Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 387/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 387
Ședința publică de la 10 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Viorica Olariu
JUDECĂTOR 3: Liliana Palihovici
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de, și împotriva deciziei civile nr. 85 din 6.02.2008 a Tribunalului Iași.
- apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenții, și, avocat pentru intimata SC - Trei SRL, lipsă fiind recurenții, intimatul și reprezentantul intimatei SC SA.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
, apărătorii prezenți ai părților litigante arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului, modificarea deciziei Tribunalului Iași și a sentinței Judecătoriei Iași, ca nelegale și netemeinice, pe fondul cauzei, solicită acordarea dreptului recurenților pe terenul ce constituie fond aservit proprietatea societății SC SRL prin crearea unei căi de acces de 5 metri lățime ca recurenții să ajungă la cele două loturi din titlurile de proprietate nr. -/2005 și -/2005.
Solicită a se observa că ar fi trebuit recunoscută posibilitatea de creare a unui drum de trecere, se arată că s-ar fi constituit dreptul de proprietate din rezerva fondului funciar.
Susține apărătorul că din adresa emisă de Comisia locală de fond funciar rezultă că s-a recunoscut dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, astfel cum dovedește și registrul agricol și afirmațiile vecinilor.
Arată că varianta c din expertiza întocmită de expertul creează calea de acces, nu au avut loc distrugeri de garduri sau pomi fructiferi. Nu e adevărat că ar exista o culpă a comisiei că nu a creat o cale de acces, aceasta chiar a încercat să o creeze. Recurenții au depus o schiță dădea posibilitatea creării căii de acces.
Mai arată că recurenții au depus adrese de la prefectură pentru a veni în sprijinul acestei căi de acces în fapt și nu scriptic.
Consideră că nu este vorba de nici o demolare, sunt doar 3 pomi fructiferi cu tulpina îngustă și nu s-ar efectua cheltuieli noi.Dreptul de proprietate al recurenților trebuie respectat.
Mai arată apărătorul că, în condițiile în care nu s-ar crea calea de acces, având în vedere că recurenții nu au stat în pasivitate, s-ar încălca dispozițiile art. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivită cărora, oricărui proprietar trebuie să i se respecte dreptul de proprietate al bunurilor sale.
În plus, arată că terenurile din cele două titluri de proprietate au fost proprietatea recurenților și nu a comisiei, chiar terenul pe care se află intimata SC - Trei îl reprezintă proprietatea recurenților, astfel cum rezultă și din adresele comisiei locale de fond funciar depuse la instanța de fond. S-a emis titlu de proprietate pentru întreg terenul proprietatea recurenților. Solicită admiterea acestui capăt de cerere, acordarea servituții de trecere, având în vedere varianta c propusă de expertul.
Susține că la dosar există o adresă a Comisiei locale din care rezultă că intimata SC la Trei SRL deține în plus 300 mp și nu se pune problema încălcării vreunei proprietăți.
Solicită admiterea recursului, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârilor pronunțate de instanțele anterioare.
Arată că recurenții solicită varianta c ce este foarte costisitoare iar o altă variantă o refuză. Comisia locală de fond funciar încerca să-și acopere propria culpă.Intimata SC - Trei SRL nu este în culpă, vina este a recurenților. Partea avdersă arată că nu s-ar crea pierderi societății, nu ar fi nevoie de distrugeri de pomi fructiferi.
Solicită a se avea în vedere cele precizate în întâmpinare, respingerea recursului, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr. 25/10.10/2008 reprezentând onorariu avocat în cuantum de 1500 lei.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 6905/07.06.2007 a Judecătoriei Iașis -a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții SC " " SA și SC "- TREI " SRL, având ca obiect stabilire servitute și despăgubiri.
S-a respins cererea pârâtului SC "- TREI " de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt proprietarii suprafețelor de teren de 2430 mp și 2744 mp, menționate în titlurile de proprietate nr.-/2005 și nr. -/2005.
Expertul, care a efectuat raportul de expertiză cu completările sale, a opinat că terenul reclamanților a devenit loc înfundat prin neglijența Comisiei locale de fond funciar, care a efectuat punerea în posesie fără a crea un drum de acces. Expertul a propus și un astfel de drum, apreciind că este varianta cea mai scurtă și mai economicoasă de realizat, fără a greva vreo proprietate(fila 38 dosar). Mai mult, expertul a concluzionat că împrejurarea care a creat caracterul de loc înfundat al terenurilor a fost cunoscută de persoanele puse în posesie, care au acceptat fișele de punere în posesie și nu au sesizat Comisia de fond funciar, rămânând în pasivitate.
În suplimentele de expertiză efectuate, expertul și-a menținut punctul de vedere potrivit căruia cea mai scurtă și puțin costisitoare variantă de servitute se poate constitui pe teren aflat în rezerva comisiei de fond funciar și atribuit în posesie și proprietate proprietarilor din zonă, fără a afecta proprietatea pârâților, al căror teren nu a format obiectul legii fondului funciar.
A propus totuși expertul, la solicitarea instanței, patru variante de stabilire servitute, menționând însă că acestea sunt costisitoare.
Prima variantă propusă prevede o servitute care trece atât pe proprietatea pârâților, cât și pe proprietatea unor terți, care nu au fost chemați în judecată și presupune refacerea gardului pârâților pe o lungime de 85,13, lățirea podului, modificarea porții de acces, desființarea unor pomi dintr-o livadă aflați pe rod.
A doua variantă a creat două căi de acces și presupune demolarea unei remize construite cu caracter definitiv și a unei părți de șopron, ambele proprietatea pârâților, demolarea unor construcții de birouri și a unui atelier și mai mult, ar fracționa proprietatea pârâtei în trei părți.
A treia variantă se aseamănă cu prima, doar că servitutea a fost creată numai pe proprietatea pârâtei, dar presupune refacerea gardului pe o lungime de peste 200, a intrării de acces și distrugerea unei livezi de nuci.
Și ultima variantă presupune construirea unui gard de 354m, demolarea șopronului și despărțirea proprietății pârâtei în două.
Reclamanții au solicitat stabilirea unei servituți pe varianta C, aducând în susținere o adresă emisă de Primarul comunei, care le comunică faptul că există posibilitatea de a crea o cale de acces împotriva pârâtei prin stabilirea unei fâșii în partea sudică a proprietății acesteia. Se mai arată în adresă că are Consiliul Local înscrisă în inventarul bunurilor din domeniul public 300mp în incinta fostei care a "fost inclusă în mod nelegal"în totalul terenurilor vândute pârâtei și pune acest teren la dispoziția persoanelor care au nevoie de cale de acces.
Temeiul legal al cererii este dat de dispozițiile art. 616 și urm. Cod civil.
Potrivit acestor texte de lege, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu obligația de a-l despăgubi pentru pagubele ce le-ar putea ocaziona. Potrivit art. 617, trecerea "trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă la drum", iar potrivit art. 618, "trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă".
Situația în speță este particularizată de faptul că terenul reclamanților a făcut parte din rezerva comisiei de fond funciar din care aceasta a atribuit în proprietate prin reconstituire mai multor proprietari, iar terenul pârâtei - TREI nu a avut acest regim juridic, aceasta cumpărând de la o societate care l-a dobândit prin certificat de atestare a dreptului de proprietate. Situația de loc înfundat este datorată culpei Comisiei de fond funciar care a făcut puneri în posesie fără a crea proprietarilor și drumuri de acces la loturile atribuite, fiind în culpă chiar și reclamanții, care au acceptat punerea în posesie în acest mod fără aoc ontesta, or, în cazul culpei proprietarului fondului înfundat, acesta pierde dreptul de a solicita vecinului cale de acces.
Chiar și în cazul în care s-ar admite că reclamanții nu au cunoscut situația terenului la momentul punerii în posesie, alegerea variantei propuse de ei nu este justificată. Expertul de specialitate a identificat cea mai scurtă și mai puțin costisitoare variantă de acces, care corespunde criteriilor art. 617 și 618 Cod civil, și aceasta nu trece pe terenul pârâtei - TREI. Caracterul mai puțin costisitor este raportat nu numai la pârât, ci și la reclamanți, care vor fi cei care, potrivit legii trebuie să plătească despăgubirile. Astfel, toate variantele care presupun trecere pe terenul pârâtei implică demolări, distrugeri de plantații, refaceri de împrejmuiri pe distanțe mari, porționarea proprietății pârâtei, când varianta identificată de expert nu afectează nici un proprietar, ea fiind creată pe limitele proprietăților unor persoane care au primit terenul prin reconstituire. Poziția Consiliului local de a identifica un drum de acces pe terenul pârâtei este neelocventă din acest punct de vedere, ținând cont că este emisă de președintele instituției care a adus terenul reclamanților în această situație, iar afirmațiile nelegalității deținerii de pârâtă a unor suprafețe de teren trebuie stabilite de o instanță, și nu de acest organ de stat.
Astfel instanța a respins acțiunea reclamanților, reținând și că pârâta A nu are teren în zonă pe care să se stabilească dreptul de servitute.
În ceea ce privește despăgubirile solicitate de reclamanți de la - TREI, aceștia nu le-au motivat sau probat, neputându-se reține nici motiv de admitere a acestui capăt de cerere.
În ceea ce privește cererea pârâtei - TREI de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța a reținut aceste cheltuieli nu au fost dovedite.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 85 din 6.02.2008 a anulat apelul formulat de reclamantul și a respins apelul formulat de reclamanții, și păstrând sentința judecătoriei.
Au fost obligați apelanții să plătească intimatei SC - TREI SRL suma de 1500 RON cheltuieli de judecată.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că la stabilirea drumului de trecere trebuie avute în vedere atât interesele proprietarului fondului dominant, cât și cele ale fondului aservit, urmând a fi aleasă calea care să ia în considerare în mod exclusiv, interesele celui ce urmează a beneficia de dreptul de trecere.
În aceste condiții, în mod corect, pornindu-se de la concluziile expertului, instanța a stabilit că servitutea de trecere cea mai puțin costisitoare și care corespunde criteriilor art. 617 și 618 cod civil nu trece pe terenul pârâtei.
Ca atare, în cazul în care s-a dovedit că apelanților li se deschide o cale publică mai puțin costisitoare pe un alt fond aservit, rezultă că această variantă trebuie împărtășită, întrucât proprietarul fondului dominant nu are în condițiile date un drept de opțiune.
Expertiza efectuată a stabilit o cale de acces care nu afectează nici un proprietar, fiind creată la limitele proprietății celorlalte persoane, însă care nu trece pe terenul pârâtei.
Variantele care presupun trecerea pe terenul pârâtei implică potrivit expertului, demolări, distrugeri de plantații și refacerea unor garduri pe distanțe mari. Simplele susțineri contrare ale apelanților nu pot înlătura susținerile expertului, fiind lipsite de suport probator.
Reclamanții, și au declarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală pentru motivele înscrise în art. 304 punctele 7,8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se susține că tribunalul nu a procedat la un control judiciar al sentinței atacate, ci a preluat motivarea instanței de fond fără a analiza probatoriul administrat (variantele propuse de expert și adresa emisă de Comisia locală de fond funciar.
Recurenții pretind că tribunalul a interpretat greșit natura juridică a terenurilor pe care le au în proprietate, și care nu au făcut parte niciodată din rezerva de fond funciar.
Susțin recurenții că tribunalul, a reținut, fără a analiza probele, că variantele care presupun trecerea pe terenul pârâtei, implică, potrivit expertului, demolări, distrugeri de plantații și refacerea unor garduri pe distanțe mari, însă, în adresa nr. 1321/2.05.2007, Primăria comunei a arătat că există posibilitatea de a se crea o cale de acces din drumul principal (DJ 282E) până la terenurile lor prin stabilirea unei fâșii, late de 5. pe partea sudică a proprietății intimatei SC "- trei brazi" SRL.
Apreciază recurenții că servitutea de trecere rezultă din lege și nu este condiționată de obținerea vreunei autorizații administrative, instanța de judecată trebuind să o acorde tocmai pentru a avea acces la proprietățile lor.
Recurenții solicită să li se stabilească o servitute de trecere conform variantei C din raportul de expertiză tehnică, deoarece pe terenul pe care se va stabili servitutea nu există vreo livadă de nuci, ci doar 7 bătrâni care nu mai dau roade.
În dovedirea motivelor de recurs, recurenții au depus la dosarul cauzei: referatul nr. 1286/8.04.2008, întocmit de Consiliul Local, adresa nr. 1321/2.05.2007 a aceluiași consiliu local, schița terenului atribuit în proprietate defunctului, titlul de proprietate nr. -/17.06.2005 și adresa nr. 17535/9.03.2001 înaintată de Comisia județeană I de fond funciar numiților și.
Intimata SC "- trei brazi" SRL a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, întrucât culpa în crearea locului înfundat aparține atât recurenților, cât și comisiei locale de fond funciar, iar recurenții nu doresc decât o cale de acces pe terenul său refuzând propunerea expertului tehnic de a se realiza o servitute de trecere mai puțin costisitoare.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile părților și de prevederile legale incidente, curtea reține că recursul nu este întemeiat.
Art. 616 Cod civil reglementează dreptul proprietarului unui loc, care nu are nici o ieșire la calea publică, de a reclama o trecere pe fondul vecinului său, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce i s-ar putea ocaziona.
Potrivit art. 618 Cod civil trebuie să se aleagă cererea ce ar putea pricinui cea mai mică pagubă celui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă.
Această dispoziție trebuie înțeleasă în sensul că nu numai pe terenul aservit urmează a se face drumul ce ar prilejui cât mai puțină pagubă, dar însăși aservirea unui anumit fond trebuie să aibă în vedere gravitatea pagubelor ori inconvenientelor ce i s-ar pricinui, comparativ cu posibilitatea aservirii unui alt fond învecinat.
În raport de aceasta este evident că stabilirea servituții de trecere pe terenul proprietatea intimatei "- trei brazi" SRL - în oricare dintre cele patru variante prevăzute de expertiza tehnică efectuată în cauză este mai împovărătoare pentru pârâta intimată (refacerea gardului pe o lungime de 85,13, lățirea podului, modificarea porții de acces și desființarea unor pomi dintr-o livadă - varianta A; demolarea unei remize, a unei părți de șopron, a unor construcții de birouri și a unui atelier, precum și fracționarea proprietății pârâtei -intimate în trei părți -varianta B; refacerea gardului pe o lungime de 200. a intrării de acces și distrugerea unei livezi de nuci -varianta C; construirea unui gard de 35,4, demolarea șopronului și despărțirea proprietății pârâtei -intimate în două părți varianta D; față de sarcina ce s-ar impune vecinilor situați pe o altă latură a locului înfundat, conform planului de situație întocmit de același expert (filele 37-38 dosar apel).
Curtea reține că tribunalul a pronunțat decizia recurată ca urmare a corectei aplicări a prevederilor legale mai sus menționate, astfel că motivul de recurs înscris în art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă nu este operant în cauză.
Deși recurenții au invocat și motivul de recurs prevăzut de punctul 8 al art. 304 Cod procedură civilă ce vizează nelegalitatea hotărârii instanței care, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, criticile formulate de ei nu sunt susceptibile de a fi încadrate în acest text.
Curtea reține în acest sens, că textul invocat are în vedere situația în care, deși rezultă fără dubiu natura juridică a actului dedus judecății ori înțelesul acestuia, instanța de apel a reținut un cu totul alt act juridic sau alt conținut.
În prezenta cauză, recurenții, deși au invocat acest motiv de recurs, au susținut în dezvoltarea sa că tribunalul a interpretat greșit natura juridică a terenurilor pe care le au în proprietate și care nu au făcut parte niciodată din rezerva comisiei locale de fond funciar.
Aceste critici au semnificația erorii în care s-a aflat tribunalul când a stabilit situația de fapt privind proveniența terenurilor atribuite în proprietate recurenților, criticile neputând fi analizate de instanța de recurs ca urmare a abrogării art. 304 punctul 11 Cod procedură civilă.
Motivarea deciziei recurate este clară, precisă și răspunde în fapt și în drept la toate pretențiile formulate de părți conducând în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv, astfel că nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă nu este incident în speța dedusă prezentei judecăți.
Față de cele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, se va respinge recursul declarat de, și și se va menține decizia tribunalului.
În conformitate cu disp. art. 274 Cod procedură civilă, recurenții - aflați în culpă procesuală - vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata "- trei brazi" SRL cu ocazia judecării recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de, și împotriva deciziei civile nr. 85 din6.02.2008 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimatei suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi -10.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
07.11.2008
Tribunalul Iași:
- -
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Viorica Olariu, Liliana Palihovici
