Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 199/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2214/2009)
Completul 1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 199
Ședința publică de la 15.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Adriana Bînă
JUDECĂTOR 2: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 3: Doinița
GREFIER - I
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții - pârâți, NOATĂ, împotriva deciziei civile nr. 445 din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și și intimații - pârâți și.
are ca obiect - nulitate contract de vânzare cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenții - pârâți, Noată, personal și asistați de avocat care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 36/2009 emisă de Baroul București și intimații - reclamanți și personal, lipsind intimații - pârâți,.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosarul cauzei prin serviciul registratură, la data de 28.01.2010 recurenții - pârâți, au depus cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, la care sunt anexate acte de stare civilă, adeverințe de venit, adeverințe școlare și declarații pe proprie răspundere.
Apărătorul recurenților - pârâți solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitate apărătorului părții adverse să se prezinte în sala de judecată, solicitând ca, dosarul să nu fie strigat fără a fi prezent, față de împrejurarea că are și alte cauze la celelalte instanțe. Depune la dosar un set de înscrisuri respectiv declarații pe proprie răspundere.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, având în vedere solicitarea formulată de apărătorul recurenților - pârâți.
La a doua strigare a cauzei la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenții - pârâți, Noată, personal și asistați de avocat care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 36/2009 emisă de Baroul București și intimații - reclamanți și personal și asistați de avocat care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 60/2010 emisă de Baroul București, lipsind și intimații - pârâți,. Curtea acordă cuvântul asupra cererii de ajutor public judiciar formulată de recurenții - pârâți, Noată,.
Apărătorul recurenților - pârâți, Noată, solicită admiterea cererii având în vedere că familia este formulată din 5 persoane, dintre care 3 copii - 2 minori și 1 major - veniturile totale fiind în sumă de 500,00 lei.
Curtea, deliberând, admite cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii totale de la plata taxei judiciare de timbru formulată de recurenții - pârâți, Noată, având în vedere situația materială a acestora.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Apărătorul recurenților - pârâți, Noată, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile pronunțată de instanța de fond.
Arată că motivele de recurs au fost întemeiate pe disp. art. 304 pct. 6 și 9 cod procedură civilă, apreciind că instanța de apel a dat ceea ce nu s-a cerut, deoarece așa cum rezultă din motivele de apel, intimații reclamanți nu au făcut referire la faptul că la judecarea cauzei în fond nu au fost avute în vedere excepțiile invocate, deși fusese pronunțată o încheiere interlocutorie în acest sens.
Cu privire la disp. art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, menționează că în considerentele deciziei recurate, se arată că încheierea interlocutorie, ar avea un caracter definitiv și irevocabil, aspect pe care îl apreciază greșit având în vedere disp. art. 268 cod procedură civilă. Arată că, instanța de fond s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate, ce au fost respinse prin încheierea interlocutorie, pe baza actelor aflate la acel moment, ca apoi la judecarea cauzei pe fond, a fost respinsă acțiunea pe baza excepției mai sus menționate.
Nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimaților - reclamanți, având cuvântul, învederează că în motivele de apel sunt inserate si argumente privind excepției invocată de partea adversă, care ulterior au fost respinse, solicitând să se aibă în vedere că apelul are caracter devolutiv, motiv pentru care instanța poate cerceta pricina conform rolului activ.
Cu privire la excepția de care a făcut vorbire apărătorul recurenților - pârâți, învederează că tribunalul a stabilit corect că instanța de fond nu mai putea discuta excepția din moment ce a fost pronunțată încheierea interlocutorie, constatând totodată că intimații - reclamanți au calitate procesuală activă, pentru ambele contracte de vânzare cumpărare încheiate. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 9.08. 2007 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții și, și, solicitând să se dispună rezoluțiunea contractelor de vânzare - cumpărare nr.839/23.03.1999 și nr.824/10.07.2003 încheiate cu clauză de întreținere și abitație viageră, revenirea la situația anterioară încheierii acestor contracte, evacuarea pârâților.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin contractul de vânzare - cumpărare nr.839/23.03.1999 au vândut imobilului proprietatea lor din-, sectorul 5 pârâților, rezervându-și o clauză de întreținere și habitație viageră, cumpărătorii fiindu-le nepoți.
În anul 2003, întrucât alți nepoți, soții locuiau în condiții grele, au convenit cu nepoții să le cedeze lor contractul și să preia clauzele de întreținere, încheind astfel contractul de vânzare - cumpărare nr.824/10.07.2003, însă de la momentul încheierii contractului și până în prezent, pârâții nu i-au sprijinit în nici un fel, ba mai mult, îi jignesc și îi amenință.
Prin întâmpinare pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția inadmisibilității acțiunii iar în fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Judecătoria Sectorului 5 B prin sentința civilă nr.3253/ 2 mai 2008 admis excepția lipsei calității procesuale active cu privire la capătul de cerere prin care se solicită rezilierea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.824/10.07.2003 de Biroul Notarului Public și cu privire la evacuarea pârâților, și, a respins capătul de cerere prin care se solicită rezilierea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.824/10.07.2003 de Biroul Notarului Public pentru lipsa calității procesuale active, a respins ca neîntemeiată acțiunea cu privire la rezilierea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.839/23.03.1999 de Biroul Notarului Public.
În considerentele sentinței s-a reținut că prin contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere și habitație viageră autentificat sub nr.839/23.03.1999 la BNP, reclamanții și au vândut pârâților și imobilul situate în B-, sector 5, prețul vânzării fiind reprezentat de obligația de întreținere și îngrijire pe timpul vieții vânzătorilor, evaluată la 60 milioane lei, reprezentând asigurarea cu alimente, prepararea hranei în raport cu starea sănătății și regimul alimentar recomandat, spălat, călcat, curățenie, asigurarea medicamente, asistență sanitară și medicală corespunzătoare, separarea cheltuielilor de întreținere, plata taxelor fiscale pentru imobil, a taxelor pentru lumină, apă, telefon. A cheltuielilor înmormântare conform datinilor, cumpărătorii urmând a locui în imobil, intrând în stăpânirea drept a acestuia la data autentificării contractului, iar în stăpânirea de fapt a imobilului după decesul vânzătorilor, aceștia având un drept de habitație viageră asupra unei camere în suprafață de 16 mp.
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.824/10.07.2003 la BNP, pârâții și au vândut pârâților și imobilul sus menționat, iar reclamanții, în calitate de beneficiari ai dreptului de întreținere și habitație viageră au declarat că sunt de acord cu vânzarea dreptului de nudă proprietate asupra imobilului și cu preluarea de către pârâții și a obligațiilor de habitație și întreținere viageră înscrise în contractul autentificat sub nr.839/23.03.1999 la BNP. Prețul vânzării a fost stabilit la 188 milioane lei, achitat la data autentificării, transmisiunea proprietății având loc la data autentificării, iar a posesiei și folosinței la data decesului reclamanților.
Analizând acest din urmă contract, în raport de excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și, invocată de pârâții și, instanța a apreciat că acesta trebuie calificat ca și un contract în folosul unei terțe persoane, definit ca acel contract prin care o parte, denumită stipulant, dispune ca cealaltă parte, denumită promitent, să dea, să facă, să nu facă ceva, în folosul unei terțe persoane, străine de contract, denumită terț beneficiar.
În ceea ce privește contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.824/10.07.2003 la BNP, calitatea de stipulant aparține vânzătorilor și, calitatea de promitent aparține cumpărătorilor și, iar calitatea de terț beneficiar aparține reclamanților și.
Momentul dobândirii coincide cu momentul încheierii contractului între stipulant și promitent, independent de faptul că terțul beneficiar a acceptat sau nu dreptul stipulat în folosul său, această împrejurare având, între altele, semnificația că terțul beneficiar deși nu este parte contractantă va avea o acțiune directă împotriva promitentului pentru satisfacerea dreptului său.
Astfel, terțul beneficiar poate pretinde daune interese pentru acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării, însă nu va putea cere rezoluțiunea contractului încheiat între stipulant și promitent pentru că nu este parte în acest contract, față de care a fost și rămâne un terț.
Cu privire la fondul cauzei, respectiv rezilierea contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere și habitație viageră autentificat sub nr.839 23.03.1999 la BNP, instanța a reținut că prin acest contract reclamanții și au vândut pârâților și imobilul situat în B- sector 5, prețul vânzării fiind reprezentat de obligația de întreținere și îngrijire pe timpul vieții vânzătorilor, evaluată la 60 milioane lei, reprezentând asigurarea cu alimente, prepararea hranei în raport cu starea sănătății și regimul alimentar recomandat, spălat, călcat, curățenie, asigurarea de medicamente, asistență sanitară și medicală corespunzătoare, separarea cheltuielilor de întreținere, plata taxelor fiscale pentru imobil, a taxelor pentru lumină, apă, telefon. A cheltuielilor de înmormântare conform datinilor, cumpărătorii urmând a locui în imobil, intrând în stăpânirea de drept a acestuia la data autentificării contractului, iar în stăpânirea de fapt a imobilului după decesul vânzătorilor, aceștia având un drept de habitație viageră asupra unei camere în suprafață de 16 mp.
În ceea ce privește capătul din cererea principală privind rezilierea acestui contract instanța, față de considerentele expuse mai sus, cu privire la calitatea procesuală activă, a analizat pentru perioada 23.03.1999 - 10.07.2003 îndeplinirea de către reclamanți și de către pârâții și a obligațiilor reciproce asumate prin contract.
Conform art,1169 Cod civil, cel care face o propunere în fața instanței de judecată trebuie s-o dovedească, astfel că sarcina probei revine celui ce face o afirmație, respectiv reclamanților și.
Conform dispozițiilor art.1020-1021 Cod civil, rezoluțiunea este o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând în desființarea retroactivă a acestuia și repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului.
Instanța nu a putut reține vreo culpă exclusivă din partea debitorilor întreținerii, respectiv a pârâților și, în executarea obligației de întreținere ce le-a revenit pe perioada 23.03.1999 - 10.07.2003, astfel nici în acțiunea principală reclamanții nu au făcut vreo referire la neexecutarea obligației de întreținere de către pârâții și și nici la culpa concretă a acestora (în acțiune reclamanții arătând doar că "în anul 2003 întrucât alți nepoți, soții locuiau în condiții foarte grele într-un garaj am convenit cu nepoții să le cedeze lor contractul și să preia clauzele de întreținere pentru imobilul din- sector 5").
În ceea ce privește probele administrate în cauză, instanța a constatat că nici unul dintre înscrisurile depuse la dosar, declarațiile martorilor, G, și, răspunsurile tuturor părților la interogatoriile formulate nu fac nici a referire la modul în care pârâții și și-au executat obligația de întreținere asumată prin contractul autentificat sub nr.839/23.03.1999 la BNP a cărui reziliere se solicită de către reclamanți sau la împrejurarea că pârâții nu au executat această obligație.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și criticând sentința ca nelegală și netemeinică.
În motivele de apel s-a arătat referitor la excepția lipsei calității procesuale active că aceasta a fost respinsă la data de 4.03.2007 prin încheierea de ședință, unde instanța a și motivat soluția de respingere.
Deși a respins anterior excepția lipsei calității procesuale active, ulterior, cu încălcarea normelor procedurale, prin sentința apelată admite aceiași excepție a lipsei calității procesuale active, atât pentru capătul de cerere privind rezilierea contractului de vânzare - cumpărare nr.824/2003, cât și pentru cererea de evacuare a pârâților, deși acești pârâți dobândeau posesia și folosința întregului imobil după decesul reclamanților - apelanți.
În ceea ce privește neîndeplinirea obligației de întreținere apreciază că aceasta este echivalentul neefectuării plății prețului vânzării dintre pârâții și apelanți, aspect care duce automat la rezilierea contractului.
Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, prin decizia civilă nr.445/16.03.2009 a admis apelul, a desființat în parte sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță de fond, în privința capetelor de cerere având ca obiect rezilierea contractului de vânzare - cumpărare nr.824/2003 și evacuarea pârâților din imobil, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
În considerentele deciziei s-a reținut că, critica formulată de apelanții-reclamanți cu privire la greșita admitere de către prima instanță de fond a excepției lipsei calității procesuale active a apelanților - reclamanți în privința capătului de cerere având ca obiect rezilierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.824/10.07.2003 de BNP și evacuarea pârâților, este neîntemeiata.
Tribunalul a reținut faptul că apelanții-reclamanți din prezenta cauză au calitatea de creditori ai obligației de întreținere, obligație ce a fost asumată inițial prin intermediul contractului de vânzare-cumpărare cu numărul 839/23.03.1999 autentificat la BNP de către debitorii și.
Ulterior, având în vedere faptul caracterul translativ de proprietate al contractului de vânzare - cumpărare, debitorii obligației de întreținere au înstrăinat imobilul dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 839/23.03.1999 la BNP către intimații - pârâții și, încheindu-se astfel contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 824/10.07.2003 de BNP.
Totodată, prin intermediul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub numărul 824/10.07.2003 de BNP s-a produs o delegație perfectă în ce îi privește pe debitorii obligației de întreținere asumată față de apelanții-reclamanți, și, cu acordul acestora, în sensul că obligația de întreținere a fost preluată da la debitorii inițiați de către debitorii și.
În aceste condiții, ca efect al delegației perfecte, intimații-pârâți și au calitatea debitori ai obligației de întreținere față de creditorii acesteia, respectiv apelanții-reclamanți, și în cadrul raportului juridic obligațional ce a fost generat prin încheierea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub numărul 824/10.07.2003 de BNP.
Având în vedere situația de fapt și de drept expusă anterior, tribunalul a reținut că în mod greșit tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale active a apelanților-reclamanți în privința capătului de cerere având ca obiect rezilierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.824/10.07.2003 de BNP și evacuarea pârâților, este neîntemeiată.
Tribunalul a reținut faptul că prin încheierea de ședință din data de 4.03.2007 instanța de fond a respins ca neîntemeiată această excepție procesuală, iar la termenul de judecată din data de 8.04.2008, când părțile au pus concluzii pe fondul cauzei, instanța de fond a omis să repună în discuția părților această excepție procesuală, în situația în care ar fi considerat că, în pofida caracterului interlocutoriu al încheierii din data de 4.03.2007, motivele care au stat la baza respingerii acestei excepții procesuale nu mai subzista.
În aceste condiții, fiind încălcat principiul contradictorialității procesului civil, apelanților - reclamanți li s-a produs o vătămare procesuală în condițiile art.105 alin.2 Cod procedură civilă care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului de procedură reprezentat de hotărârea judecătorească ce cuprinde soluția dată acestui capăt de cerere.
Pentru considerentele expuse anterior, în baza art.297 Cod procedură civilă, tribunalul a desființat sentința apelată în privința acestor capete de cerere și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Criticile apelanților - reclamanți privind soluția dată capătului de cerere privind anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 839/23.03.1999 la BNP au fost apreciate neîntemeiate.
Având în vedere împrejurările de fapt invocate de către apelanții-reclamanți care reprezintă, în opina acestora, o neîndeplinire culpabilă a obligației de întreținere asumată de către debitorii obligației de întreținere, respectiv și și ținând cont de materialul probator administrat în cauză cu privire la această teză probatorie, tribunalul a constatat că în mod corect prima instanță de fond a reținut faptul că nu se poate reține nicio culpă în ce privește îndeplinirea obligației de întreținere asumată de către acești debitori ai obligației de întreținere.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, și.
În motivele de recurs se arată că instanța a interpretat greșit legea, întrucât instanța de fond deși se pronunțase anterior pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, după acordarea cuvântului pe fondul cauzei a respins cererea introductivă pe excepția lipsei calității procesuale.
Consideră recurenții că procedând în acest mod, instanța de apel a nesocotit/interpretat greșit dispozițiile legale referitoare, pe de o parte la contradictorialitatea procesului, iar pe de altă parte la natura încheierii și posibilitatea instanței de a reveni asupra unei încheieri interlocutorii.
Astfel, judecătorul nu este strâns legat de încheierile interlocutorii, în sensul că autoritatea de lucru judecat nu are valoare decât pentru faptul sau împrejurarea care a făcut obiectul măsurii luate și pentru stadiul în care se află procesul în acel moment, tribunalul interpretând greșit dispozițiile art.147 și 268 Cod procedură civilă.
Un alt motiv de recurs se întemeiază pe dispozițiile art.304 pct.6 Cod procedură civilă, recurenții apreciind că reclamanții au criticat în apel hotărârea instanței de fond numai sub aspectul admiterii unei excepții ce mai fusese anterior invocată dar respinsă de instanță, iar în rest pe aspecte de fond.
Conform art.295 Cod procedură civilă instanța de apel este obligată să se limiteze doar la motivele de apel invocate, în acest sens apelanții - reclamanții nu au făcut nici o referire la încălcarea principiului contradictorialității cu privire la excepția invocată, cu ocazia acordării cuvântului în fond. În situația în care excepția nu ar fi fost repusă în discuție, cu ocazia acordării cuvântului în fond, intimații - reclamanți, asistați de avocat ar fi menționat acest fapt în motivele de apel.
De aceea, apreciază că în mod real excepția a fost repusă în discuția părților, reclamanții punând concluzii și pe acest aspect, invocând chiar inadmisibilitatea repunerii în discuție a excepției.
Intimații și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că dispozițiile art.268 alin.3 Cod procedură civilă menționează expres că judecătorii sunt legați de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei, iar în ceea ce privește al doilea motiv de recurs menționează că motivele de apel privesc și critici referitoare la încălcarea principiului contradictorialității.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea va respinge recursul ca nefondat având în vedere următoarele:
În ședința publică de la 4 martie 2008 instanța de fond a acordat părților cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și pe cea a inadmisibilității acțiunii.
La aceiași dată, instanța s-a pronunțat respingând ambele excepții.
S-a motivat soluția în sensul că reclamanții își dovedesc calitatea procesuală ca urmare a calității de vânzători (și beneficiari ai clauzei de întreținere) ce o au în contractul de vânzare - cumpărare nr.839/1999 încheiat la Biroul Notarului Public.
La data de 8.04.2008 s-a finalizat cercetarea judecătorească și s-a acordat cuvântul părților asupra fondului cauzei, arătându-se expres în încheierea de amânare a pronunțării (fila 250 dosar fond) că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată, acordându-se cuvântul în fond.
Tot din aceiași încheiere reiese că părțile au pus concluzii doar asupra fondului cauzei, nici una dintre părți nefăcând nici o minimă mențiune referitoare la excepția lipsei calității procesuale active, ori la împrejurarea că aceasta mai fusese pusă în discuția părților.
De precizat, că nici una dintre părți nu a solicitat ulterior pronunțării sentinței de fond rectificarea încheierii prin care s-au consemnat dezbaterile, astfel încât această încheiere face deplina dovadă a ceea ce s-a discutat în ședința publică de la 8.04. 2008.
Din această perspectivă, motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.6 Cod procedură civilă nu este întemeiat.
Pe de o parte, rezultă cu claritate că părțile nu au pus concluzii orale asupra excepției lipsei calității procesuale active, principiul contradictorialității și cel al oralității fiind încălcate.
Nici argumentul potrivit căruia nu s-a invocat ca motiv de apel, încălcarea principiului contradictorialității nu este fondat, deoarece în motivele de apel, fila 4 dosarului tribunalului, apelanții - reclamanți menționează că deși s-a respins excepția prin încheierea de la 4.03.2008, în sentința apelată instanța hotărăște admiterea excepției atât pentru capătul de cerere privind rezilierea cât și pentru evacuare.
Deși nu se indică expres încălcarea principiului contradictorialității, această critică rezultă din motivele de apel, apelanții arătându-și nedumerirea față de contradictorialitatea soluțiilor pronunțate pe excepția lipsei calității procesuale active.
Tribunalul a aplicat corect atât dispozițiile art.295 Cod procedură civilă cât și cele ale art.129 Cod procedură civilă.
Nici motivul de recurs referitor la greșita interpretarea a dispozițiilor art. 147 și 268 Cod procedură civilă nu este fondat.
Art.147 prevede că dezbaterile urmate în ședință se vor trece în încheierea de ședință, care va fi semnată de judecători și de grefier.
Astfel cum s-a arătat anterior, încheierea de închidere a dezbaterilor din 8.04.2008 nu consemnează nici o discuție a părților privind repunerea în discuție a excepției lipsei calității procesuale active.
Art.268 Cod procedură civilă prevede că încheierile premergătoare vor fi date cu același număr de voturi ca și hotărârile. Judecătorii nu sunt legați prin aceste încheieri.
Ei sunt legați de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei.
Orice dispoziție luată de instanță prin încheiere va fi motivată.
În cauză, încheierea din 4.03.2008 are un caracter interlocutoriu, adică prin intermediul ei instanța a rezolvat un aspect al procesului, a lăsat să se întrevadă care va fi soluția procesului. Aceste încheieri prezintă două caracteristici, respectiv prejudecă fondul și faptul că leagă instanță, care nu va putea reveni asupra ei, prin soluția dată rezolvându-se un aspect al procesului.
Instanța poate reveni asupra măsurilor dispuse doar în situația încheierilor preparatorii, iar în situația încheierilor interlocutorii, la pronunțarea hotărârii va trebui să se țină cont de problemele rezolvate prin aceste încheieri, întrucât potrivit art.282 alin.2 Cod procedură civilă împotriva încheierilor premergătoare (fie preparatorii, fie interlocutorii) nu se poate face apel decât odată cu fondul.
Astfel fiind, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă cu referire la art.304 pct.6 și 9 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenții - pârâți, NOATĂ, împotriva deciziei civile nr.445 A din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și și intimații - pârâți și.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
I
Red.
./
2 ex./24.02.2010
TB-5 -;
Jud.5 -
Președinte:Daniela Adriana BînăJudecători:Daniela Adriana Bînă, Ioana Buzea, Doinița
