Restrângerea dreptului la libera circulatie(legea 248/2005). Decizia 2/2007. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2/
Ședința publică din 26 noiembrie 2007
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B împotriva sentinței civile nr.1874/28.09.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect Legea nr.248/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Ministerul Publica fost reprezentat de către procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura completă.
Apelul a fost declarat în termen și este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului și schimbarea în totalitate a sentinței, în sensul admiterii cererii reclamantei.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.1874/28.09.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B împotriva pârâtului .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea adresată Tribunalului C-S, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte Bas olicitat, în contradictoriu cu pârâtul, să dispună restrângerea dreptului acestuia la liberă circulație pe o perioadă de cel mult 3 ani în baza art.38 din Legea nr.248/2005.
In motivarea acțiunii se arată că pârâtul a fost returnat din Franța la data de 21.06.2007, în baza Acordului de readmisie, încheiat de România cu această țară, ratificat prin Legea nr.173/1997.
Dreptul la liberă circulație este în strânsă legătură cu respectarea legislației Statului Român, precum și a tratatelor și convențiilor pe care România le-a ratificat și care fac astfel parte din dreptul intern.
Incepând cu data de 01.01.2007, România este membră, iar potrivit legislației, nici o viză de intrare sau formalitate echivalentă nu poate fi impusă cetățenilor Uniunii Europene, dreptul unui cetățean al unui stat membru de a intra, ori de a se stabili pe teritoriul altui stat membru fiind un drept conferit în mod direct prin tratat.
In plus, disp.art.38 din Legea nr.248/2005 sunt permisive stipulând că " restrângerea poate fi dispusă ".
Impotriva sentinței civile nr.1874/28.09.2007 a Tribunalului C-S a declarat apel în termenul legal reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte
In motivarea apelului, a arătat că dispozițiile art.38 și 39 din Legea nr.248/2005 sunt în vigoare și nu au o aplicabilitate temporară, nefiind nici modificate printr-un alt act normativ.
A invocat și decizia nr.855/28.11.2006 a Curții Constituționale, prin care s-a reținut că măsura dispusă de art.38 lit.a din Legea nr.248/2005 se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute de art.53 din Constituție, respectiv apărarea securității naționale și a ordinii publice.
A invocat și art.2 alin.4 din Protocolul nr.4 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede că dreptul la liberă circulație poate să facă obiectul unor restrângeri care, prevăzute de lege, sunt justificate de interesul public într-o societate democratică.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu, conform art.295 alin.1 pr.civ. față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelul este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
In mod greșit prima instanță a respins cererea reclamantei, considerând că o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană își pierd practic aplicabilitatea dispozițiile legale privind restrângerea dreptului la liberă circulație, cuprinse în Legea nr.248/2005.
Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate nu a fost abrogată după 1.01.2007, ea fiind aplicabilă și în prezent.
Este adevărat că atât Constituția României, prin art.25, cât și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin art.2 din Protocolul adițional nr.4, consacră și garantează dreptul la liberă circulație.
De la 1.01.2007 România este membră a Uniunii Europene, iar dreptul la liberă circulație în statele Uniunii este un drept consacrat și în legislația comunitară, prin art.39 - 42 din Tratatul Comunității Economice Europene și prin Directiva nr.2004/38/CE/29.04.2004 a Parlamentului European și a Consiliului Europei.
Atât legislația internă (Legea nr.248/2005), cât și cea europeană prevăd și posibilitatea restrângerii acestui drept pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică.
Instanța de fond nu a verificat însă motivul pentru care pârâtul a fost returnat din Franța și nu a raportat situația acestuia la textele legale menționate.
Respingând acțiunea reclamantei cu simpla motivare că de la data de 01.01.2007 cetățenii români sunt cetățeni ai Uniunii Europene și în baza legislației comunitare au dreptul de a intra și de a se stabili pe teritoriul altui stat membru al, fără o verificare a situației concrete a pârâtului în raport cu legislația aplicabilă în speță, prima instanță nu a cercetat fondul cauzei.
In consecință, devin aplicabile dispozițiile art.297 alin.1 pr.civ. care impun desființarea hotărârii atacate cu apel și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Prin OUG nr.126/5.11.2007, publicată în Monitorul Oficial nr.760/9.11.2007, a fost modificată Legea nr.248/2005 în ceea ce privește competența asupra cererilor pentru restrângerea dreptului la liberă circulație, care revine în prezent Tribunalului București.
In această situație devin aplicabile dispozițiile art.725 alin.2 pr.civ. în conformitate cu care în caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile legii noi privitoare la competență sunt pe deplin aplicabile.
Față de aceste considerente, în baza art.297 alin.1 pr.civ. a art.725 alin.2 pr.civ. și a art.39 alin.1 din Legea nr.248/2005 modificat prin OUG nr.126/2007, Curtea va admite apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B împotriva sentinței civile nr.1874/28.09.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul .
In consecință, va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare pe fond la Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B, cu sediul în B,-, sectorul 1, împotriva sentinței civile nr.1874/28.09.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în, bloc.3,.3,.9, jud.C-
Desființează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare pe fond la Tribunalul București.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 ianuarie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.: /21.01.2008
Dact. // 7 ex./ 25.01.2008
Inst.fond.: jud.
Se comunică:
-recl.apel. - Direcția Generală de Pașapoarte B, cu sediul în B,-, sectorul 1
-pâr.int. - domiciliat în, bloc.3,.3,.9, jud.C-
-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara
-Inspectoratul General al Poliției de Frontieră B,--4, sectorul 5
-Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple de pe lângă
Prefectura Jud.C-S - Reșița, 1 1918, nr.1, jud.C-
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Rujița Rambu
