Servitute de trecere. Jurisprudenta. Încheierea /2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 8 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în orașul V de M,-, județul P, împotriva deciziei civile nr.709 din 6 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții, toți cu domiciliul în orașul V de M,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul - reclamant reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, recurenta-reclamantă personal și asistată de același avocat, intimații și personal și asistați de avocat din cadrul Baroului P și reprezentată de același avocat.
Procedura legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru recurenții-reclamanți solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cu privire la administrarea probei cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurenților-reclamanți, avocat pentru intimații-pârâți arată că este de acord cu încuviințarea acesteia.
Curtea în temeiul disp.art.305 Cod pr.civilă încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurenților-reclamanți.
Avocat depune la dosar xerocopia autorizației de construire nr.176/29.12.1993 emisă de Consiliul Local al Orașului V de M, un plan de situație și două planșe fotografice.
Părțile, având pe rând cuvântul prin apărători, arată că alte cereri nu mai au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarațiile părților prin apărători, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenții-reclamanți arată că potrivit disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă hotărârea pronunțată de instanța de apel a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Astfel, referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtului de a astupa fereastra de vedere de pe partea estică a locuinței sale și modificarea acoperișului casei sale, consideră că soluțiile pronunțate de instanța de fond și cea de apel sunt greșite, în sensul că, fereastra nu ar avea vedere directă spre proprietatea reclamanților deoarece terenul pe care aceasta este construită nu ar aparține niciuneia dintre părți.
În ceea ce privește modificarea acoperișului casei intimatului-pârât, arată că din raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă că locuința pârâtului are peretele dinspre nord situat pe hotarul cu drumul de acces al reclamanților, streașina depășind cu 40 cm acest hotar, astfel că apele provenite din ploi se scurg pe terenul recurenților-reclamanți, iar împrejurarea că ulterior începerii procesului intimatul-pârât a făcut un pentru captarea apei și un mic grilaj, nu constituie un mod de rezolvare a inconvenientului dintre părți.
Apreciază că în mod greșit a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la astuparea ușii și balconului, întrucât motivarea contravine contravine prevederilor art.612 Cod pr.civilă care arată că "nimeni nu poate avea vedere sau ferestre de vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății vecinului său, la o distanță mai mică de 19 dm de hotar".
Solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile nr.1246/10.10.2005 a Judecătoriei Vălenii d Munte și în tot a deciziei civile nrt.706/06.10.2006 a Tribunalului Prahova, iar pe fond admiterea acțiunii, în sensul obligării pârâtului la astuparea ferestrei de vedere de pe partea estică a locuinței sale și modificarea acoperișului casei sale, astfel încât apele provenite din ploi să se scurgă pe terenul proprietatea sa.
De asemenea solicită ca pârâta să fie obligată la astuparea ușii practicată pe peretele de est al casei sale de locuit la parter și la astuparea balconului existent la etajul casei pe partea de est a clădirii, spre proprietatea recurenților.
Cu cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimații-pârâți, arată că instanțele anterioare au pronunțat hotărâri legale și temeinice, administrând toate probatoriile pentru lămurirea cauzei.
Consideră că prin motivele de recurs formulate se încearcă de către recurenții-reclamanți să se dea o altă interpretare situației de fapt și probelor cauzei, urmărindu-se afectarea proprietății intimaților-pârâți.
Apreciază că fereastra spre est a pârâtului nu are vedere directă spre proprietatea reclamanților ci spre terenul aflat în spatele casei vechi, care în actele autentice nu aparține niciunei părți.
Referitor la modificarea acoperișului casei pârâtului, arată că aceasta nu se justifică întrucât apele din precipitații nu cad pe terenul reclamanților, deoarece streașina are jgheaburi și prin acestea sunt conduse în stradă la canalul domeniului public.
Consideră că nu se impune astuparea ușii și a balconului construcției pârâtei -, deoarece ușa are numai două ochiuri mici de geam în partea superioară pentru ca lumina să poată pătrunde în interior, neputând fi calificată ca fiind de vedere iar la deschidere aceasta are în față gardul compact al reclamanților înalt de 2.
În ceea ce privește balconul de la etajul clădirii, precizează că acesta nu există, etajul din bârnă nefiind terminat, pereții nefiind complet astupați, iar tâmplăria nu este montată.
Pe cale de consecință, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor instanțelor anterioare, cu obligarea intimaților -pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, consideră necesar amânarea pronunțării, sens în care:
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 15 septembrie 2008.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
GREFIER,
CURTEA,
Având în vedere că la acest termen de judecată, completul de judecată nu este legal constituit, unul din membrii acestuia fiind în concediu legal de odihnă, consideră necesar amânarea pronunțării, sens în care:
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 22 septembrie 2008.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
GREFIER,
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120
R OM A N I
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
.812
Ședința publică din 22 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - - Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în orașul V de M,-, județul P, împotriva deciziei civile nr.709 din 6 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții, toți cu domiciliul în orașul V de M,-, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 8 septembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 15 septembrie 2008, apoi la data de 22 septembrie 2008, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte sub nr. 1998/2004 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea acestora să acopere ferestrele ce dau spre proprietatea lor, să construiască acoperișul caselor ce le aparțin, astfel încât apele pluviale și zăpada să nu se mai scurgă pe terenul proprietatea reclamanților, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
în motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr.2501/27.07.1995 au cumpărat de la lamandei suprafața de 682. situată în orașul V de M, str. -.- nr.9, iar partea dreaptă a drumului de acces este limitată de pereții caselor pârâților, fiecare având construite ferestre de mărime obișnuită ce dau spre proprietatea lor.
în continuare, s-a menționat că acoperișul caselor pârâților intră cu 0,75 în interiorul proprietății reclamanților, apele pluviale au jgheab cu scurgere pe terenul lor, iar zăpada de pe acoperiș cade pe drumul de acces blocând ieșirea acestora.
La data de 08.09.2005 pârâtul a formulat întâmpinare în baza art. 115 Cod pr.civilă prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată deoarece casa în care locuiește a fost edificată de autorul său cu autorizație de construcție
anterior anului 1990, iar acest bun i-a revenit în urma partajului voluntar autentificat sub nr.225/1993, învecinându-se spre nord cu drumul de acces al reclamanților.
A precizat pârâtul că fereastra practicată în peretele existent pe linia de hotar nu are vedere directă către proprietatea reclamanților ci spre terenul din spatele casei vechi ce aparține surorii sale, iar acoperișul casei exista de peste 20 de ani, fiind prevăzut spre proprietatea vecină cu jgheab și e astfel încât apele pluviale sunt colectate și dirijate spre altă proprietate și nicidecum spre terenul soților.
în plus, s-a menționat că zăpada nu cade pe terenul reclamanților întrucât panta acoperișului este foarte mică.
La data de 15.09.2004 reclamanții au solicitat introducerea în cauză a numitei, în calitate de pârâtă, cerere admisă de instanță.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 1246/10.10.2005 Judecătoria Vălenii de Ma admis în parte acțiunea, în sensul că a obligat pe pârâta să astupe fereastra de 1,20/1,10 practicată pe partea estică a locuinței sale, pe pârâta să astupe fereastra de 0,80/0,80 practicată pe partea estică a locuinței sale, fiind respinse capetele de cerere privind astuparea ferestrei de 1,20/1,10 practicată pe partea estică a locuinței și modificarea acoperișului casei de către pârâtul, astuparea ferestrei de 0,60/0,80 practicată pe partea nordică a locuinței numitei, astuparea ferestrei de 0,50/0,50 a ușii de 1,70/1,20 și a balconului practicate pe partea estică a casei numitei.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că fereastra practicată pe partea estică a locuinței lui nu are vedere directă spre proprietatea soților, ci spre parcela de 13. care nu este nici proprietatea reclamanților nici a pârâților, ea fiind amplasată la 0,80 cm. de colțul clădirii, deci cu vedere piezișă spre drumul de acces aparținând reclamanților, situație în care disp.art.613 cod civil sunt respectate întrutotul.
Referitor la acoperișul casei pârâtului s-a stabilit că, deși acesta depășește hotarul dintre proprietăți, este prevăzut cu parazăpezi, jgheaburi și e, apele din ploi și topirea zăpezii fiind dirijate spre strada -, astfel că sunt îndeplinite disp.art.615 Cod civil, prin scurgerea apei nefiind afectată proprietatea soților și, mai mult chiar, această construcție cu acoperișul actual exista și în anul 1995 când reclamanții au cumpărat prima parcelă de teren de la, deci ei au cunoscut situația imobilelor și au înțeles să cumpere fără obiecții.
în ceea ce privește casa pârâtei, instanța a concluzionat că aceasta este amplasată la 2,12. față de limita corectă a drumului de acces și, deși ea nu este prevăzută cu jgheaburi și e la acoperiș, picătura se scurge pe parcela de 13. ce nu aparține nici soților și nici pârâților, iar fereastra de pe partea nordică a casei acestei pârâte este practicată la aceeași distanță de 2,12. față de proprietatea reclamanților, fiind ca atare respectate disp.art.612 și 615 Cod civil.
în plus, s-a stabilit că fereastra practicată pe partea estică a casei pârâtei, este amplasată la 0,25. de gardul despărțitor și este o fereastră de vedere, astfel încât nu sunt respectate disp.art.612 Cod civil ce reglementează o distanță de minim 1,9. pentru astfel de ferestre.
Referitor la pârâta, instanța de fond a susținut că, pe partea estică a locuinței sale are practicată o fereastră de vedere situată la 1,20. de gardul despărțitor, nefiind astfel respectate disp.art. 612 Cod civil, iar ușa și fereastra de la baie existente pe aceeași latură a casei, deși sunt amplasate la aceeași distanță de 1,20. față de gardul despărțitor, fereastra de 0,50/0,50 este una de lumină, iar ușile au ferestre mici tot de lumină, nefiind necesară pentru acestea distanța de 1,90. fată de hotar.
împotriva sentinței mai sus menționate au declarat apel reclamanții și lulia, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii tuturor capetelor de cerere.
In motivarea apelului, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a considerat că fereastra practicată pe latura estică a locuinței pârâtului nu ar avea vedere directă spre proprietatea lor ci spre o porțiune de teren de 13.care nu este proprietatea niciuneia dintre părți, deoarece din actele pe care le dețin și schițele de plan reiese că ei sunt proprietarii acestei suprafețe și a întregului teren cumpărat de la numitul prin acte autentice de vânzare-cumpărare, fără ca acesta din urmă să-și fi rezervat vreun drept de proprietate asupra acestei porțiuni de teren.
în continuare au învederat apelanții că, în mod eronat instanța de fond a motivat că acoperișul locuinței pârâtului depășește hotarul dintre proprietarii lor cu 0,60. iar apele pluviale și zăpada se scurg pe terenul lor din cauză că se află în, deoarece faptul că, după începerea procesului pârâtul a făcut un pentru captarea apei și un mic grilaj de cea. 10- 12 cm. care să oprească zăpada la marginea streșinii, nu constituie un mod de rezolvare a inconvenientului ce decurge din ploile ce se deversează și zăpada care cade pe terenul lor de pe acoperiș, știut fiind că aceste improvizații nu pot opri ploile torențiale și zăpezile mari.
Au precizat apelanții că și celelalte ferestre, ușa și balconul pârâtei practicate pe latura estică cu vedere spre proprietatea lor sunt amplasate la o distanță nelegală, mai mică decât distanța de 1,9. prev. de art. 610 Cod civil.
Sub acest aspect este greșită și motivarea instanței de fond care, deși reține că ferestrele, balconul și ușa sunt amplasate la o distanță de numai 1,20 de notarul lor, încălcând prevederile art.612 Cod civil, în contradictoriu cu probele dosarului, respinge cererea considerând că este vorba de ferestre de lumină, având în vedere că ferestrele de lumină pot fi și ferestre de vedere.
Pe rolul Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrată la nr.8219/28.11.2005, iar intimații, și au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, motivat de faptul că soluția este pronunțată cu interpretarea corectă a probelor administrate și cu respectarea dispozițiilor legale.
La data de 13.01.2005 apelanții au depus la dosar precizări ale motivelor de apel, arătând că susținerea instanței de fond în sensul că porțiunea de teren de 13. nu este proprietatea niciuneia din părți, este ilogică și contravine probelor dosarului, respectiv celor trei acte de vânzare-cumpărare distincte și succesive care acoperă întreaga suprafață de teren arătată de ei a fi proprietatea lor, acte însoțite și de schițe de plan cuprinzând planurile de situație ce au fost avute în vedere și poziționate de experții și ale căror concluzii certe și necontradictorii au fost în totalitate ignorate de instanța de fond.
în plus, din planșa avizată de Societatea de gaze cuprinzând schema izometrică a branșamentului de gaze care atestă amplasarea conductei de gaze a reclamanților pe terenul proprietatea acestora, reiese că această porțiune de teren este proprietatea lor întrucât amplasamentul conductei de gaze nu putea fi aprobat decât pe terenul proprietatea lor și chiar vânzătorul - audiat ca martor- nu a susținut că și-ar mai fi păstrat vreun rest de proprietate în urma înstrăinărilor succesive.
Au precizat apelanții că porțiunea de cea. 13 pe care instanța de fond o consideră a nu fi proprietatea lor nu se regăsește nici în actul de partaj voluntar care reprezintă actul de proprietate al intimaților, ceea ce demonstrează că terenul nu
aparține acestora și că ferestrele practicate în mod nelegal nu au vedere spre terenul proprietatea lor.
în baza art.295 Cod pr.civilă, în ședința publică din data de 10.02.2006, la solicitarea apelanților reclamanți, instanța a încuviințat proba cu expertiză tehnică topometrică, expertiză întocmită de expert.
Prin decizia civilă nr.709/6 octombrie 2006 Tribunalul Prahovaa respins ca nefondat apelul declarat, reținând că din probele administrate în cauză a reieșit că terenul în litigiu în suprafață de 13. nu este cotat în niciuna din cele trei anexe la contractele de vânzare-cumpărare ale apelanților și nici în contractul de partaj voluntar al intimaților, situație în care reiese cu certitudine că acesta nu aparține niciuneia din părțile în litigiu.
în atare context s-a apreciat că sunt nefondate susținerile apelanților, în sensul că fereastra practicată pe latura estică a casei lui este amplasată la o distanță nelegală, mai mică de 1,90. deoarece din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că aceasta nu are vedere directă către proprietatea apelanților ci spre porțiunea de 13. care nu aparține niciunei părți, fiind edificată la 0,80 cm. de colțul clădirii, cu vedere piezișă spre drumul de acces și, pe cale de consecință, cu respectarea art.613 Cod civil.
Referitor la acoperișul casei intimatului s-a concluzionat de către tribunal că acesta este prevăzut cu jgheaburi și e care colectează apele și le dirijează către str.-, precum și cu parazăpezi, care asigură oprirea zăpezii și topirea graduală, acestea nefiind simple improvizații.
în ceea ce o privește pe, s-a reținut de către instanță că fereastra practicată pe latura nordică a casei acesteia este situată la o distanță de 2,12. față de proprietatea apelanților, respectând astfel prev. art.612, 615 Cod civil, iar picătura streașinii se scurge pe porțiunea de 13. teren care nu aparține vreuneia din părțile din proces.
Totodată, s-a stabilit că din contractul de partaj voluntar aflat la dosar reiese că ferestrele de la casa intimatei, există de 30 de ani, respectiv încă din anul 1962 când a fost construită casa ce i-a revenit acesteia în urma partajului voluntar, apelanții cunoscând existența lor la data cumpărării imobilului și acceptându-1 fără obiecțiuni. Având în vedere că balconul de la același imobil este acoperit cu scândură, s-a menționat că nu se poate susține că este o deschidere de lumină sau vedere și nu se poate pretinde intimatei să-1 astupe, el fiind deja închis.
Decizia mai sus menționată a fost atacată cu recurs de către reclamanții și, criticând-o pe considerentul că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale incidente în cauză.
Astfel s-a menționat că este greșită soluția instanței de apel în ceea ce privește obligarea pârâtului la astuparea ferestrei de vedere de pe partea estică a locuinței sale și modificarea acoperișului casei, atâta timp cât prin înscrisurile depuse la dosar coroborate cu lucrările de expertiză efectuate în cauză și cu declarația vânzătorului terenului, numitul lamandei, s-a făcut dovada că porțiunea de 13. în litigiu este terenul lor.
S-a precizat de către recurenți că fereastra este situată la o distanță mai mică de 19 dm. de hotar, iar streașină de la acoperișul casei pârâtului depășește hotarul cu 40 cm. și, cu toate că au fost montate un jgheab și un, apa rezultată din ploi se scurge pe terenul reclamanților iar ul pentru captarea apei împreună cu un mic grilaj de 10 cm. pentru oprirea zăpezii (montate după începerea procesului) nu sunt
de natură să rezolve inconvenientul provocat de ploile și zăpezile care pe terenul lor.
In ceea ce privește pe pârâta, s-a menționat de către recurenți că instanța s-a aflat într-o mare eroare întrucât locuința acesteia compusă din parter și etaj a fost construită în baza autorizației nr. 176/29 decembrie 1993, fiind notată pe schița anexă la raportul de expertiză cu D, iar în realitate, casa existentă încă din anul 1962 este cea care a revenit prin partaj voluntar acestei pârâte, însă este locuită de cealaltă pârâtă.
Având în vedere că existența unei uși pe partea estică a locuinței pârâtei la o distanță mai mică de 19 dm. de hotar oferă acesteia posibilitatea de a avea vedere spre proprietatea lor, iar peretele din partea de est nu a fost închis de aceasta cu scânduri, fiind lăsat un spațiu deschis pentru crearea unui balcon, la o distanță de 1,20. față, de hotar, din care pârâta poate privi nestingherită spre proprietatea ce le aparține, se impune a fi admisă cererea lor privind obligarea acesteia la astuparea ușii și a balconului.
Pe cale de consecință s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile nr. 1246/2005 a Judecătoriei Vălenii d Munte și a deciziei civile nr.709/2006 a Tribunalului Prahova și pe fond admiterea acțiunii, în sensul de obligare a pârâtului la astuparea ferestrei de vedere de pe partea estică a locuinței sale, fereastră cu dimensiunile 1,20 x 1,1 o și la modificarea acoperișului casei sale prin construirea unui perete pe partea de nord a clădirii, astfel încât apa din ploi să se scurgă pe terenul său și obligarea pârâtei la astuparea ușii de 1,70 x 1,20. practicată pe peretele de est al casei sale de locuit la parter și la astuparea balconului existent la etajul casei pe partea de est a clădirii spre proprietatea recurenților.
în baza art.308 alin.2 Cod pr.civilă intimații au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat întrucât fereastra de pe partea de est a casei pârâtului nu are vedere directă spre terenul recurenților ci spre o suprafață care nu aparține acestora, încadrându-se în atare situație în prev.art.613 Cod civil, iar modificarea acoperișului nu se justifică deoarece apele din precipitații nu pe terenul reclamanților iar zăpada nu cade de pe acoperiș întrucât are montat grilaj opritor.
în ceea ce o privește pe s-a menționat că ușa acesteia, chiar sub 12 dm. de hotar, prin configurația constructivă pe care o are, nu poate fi calificată ca fiind de vedere, cu atât mai mult cu cât, la deschidere are în față gardul compact al reclamanților înalt de 2. iar balconul de la etajul clădirii nu există.
La data de 19 martie 2007 Curtea a suspendat judecata cauzei în baza disp.art.244 alin. 1 pct. 1 Cod pr.civilă până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al Judecătoriei Vălenii d Munte, pricina fiind repusă pe rol la data de 18 iunie 2008 la cererea recurenților.
Examinând hotărârea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, dar și a dispozițiilor legale incidente în prezenta speță, curtea reține următoarele:
Principala nemulțumire a reclamanților exprimată în cuprinsul motivelor de recurs se referă la împrejurarea că în mod eronat s-a respins cererea lor privind obligarea pârâtului la astuparea ferestrei de vedere, de modificare
6
acoperișului casei sale, precum și a pârâtei la astuparea ușii și a balconului, deși s-a dovedit că amplasarea acestora s-a realizat cu nerespectarea dispozițiilor legale.
O restricție a dreptului de proprietate o constituie servitutea de vedere cuprinsă în disp.art.612 Cod civil, care reglementează că "nimeni nu poate avea vedere sau ferestre, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său".
In practica judiciară s-a decis în mod constant că textul legal menționat anterior a înțeles să restrângă dreptul de a deschide ferestre spre proprietatea vecinului, dacă nu sunt îndeplinite condițiile privind distanța, dar nu și dreptul de a practica deschidere pentru aer și lumină, la orice înălțime și distanță de fondul vecin, deoarece acestea constituie un atribut al dreptului de proprietate și nu sunt de natură să aducă vreun prejudiciu vecinului.
O altă dispoziție care consacră o aplicare a principiilor generale de drept în materie de proprietate o reprezintă cea cuprinsă în art. 615 Cod civil care prevede că " orice proprietar este obligat să-și facă streașină casei sale în așa fel încât apele rezultate din ploi să se scurgă pe terenul său sau în stradă și nu pe terenul proprietatea vecinului".
Lecturând conținutul deciziei pronunțate de instanța de apel se observă că respingerea căii promovate de reclamanții s-a realizat pe considerentul că acoperișul casei pârâtului este prevăzut cu jgheaburi și e care colectează apele și le dirijează către str.- și cu parazăpezi care asigură oprirea zăpezilor și topirea graduală, iar în ceea ce privește fereastra edificată pe partea estică s-a concluzionat că aceasta nu are vedere directă spre proprietatea familiei, ci spre suprafața de 13.p, care nu aparține nimănui, fiind cu vedere piezișă spre drumul de acces.
înscrisurile depuse la dosarul cauzei au dovedit că reclamanții au dobândit în baza unor contracte succesive dreptul de proprietate asupra unor suprafețe de teren ce se învecinează cu terenul pe care sunt amplasate construcțiile aparținând pârâților.
Cert este că, printr-un înscris nou depus în fața instanței de recurs, respectiv sentința civilă nr. 653/19.03.20098 pronunțată de Judecătoria Vălenii d e M, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a stabilit că familia este titularul dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 12,6. situat în V de M, str.- -, teren pentru care în cadrul prezentului litigiu s-a reținut în fața instanței de apel că nu aparține niciuneia dintre părți și, pe cale de consecință, (plecând de la acest argument) s-a respins cererea privind închiderea ferestrei pârâtului amplasată pe zidul cu vedere la această suprafață.
Pe de altă parte, în ceea ce privește picătura streașinii, se constată că instanța de apel, în soluția pronunțată se raportează la lucrarea de expertiză întocmită de ing..
Sub acest aspect se observă că în prima expertiză efectuată (pag.57 dosar fond) inginerul constructor a stabilit că unghiul de al casei pârâtului spre proprietatea reclamanților este de 44%, construcția acestuia având streașină de circa 40 cm. lățime pe terenul reclamanților, situație în care se impune modificarea acestuia (deși are un jgheab și un ) întrucât apele se scurg tot pe terenul reclamanților.
7
Ulterior, același expert în răspunsul la obiecțiunile formulate (fila 118 dosar fond) a precizat că unghiul de de la acoperișul casei pârâtului este de 28,6%, iar scurgerea apelor de la clădirea acestuia se face prin jgheaburi și e pe terenul proprietate (fără a menționa a cui anume proprietate), existând și parazăpezi. Cât privește servitutea picăturii, s-a reținut că aceasta necesită urmărire în timp și în perioada ploilor torențiale sau a furtunilor de zăpadă, întrucât streașină este executată pe terenul reclamanților
în raport de aceste împrejurări este evident că în privința servitutii picăturii streșinii lucrarea întocmită nu a oferit un răspuns clar și exact pentru a se ajunge la o rezolvare corectă a raportului juridic dedus judecății.
Referitor la fereastra practicată de pe partea de est a casei sale situația este neclară întrucât Tribunalul Prahovaa statuat că aceasta există încă din anul 1963 când a fost construită casa ce i-a revenit acesteia în urma partajului voluntar, ea dobândind astfel o servitute prin prescripția de 30 de ani, în timp ce expertul în lucrarea întocmită ( fila 56 alin.5 dosar fond) menționează că această pârâtă a executat locuința în baza autorizației de construire nr. 176/29.12.1993, eliberată de Consiliul local V de M, (act depus în fața instanței de recurs), edificând momentan numai parterul, deși regimul său de înălțime este.
Potrivit rolului activ al instanțelor reglementat de disp.art. 129 Cod pr.civilă judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.
în speța de față, în raport de considerentele expuse anterior, de dispozițiile legale mai sus menționate și de actul nou depus în recurs în vederea soluționării pricinii în cadrul legal corespunzător pretențiilor formulate se impune efectuarea unei expertize topo, care, în raport de înscrisurile depuse la dosar, constatările efectuate la fața locului și prevederile legale incidente să stabilească dacă ferestrele și balconul în discuție practicate la construcțiile pârâților și respectă prevederile art.612 și următoarele, iar în raport de înălțimea la care sunt practicate și distanța față de fondul vecin reprezintă ferestre de vedere sau deschideri pentru aer și lumină.
Totodată, în ceea ce privește picătura streașinii să stabilească unghiul de al acoperișului casei pârâtului, dacă acesta este prevăzut cu jgheaburi, e și parazăpezi, iar în ipoteza în care ele există, dacă prin modul de amplasare picătura streașinii cade pe terenul său sau pe cel al reclamanților, urmând ca în această ultimă situație să propună și o variantă de modificare a sa care să asigure respectarea servitutii reglementate de art.615 Cod pr.civilă.
Curtea, considerând că recursul formulat de reclamanți este fondat conform argumentelor expuse anterior și, având în vedere că în fața instanței de recurs, potrivit art.305 Cod pr.civilă nu se poate administra decât proba cu înscrisuri, pentru a se efectua lucrarea de expertiză topo, în baza art.312 alin.3 Cod pr.civilă va admite recursul, va casa decizia Tribunalului Prahova și va trimite cauza spre rejudecare acestei instanțe.
8
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în orașul V de M,-, județul P, împotriva deciziei civile nr.709 din 6 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții, toți cu domiciliul în orașul V de M,-, județul P și în consecință:
Casează decizia civile nr.709 din 6 octombrie 2006 și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 septembrie 2008.
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
- -
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - - - -
GREFIER,
VG/VM
3ex/16.10.2008
nr. 1998/2004 Judec.V de
nr.8219/2005 Trib.
, -
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
