privește faptul că nu s-a ținut cont de situația lor locativă, rezultată din contractul de închiriere, se constată că s-a ținut seamă de situația locativă și de folosința tuturor părților, modificările intervenite, ulterior promovării acțiunii fiind compensate din mers. Referitor la faptul că au fost obligați la plata unor sulte, fără ca ei să fi beneficiat de spațiu de la reclamantul, trebuie să observe că ei au dobândit de la stat dreptul, fără ca Statul Român să fi fost proprietar exclusiv. Acesta deținea doar o cotă de proprietate, astfel că după înstrăinarea către chiriași, cu prețul subvenționat calculat de stat, pentru cota cuvenită persoanei fizice(indiferent că aceasta este sau reclamantul) se datorează sulte, calculate la prețul pieței (căci statul poate face acte de protecție socială doar cu ceea ce-i aparține în proprietate). După această operațiune, apelantul datorează sultă celui care este coproprietar, la data sistării stării de indiviziune.
În ce privește anularea contractelor, fiind vicios întocmite (fapt invocat prin acțiune), este normal că prin hotărâre s-a încercat "repararea" a ceea ce este posibil, în limitele investirii, ținând seamă de avizul expertului în materie.
Invocarea lipsei de rol activ al instanței este excesivă, în condițiile în care acțiunea s-a promovat la data de 28.09. 2004, sentința s-a pronunțat la data de 19.06.2008, timp în care părțile au avut libertatea de a-și propune probele considerat oportune și utile cauzei, instanța fiind receptivă, în limitele termenelor și altor reguli procedurale. Este de remarcat faptul că, în apel, nu s-a cerut completarea probatoriului cu alte probe vizând criticile relevate prin sentință, ci doar cu o lucrare privind modificarea accesului la imobil pentru apelant,pentru carenu există petit, astfel că ea a fost respinsă ( fila 76 dosar apel) și referitoare la mărimea sultei, care e oricum modică și poate fi actualizată în faza executării. În această situație, nu rolul instanței trebuia să fie activ, ci cel al părților.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții și solicitând casarea deciziei Tribunalului Sibiu și trimiterea cauzei spre rejudecare sau rejudecarea cauzei de instanța de recurs și respingerea acțiunii reclamantului.
În expunerea de motive s-a arătat că instanța de apel acordat mai mult decât s-a cerut, hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii, hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, invocând în drept art. 304 pct. 6, 7 și 9 cod pr. civilă.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
La termenul din 5.11.2009 instanța a pus în discuția părților, din oficiu, excepția de netimbrare a recursului, recurenții fiind citați pentru toate termenele de judecată cu mențiunea de a achita taxa de timbru, obligație pe care nu și-au îndeplinit-
Potrivit art. 137 cod pr. civilă, instanța are obligația de a se pronunța în prealabil asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Recurenții au fost citați cu mențiunea de a timbra recursul cu 9,5 lei taxă de timbru sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, pentru termenele din data de 17.09.2009 ( 15-16), 15.10.2009 ( 27-28) și 5.11.2009 ( 46-47), procedura de citare fiind legal îndeplinită, așa cum rezultă din procesele verbale de îndeplinire a acesteia aflate la dosar, recurenții fiind citați la domiciliul pe care aceștia l-au indicat în cererea de recurs.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea 146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit art. 20 alin. 2 dacă taxa nu a fost plătită în cuantum legal la momentul înregistrării cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
Art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 prevede că neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii. Dispoziții identice se regăsesc și în art. 35 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 146/1997 aprobate prin Ordinul 760/C/1999.
Față de cele arătate mai sus, având în vedere că recurenții nu și-au îndeplinit obligația de a plăti taxa de timbru deși au avut la dispoziție trei termene de judecată în acest sens, Curtea va anula ca netimbrat recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 141/2009, pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Având în vedere această excepție de procedură, absolută și dirimantă, Curtea constată de prisos analizarea motivelor de recurs invocate de recurenți.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de intimatul, Curtea constată că acestea nu pot fi acordate întrucât chitanța privind onorariul de avocat a fost depusă cu cerere la dosar a doua zi după pronunțarea deciziei, în data de 6.11.2009, or mandatara acestuia s-a obligat să depună chitanța până la sfârșitul ședinței de judecată ( 59).
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 141/2009, pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
.
Tehn.
10 ex/10.12.2009
Jud. fond -
Jud. apel - /
Președinte:Carla Maria Cojocaru
Judecători:Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu, Daniela
