Reziliere contract. Speta. Decizia 163/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr.163
Ședința publică din data de 13 februarie 2008
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTORI: Constanța Pană, Adriana Maria Radu Elena
- -
Grefier - -a
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantele domiciliată în comuna, sat, județul D, și - domiciliate în, sat C, județul D, de intervenienta domiciliată în Târgoviște, str. - -, - 1,.2, județul D împotriva deciziei civile nr. 471 din 26 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta C domiciliată în Târgoviște, str. -.62,.B,.3,.34.
Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 5 lei conform chitanței nr. 42589/31.01.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentele reclamante, - personal și asistate de avocat din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale nr. 12/2008, recurenta intervenientă reprezentată de același apărător și intimata pârâtă C personal și asistată de avocat G din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care învederează că intimata pârâtă Cad epus la dosar prin serviciul registratură, întâmpinare.
Avocat pentru recurentele reclamante și recurenta intervenientă arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Avocat G pentru intimata pârâtă arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarația părților, prin apărători, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentele reclamante și recurenta intervenientă susține oral motivele de recurs arătând că instanța de apel a pronunțat decizia ca fiind nelegală,invocând dispozițiile art.304 pct.7-9 Cod procedură civilă.
Instanța de apel a analizat doar primul motiv de apel și anume acela al excepției calității procesuale active pe care a admis-o și a desființat sentința, respingând acțiunea în baza excepției.
Prin soluția pronunțată, instanța de apel a încălcat dispozițiile legale cu privire la calitatea procesuală activă a părților cât și la natura unui contract de întreținere și la efectele acestuia.
Susține în continuare, că instanța de apel face o confuzie între drepturile nepatrimoniale și drepturile patrimoniale care au cu totul alte efecte. Întreținerea este un drept personal, executarea lui nu o poate solicita decât beneficiarul lui, dar această împrejurare nu are nimic comun cu acest contract ce face obiectul prezentului litigiu, care are un caracter patrimonial, și care dă dreptul succesorilor să acționeze pentru rezoluțiunea lui.
Recurentele au calitatea procesuală activă și deci au dreptul să introducă o astfel de acțiune. Instanța de apel admițând acest prim motiv nu mai analizează și celelalte două motive de apel invocate.
Pentru cele arătate, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel pentru a se pronunța și pe cele două motive de apel invocate.
Avocat G având cuvântul pentru intimata pârâtă arată că recurentele în motivele de recurs nu combat soluția, nu o critică în mod concret cu privire la excepție și se referă la modul general, făcând confuzie între dreptul substanțial și procesual, între dreptul procesual și cel patrimonial, nereferindu-se în mod direct la lipsa calității procesuale active.
De asemenea, din analiza motivelor de recurs, nu rezultă nici o indicare greșită a punctelor prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, ele nu sunt de nici un fel (art.306 Cod procedură civilă).
Susține că decizia pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică și solicită respingerea recursului ca nefondat, neexistând motive de casare. Motivele sunt pe larg dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1820 din 28 noiembrie 2006, reclamantele, și au chemat în judecată pe pârâta C, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 43 din 22 noiembrie 1995.
Reclamantele au arătat în motivarea acțiunii că prin contractul de vânzare-cumpărare sus-menționat defunctul frate și unchi al reclamantelor a vândut pârâtei suprafața de 455,26. și casa de pe acest teren, drept preț al vânzării fiind obligația cumpărătoarei de a întreține pe vânzător și soția sa, -, asigurând-i cele necesare traiului - îngrijire medicală - totodată fiind obligată să suporte și cheltuielile de înmormântare și pomeni creștinești.
Au mai motivat reclamantele că pârâta nu s-a achitat de obligație, întreținerea fiind prestată efectiv de reclamante, la fel și cheltuielile de înmormântare și pomenile creștinești.
Prin sentința civilă nr. 447 din 17 mai 2007 Judecătoria Pucioasaa admis acțiunea și cererea de intervenție accesorie, a dispus rezilierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 43/1995 și a dispus repunerea părților în situația anterioară în sensul că a obligat pârâta să le lase în deplină proprietate și posesie imobilele și a respins excepția lipsei calității procesuale active a prescripției dreptului la acțiune.
Pentru a pronunța soluția sus-menționată, judecătoria a avut în vedere că în ce privește excepția lipsei calității procesuale active aceasta este neîntemeiată, deoarece acțiunea în rezoluțiune a contractului deși se referă la o prestație personală, are incontestabil un caracter patrimonial, drept pentru care moștenitorul proprietarului contractant poate cere rezoluțiunea contractului cu atât mai mult cu cât neexecutarea obligației se referă la cheltuieli de înmormântare care sunt ulterioare decesului stipulantului, că referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune aceasta va fi respinsă, întrucât din probele administrate a rezultat că reclamantele au aflat de existența contractului în toamna anului 2006, când pârâta efectua măsurătorile terenului și că pe fond este neîntemeiată întrucât din probe a rezultat fără echivoc că pârâta nu a contribuit la cheltuieli de înmormântare și nu a efectuat pomenile ulterioare.
A mai reținut instanța de fond că nu are relevanță faptul că pârâta a achitat contravaloarea curentului electric în anul 2005, deoarece la acea dată era proprietara terenului și în mod firesc trebuia să achite aceste cheltuieli și că referitor la chitanța privind taxa de înmormântare, aceasta datează din anul 2004, iar contractului de vânzare-cumpărare a decedat în anul 1998 și - în anul 2000, astfel că nu poate face dovada suportării cheltuielilor de înmormântare.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat apel pârâta, susținând că este nelegală și netemeinică, deoarece excepția lipsei calității procesuale active se impunea a fi admisă, având în vedere că jurisprudența a reținut că obligația de a face este strict personală și netransmisibilă prin succesiune, stingându-se la moartea beneficiarului întreținut, că în mod greșit a fost respinsă excepția tardivității introducerii acțiunii și că în ce privește fondul cauzei, acțiunea trebuia respinsă ca inadmisibilă, din moment ce intimatele-reclamante nu au solicitat anularea contractului timp de 3 ani de la decesul beneficiarilor creditori, iar din coroborarea probei testimoniale cu înscrisurile depuse rezultă că instanța de fond a aplicat greșit legea.
Reclamantele-intimate nu au formulat întâmpinare cu privire la apelul pârâtei.
Prin decizia civilă nr. 471 din 26 octombrie 2007, Tribunalul Dâmbovițaa admis apelul pârâtei, a schimbat în tot sentința, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale active fiind respinsă acțiunea, cu obligarea intimaților la 698 lei cheltuieli de judecată către apelantă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că dreptul de întreținere este un drept personal și ca atare, netransmisibil prin succesiune, stingându-se la moartea beneficiarilor.
Acest caracter al creanței de întreținere nu influențează însă caracterul patrimonial al acțiunii în anularea contractului pentru lipsa consimțământului la întocmirea lui.
Astfel, reclamanții ca moștenitori ai defuncților și - puteau exercita o acțiune în anularea contractului de întreținere dacă înțelegeau că în cadrul acesteia să se discute numai valabilitatea încheierii actului, fără a pune în discuție și problema îndeplinirii obligațiilor asumate.
Nici chiar în situația când neexecutarea obligației se referă la cheltuieli de înmormântare care sunt ulterioare decesului stipulantului, nu poate constitui temei pentru rezoluțiunea contractului, astfel că reținerea instanței de fond este greșită.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că prin soluția dată, instanța de apel a încălcat dispozițiile legale cu privire la calitatea procesuală activă, cât și la natura unui contract de întreținere și efectele acestuia, mergându-se pe ideea că acest contract se bazează pe un drept personal și, deși are un caracter patrimonial, el nu poate fi atacat decât pe motive legate de condițiile de valabilitate ale actului și nu pe cele privind rezoluțiunea.
Susțin recurentele-reclamante că instanța face o confuzie între drepturile nepatrimoniale care justifică cele arătate anterior și drepturile patrimoniale care au cu totul alte efecte.
Recurentele-reclamante sunt succesoarele defunctului, iar contractul ce face obiectul prezentului litigiu are un caracter patrimoniale și dă dreptul succesorilor să acționeze pentru rezoluțiunea lui, fiind vorba de o sancțiune care să stabilească un echilibru patrimonial.
Admițând excepția lipsei calității procesual active a reclamantelor, instanța de apel nu a mai analizat și celelalte două motive de apel invocate.
Se solicită pentru motivele invocate, admiterea recursului, casarea cu trimitere la instanța de apel pentru a se pronunța pe fondul apelului.
Intimata-pârâtă Caf ormulat întâmpinare prin care a solicitat în principal anularea recursului, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 3021pct.3 Cod pr.civilă, potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate, iar recurentele-reclamante nu au indicat astfel de motive și nici motive de ordine publică care să atragă incidența art. 306 pct.1 și 2 cod pr.civilă, iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.
Recurentele-reclamante nu critică practic soluția din apel în mod concret cu privire la excepție, ci se referă doar la modul general făcând confuzie între dreptul substanțial și cel procesual mai susține intimata-pârâtă.
Ulterior, intimata-pârâtă a depus și concluzii scrise.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate, actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Calitatea procesuală activă este o condiție generală obligatorie pentru promovarea oricărei acțiuni.
În cauza dedusă judecății reclamantele au solicitat rezilierea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 43 din 22 noiembrie 1995 în calitatea lor de succesoare ale defunctului, cerere admisă la instanța de fond, ulterior soluția fiind schimbată în apel prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantelor și respingerea acțiunii.
Este știut că, contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere este un contract cu titlu oneros, aleatoriu, bilateral, consensual și translativ de proprietate, căruia i se aplică regulile generale din materia obligațiilor înscrise în dispozițiile art. 1020 și 1021 cod civil cu privire la condiția rezolutorie, aceasta este subînțeleasă dacă una din părți nu-și îndeplinește angajamentul luat.
Este adevărat că dreptul la întreținere este un drept personal și netransmisibil prin succesiune, dar acțiunea în rezoluțiune a contractului deși se referă la o prestație personală are totuși un caracter patrimonial.
Rezultă așadar că moștenitorii proprietarului contractant pot solicita rezoluțiunea contractului, fiind vorba de o sancțiune care să stabilească un echilibru patrimonial.
Cum instanța de apel s-a pronunțat pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a respins acțiunea acestora pe acest considerent fără a intra în cercetarea fondului, curtea apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 304 pct.5 Cod pr.civilă, astfel că în baza art. 312 Cod pr.civilă va admite recursul reclamantelor.
Pe cale de consecință se va casa hotărârea recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, respectiv Tribunalul Dâmbovița.
Cu ocazia rejudecării apelului, instanța de apel va analiza celelalte motive de apel care vizează fondul cauzei și asupra cărora nu s-a pronunțat în precedent.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Admite recursul declarat de reclamantele domiciliată în comuna, sat, județul D, și - domiciliate în, sat C, județul D, de intervenienta domiciliată în Târgoviște, str. - -, - 1,.2, județul D împotriva deciziei civile nr. 471 din 26 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta C domiciliată în Târgoviște, str. -.62,.B,.3,.34 și în consecință:
Casează decizia sus-menționată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 13 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Constanța Pană, Adriana Maria Radu Elena
C - - - - -
GREFIER,
-a
Red. CP
Tehnored. NM
3ex.
28.02.2008
f- Judecătoria Pucioasa
a- Tribunalul Dâmbovița
,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu Elena
