Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 339/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.339/
Ședința publică de la 14 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doru Octavian Pîrjol Năstase
JUDECĂTORI: Doru Octavian Pîrjol Năstase, Anamaria Monica
- - -
GREFIER -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâții împotriva deciziei civile nr. 335/03.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință,la prima strigare au lipsit părțile.
Instanța dispune lăsarea cauzei pentru a doua strigare.
La a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenta asistată de av., care răspunde și pentru recurenții și, av., cu delegație pentru intimata-reclamantă, lipsă fiind recurenții, și intimata.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul reclamanților arată că nu are alte cereri.
Apărătorul intimatei arată că nu are de formulat alte cereri.
Avocat, având cuvântul pentru recurenți, a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, susținând oral motivele din cererea scrisă. Astfel, a criticat sentința de fond deoarece nu s-a pronunțat pe toate capetele de cerere.Precizează că terenul aferent imobilului casă de locuit nu s-a partajat.Cu privire la decizie arată că instanța de apel a denaturat și a dat o interpretare greșită dreptului de superficie, în această situație creând recurenților un prejudiciu care nu poate fi reparat decât prin admiterea recursului. Consideră că trebuia admisă cererea reconvențională măcar în parte, cu privire la despăgubirile pentru folosința terenului deoarece, intimata folosește atât imobilul casă cât și terenul de sub acesta. Față de probele administrate în cauză și având în vedere motivele invocate în cererea de recurs solicită admiterea recursului,casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare. În subsidiar solicită admiterea recursului, casarea deciziei și reținerea cauzei spre rejudecare pentru ca instanța să se pronunțe cu privire la cererea reconvențională, urmând aoa dmite. Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimată, arată că atât hotărârea primei instanțe cât și a celei de apel sunt temeinice și legale, pronunțate pe baza probelor administrate în cauză. Prin sentința civilă nr. 1029/1997 instanța a procedat la partajarea bunurilor dintre intimată și fratele său, în urma decesului părinților. Intimatei i s-a atribuit imobilul casă și anexele iar terenul pe care se află construcțiile a fost atribuit fratelui acesteia deoarece intimata nu a formulat cerere conform Legii 18/1991. Deci în speță există un proprietar al imobilului și unul al terenului. In mod corect instanța de fond a instituit un drept de superficie în favoarea intimei pe durata existenței construcțiilor.Față de întregul probatoriu administrat solicită respingerea recursului, menținerea sentinței de fond și a deciziei din apel, ca fiind temeinice și legale, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
In replică av. arată că în situația de față există doi proprietari, unul al imobilului și unul al terenului. Deoarece proprietarul construcției folosește și terenul, care nu este proprietatea sa iar proprietarul de drept nu-l poate folosi atunci, acesta din urmă trebuie despăgubit, motiv pentru care instanța trebuie să se pronunțe și pe cererea reconvențională.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1907 din 15.06.2007, pronunțată de Judecătoria Onești în dosar nr. 2775/2006 ( nr. nou - ), s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și și, în consecință, s-a dispus:
- instituirea în favoarea reclamantei-pârâte a dreptului de superficie pentru suprafața de 400. de teren situat în com., jud. B pe perioada existenței construcțiilor reclamantei ( casă cu două camere, anexe și grajd ), teren delimitat conform schiței la raportul de expertiză tehnică întocmit de expert cu punctele 1,2,3,4,20,19,18,17,16,15,14,1 și învecinat cu, drumul, și.
- respingerea capătului de cerere privitor la crearea unei servituți de trecere.
- respingerea cererii reconvenționale formulate de pârâții reclamanți.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei 719,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
În urma soluționării unui proces de partaj după defuncții și, prin sentința civilă nr. 1029/06.03.1997 ( filele 12-13 dosar ) s-a atribuit reclamantei o casă cu 2 camere, chiler și anexe, împreună cu un grajd, magazie, șopron, imobile situate în com., județul
Terenul pe care se află construcțiile menționate mai sus a fost atribuit în baza Legii nr. 18/1991 numitului Gh.G,fratele reclamantei și autorul pârâților.
Cum titlul de proprietate este pe numele autorului pârâților, reclamanta care nu a solicitat terenul în baza Legii nr. 18/1991, nu are acces la construcțiile atribuite în lotul său.
Cu martorii audiați s-a dovedit că aceste construcții pot fi folosite nefiind într-o stare avansată de degradare, cum susțin pârâții prin reconvențională.
Din concluziile raportului de expertiză tehnică rezultă că imobilele atribuite reclamantei se află pe terenul pârâților, menționat în titlul de proprietate de la fila 14 dosar, iar terenul necesar folosirii acestora este de 400. suprafață delimitată de expert conform schiței anexă. Expertul menționează că în suprafața de 400. delimitată, reclamanta are ieșire la calea publică, de la construcții.
Față de cele expuse, în temeiul art. 492 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea reclamantei și, în consecință, s-a instituit dreptul de superficie pentru suprafața de 400. teren aferent construcțiilor pe perioada existenței acestora, respingând capătul de cerere privitor la crearea unei servituți de trecere.
De asemenea, s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâți.
Împotriva acestei soluții au declarat apel pârâții reclamanți înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr-.
Prin decizia civilă nr. 335/A/3.12.2007 Tribunalul Bacăua respins ca nefondat apelul, reținând următoarele:
Prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat instituirea unui drept de superficie, având în vedere că imobilul casă atribuit părții prin sentința de partaj se află situat pe terenul proprietatea pârâților.
Conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză ( expertiza ) suprafața utilă necesară folosirii construcțiilor atribuite reclamantei este de 400 mp, delimitată de conturul 1-14-1, astfel încât apărările pârâților conform cărora dreptul de superficie trebuia instituit doar pentru suprafața de teren aflată strict sub imobile nu pot fi reținute - recunoașterea unui drept de superficie exclusiv pe terenul aflat sub construcție ar echivala cu negarea acestuia întrucât reclamanta s-ar afla în imposibilitatea exercitării dreptului său de proprietate asupra construcțiilor.
Sub aspectul reconvențional, pârâții au solicitat instanței obligarea reclamantei la ridicarea construcțiilor proprietatea acesteia, aflate pe terenul lor și la plata contravalorii folosinței grădinii pe ultimii 3 ani.
Capătul de cerere referitor la ridicarea construcțiilor reclamantei, aflate pe terenul pârâților, nu poate fi primit față de neîndeplinirea condițiilor prev. de art. 492 -493 cod civil cu privire la calitatea de constructor a imobilelor proprietate a reclamantei și dovedirea relei -credințe a aceleași părți.
Obligarea reclamantei la plata contravalorii folosirii grădinii nu are suport probatorii, martorii audiați în cauză nu au susținut afirmațiile pârâților cu privire la folosirea grădinii de către partea adversă.
Împotriva acestei hotărâri apelanții au formulat, în termen legal, timbrat corespunzător cu timbru judiciar de 0,5 lei și taxă timbru de 95 lei și motivat, recurs, înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Criticile formulate, în scris ( fila 3 ) și susținute și oral prin apărător angajat, au vizat următoarele:
- recunoașterea dreptului de superficie este un abuz de drept în lipsa unei obligații de dezdăunare materială a proprietarului terenului prejudiciat deja și prin imposibilitatea exercitării tuturor dezmembrămintelor dreptului său pentru terenul de sub construcție, respectiv prin limitarea accesului la restul terenului proprietatea sa.
- întinderea suprafeței afectată superficiei este mult prea mare față de suprafața construcției ( 30.) negând chiar dreptul de superficie și echivalând cu o expropriere temporară.
- cum dreptul de superficie s-a solicitat în favoarea reclamantei și nu a construcției, acțiunea are caracter inadmisibil.
În cuvântul pe fond recurenții prin apărător au solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare pentru neacordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosință a terenului, ori casarea cu reținere, și în rejudecare acordarea de despăgubiri prin admiterea reconvenționalei.
Legal citată, intimata reclamantă, prin apărător, a formulat concluzii de respingere a recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată; a susținut că hotărârile anterioare au fost date cu respectarea dispozițiilor legale.
Examinând recursul, în raport de dispozițiile art.304, 312 Cod procedură civilă. de motivele invocate și față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată caracterul său nefondat pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Recurenții pretind că în mod nelegal nu li s-au acordat despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului de sub construcție și din jurul acesteia - în suprafață totală de 400. -, fapt de natură a-i prejudicia,pierzând însă din vedere că nu au solicitat acordarea acestora; astfel, pe cale reconvențională au formulat două capete de cerere ( fl. 30 fond ):
- obligarea reclamantei a-și ridica de pe terenul proprietatea lor următoarele construcții: casă cu două camere, chiler și prispă, grajd, magazie, șopru și poartă; - obligarea reclamantei la plata c/valorii folosinței terenului grădină în suprafață de 2100. conf. titlului de proprietate, pe ultimii trei ani.
Prin urmare, instanțele au respectat dispozițiile art. 129 alin.6 Cod procedură civilă pronunțându-se în limitele investirii.
De menționat, că în aceste împrejurări, solicitarea este formulată pentru prima dată în recurs, fapt ce contravine dispozițiilor art. 316 cu ref. la art. 294 alin.1 teza I Cod procedură civilă;
II. Neacordarea despăgubirilor cerute pentru lipsa de folosință a terenului grădină - conform solicitării din reconvențională -, nu poate fi reținută ca temei pentru casare cu trimitere ori reținere spre rejudecare - așa cum s-a solicitat - întrucât: - nu a constituit motiv de recurs, fiind invocat doar în concluziile orale, și nici nu este motiv de ordine publică astfel încât să i se aplice disp. art. 306 alin.2 Cod procedură civilă;
- nu a fost invocat în apel, deci nu poate fi susținut pentru prima dată în recurs fiind motiv de netemeinicie și nu de nelegalitate;
- nu se regăsește în situația prev. de art. 312 alin.5 Cod procedură civilă pentru a atrage casarea cu trimitere, instanța de fond soluționând-o prin respingerea reconvenționalei în întregul său ca neîntemeiată.
III. Într-adevăr, dreptul de superficie cerut de reclamantă a i se recunoaște nu poate viza decât folosința terenului pe care sunt construcțiile atribuite în proprietate prin sentința civilă nr. 1029/1997 a Judecătoriei Onești ( fl. 12-13 fond ); însă atât timp cât chiar pârâții reclamanți, prin reconvențională nu au solicitat despăgubiri decât pentru restul terenului intravilan din -/1995 ( fl. 14 fond ) și nu au formulat pretenții asupra terenului aproape 9 ani ( de la partaj și până la promovarea acțiunii din prezenta cauză ), în mod corect instanța de fond, confirmat ulterior și de către instanța de apel, a apreciat aceasta ca un accept ( Decizia civilă 406/1958 a ) pentru suprafața de 400. suprafață confirmată ulterior și prin concluziile expertizei topo efectuate în cauză (fl.93-95) - necontestate în termen de pârâții reclamanți.
Mai mult, soluția acordării dreptului de folosință strict numai pentru terenul de sub construcții ar fi necesitat crearea unor servituți de trecere de la calea publică către casă și de la aceasta către anexe, care deși ar fi avut acoperire legală, ar fi avut consecințe neadecvate utilității practice pentru nici unele din părți ( ar fi fărâmițat suprafața de 400. fără un beneficiu patrimonial ori practic, ar fi generat noi litigii și ar fi alimentat starea conflictuală dintre părți ).
Nu se poate vorbi de o expropriere de fapt, atât timp cât recurenții păstrează dreptul de proprietate asupra terenului și au posibilitatea de a-și valorifica dreptul la despăgubiri pentru lipsa de folosință. Se păstrează astfel proporția între dreptul de folosință încălcat și cel proteguit, fără o prejudiciere a lor - însă această protecție nu operează din oficiu, ci este guvernată de disponibilitatea procesuală.
acțiunea nu a vizat recunoașterea dreptului de superficie în favoarea reclamantei, ci în considerarea construcțiilor ( " instituirea unui drept de superficie în favoarea construcțiilor proprietatea subsemnatei pe durata existenței lor"- fl.1 fond ), astfel încât nici susținerea inadmisibilității acțiunii nu se confirmă.
Pentru toate considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat; drept consecință se va respinge și cererea lor de acordare a cheltuielilor de judecată din recurs.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă vor fi obligați recurenții în solidar la
plata cheltuielilor de judecată din recurs - reprezentând onorariu avocat - către
intimata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 335/03.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamanta, ca nefondat.
Respinge cererea recurenților privind acordarea cheltuielilor de judecată în recurs ca neîntemeiată.
Obligă recurenții să plătească intimatei, în solidar, 800 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 14.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Doru Octavian Pîrjol Năstase, Anamaria Monica
GREFIER,
red.sent.
red.apel.-
red.recurs
tehnored. /2 ex.
22.04./30.04.
Președinte:Doru Octavian Pîrjol NăstaseJudecători:Doru Octavian Pîrjol Năstase, Anamaria Monica