Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 455/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL Operator 2928

SECTIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.455/

Ședința publică din 5 mai 2008

PREȘEDINTE: Rujița Rambu

JUDECĂTOR 2: Marinela Giurgincă

JUDECĂTOR 3: Maria Petria

GREFIER:

S- luat în examinare recursul declarat de pârâta SC SRL Reșița împotriva deciziei civile nr.248/5.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu u, având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat în termen, dar nu a fost timbrat.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea din oficiu pune în discuție excepția netimbrării recursului și lasă cauza în pronunțare pentru această excepție.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Reșița sub nr. 2410/290/04.05.2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC SRL Reșița, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună obligarea la închiderea ferestrelor și ușilor pârâtei, care nu au distanță legală față de terenul reclamantei înscris în CF 2044, nr. top.31/a/3,31/a/1/a/1, nr. cad. 4041, să oblige pârâta la racordarea scurgerilor de apă de pe acoperiș la canalul colector și la efectuarea unui gard ce separă proprietățile părților, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta a construit imobilul situat în Reșița,-, fără a respecta normele generale în construcții în legătură cu distanța la care se pot deschide ferestre spre vedere. De asemenea, apa de ploaie de pe acoperișul construcției pârâtei se scurge pe proprietatea reclamantei, întrucât pârâta nu și-a făcut streașină și nu a racordat scurgerile de apă de pe acoperiș la canalul colector. Totodată, a arătat că se impune grănițuirea proprietăților părților deoarece angajații pârâtei aruncă în mod reperat resturile menajere ale brutăriei pe terenul reclamantei.

Și-a motivat acțiunea în drept pe disp. art. 611,615 Cod civil.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat că SC SRL Reșița este proprietara construcției situată administrativ în Reșița,-, terenul pe care a fost edificată fiind cumpărat de la reclamantă. Construcția a fost ridicată cu respectarea normelor legale, fiind obținut certificatul de urbanism și autorizația de construire.

Judecătoria Reșița prin sentința civilă nr.1893/28.06.2007, pronunțată în dosarul nr- a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâtei SC SRL Reșița.

A obligat pârâta să construiască pe linia de hotar un gard cu înălțimea de 2,47 între imobilele proprietatea părților înscrise în CF nr. 2044, nr. top. 31/a/3,31/a/1/a/1, nr. cad. 4041 curte și grădină cu sediu, în suprafață de 1513. situat administrativ în, str.- și parcelele de sub nr. top. (31/a/3,31/a/1/a)/2, în suprafață de 215. nr. top.31/a/2 în suprafață de 200. și nr. top. 31/a/1/b în suprafață de 50. situate administrativ în Reșița,-, conform raportului de expertiză topografică care fac parte integrantă din sentință.

A constatat că gardul început a fi realizat de către pârâtă se află pe proprietatea reclamantei, depășind linia de hotar cu 42- 49 cm.

A obligat pârâta să construiască pe cheltuială proprie o rigolă care să colecteze apele pluviale de la burlane pe proprietatea a, sau în stradă.

A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 857,95 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere faptul că, reclamanta este proprietară tabulară a imobilului înscris în CF 2044, nr. top. 31/a/3,31/a/1/a/1, nr. cad. 4041 curte și grădină cu sediu, în suprafață de 1513. situat administrativ în, strada -, imobil învecinându-se cu cel aflat în proprietatea pârâtei- parcelele nr. top. (31/a/3,31/a/1/a)/2 în suprafață de 215. nr. top.31/a/2în suprafață de 200. și nr. top.31/a/1/b în suprafață de 50. situate administrativ în Reșița,-.

Pe aceste parcele pârâta a edificat construcții, respectiv pe frontul stradal a fost edificată o construcție cu regim de înălțime parter, și parțial parter și etaj, iar adiacent clădirii menționate, în spatele acesteia, în anul 2006 pârâta a mai construit un alt corp de clădire cu denumirea "patiserie", cu dimensiunile de 14,40 x 5,10, în baza autorizației de construire nr. 62/22.03.2006, emisă de către Primăria Reșița.

are pe toată fațada sa, spre reclamantă, ferestre de vedere pe o înălțime de 95 cm. și o ușă cu lățimea de 1,50m.

Din raportul de expertiză în construcții efectuat în cauză a rezultat faptul că scurgerea apelor de pe acoperiș s-a făcut prin jgheaburi și burlane montate pe fațada construcției, apa meteorică de la cele două burlane, ajungând pe proprietatea reclamantei, în curtea acesteia.

Pârâta a început să construiască un gard care să delimiteze cele două proprietăți învecinate, gard situat pe proprietatea reclamantei, la distanța de 0,42. și 0,49. față de linia de hotar. De asemenea, s-a mai arătat în expertiză poziția ferestrelor patiseriei nu a respectat distanța legală de 1,90. față de linia de hotar, impunându-se construirea de către pârâtă a unui gard pe linia de proprietate care să închidă vederea în proprietatea vecinului.

Instanța a reținut că prin art. 611-614 cod civil a fost instituită servitutea de vedere care constă în interdicția de a deschide fereastra de vedere spre fondul învecinat, mai aproape de 1,90. între zidul cu vedere și proprietatea vecină, dacă deschiderea este dreaptă și mai aproape de fondul vecin cu 6 dm, dacă vederea este oblică, piezișă.

De asemenea, în temeiul art. 615 Cod civil, proprietarul este obligat să facă streașină casei sale, astfel încât apele pluviale să se scurgă pe terenul său, sau în stradă, dar nu pe terenul vecinului.

Totodată, proprietarul poate obliga pe vecinul său, să procedeze la grănițuirea proprietății lipite de a sa, cheltuielile suportându-le în proporție egală.

Așa fiind, instanța a constatat că pârâta a ridicat un gard pentru delimitarea proprietăților părților care, însă, nu a respectat limita de proprietate între fondurile învecinate, ferestrele de vedere ale patiseriei, nerespectând distanța legală față de linia de hotar, iar apele pluviale de la burlanele amplasate pe construcțiile edificate de către pârâtă, scurgându-se spre proprietatea reclamantei.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen pârâta, apel înregistrat pe rolul Tribunalului C-S sub nr. 2419/290/20.09.2007.

Apelul este legal timbrat cu taxă de timbru în sumă de 30 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, conform art. 11 din Legea nr.146/1997 modificată și completată.

În motivarea apelului se arată în esență că, expertiza în construcții a fost efectuată înaintea celei topografice, astfel încât expertul în construcții se afla în imposibilitatea de a se pronunța asupra liniei de hotar, sens în care a solicitat instanței de apel ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună admiterea apelului și, rejudecând, respingerea acțiunii reclamantei.

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare în cauză (fila 12 dosar), prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să respingă apelul pârâtei.

În motivarea întâmpinării, se arată că soluția instanței de fond este temeinică și legală, iar starea de fapt reținută de către prima instanță este conformă celor două lucrări de expertiză neobiectate de către apelanta pârâtă.

Prin decizia civilă nr.248/5.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- a fost respins apelul formulat de către apelanta SC SRL Reșița, în contradictoriu cu intimata reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1893/28.06.2007 pronunțată de către Judecătoria Reșița în dosarul nr-.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță a făcut o corectă și completă analiză a materialului probator administrat în cauză, funcție de care a stabilit starea de fapt și a aplicat normele legale incidente, nefiind nici un motiv de ordine publică care să poată fi analizat din oficiu de către instanța de apel și care să ducă la reformarea hotărârii apelate.

Cât privește motivul de apel al pârâtei potrivit căruia raportul de expertiză tehnică în construcții nu ar fi corect și conform cu realitatea, fiind efectuat anterior celui topografic, instanța urmează a-l respinge cu următoarea motivare.

Pentru termenul de judecată din data de 09.01.2007, experta în construcții numită în cauză, încunoștințează instanța că nu poate efectua lucrarea dispusă decât după efectuarea unei expertize topografice care să stabilească linia de hotar între cele două proprietăți ( fila 42 dosar fond).

Luând act de aceasta, instanța de fond prin încheierea ședinței publice din 23.01.2007 a dispus efectuarea unei expertize topografice, a vând ca obiectiv stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți vecine.

Pentru termenul de judecată din 27.05.2007 se depune la dosar raportul de expertiză tehnică în construcții, iar pentru termenul de judecată din 07.06.2007, cel topografic.

Chiar dacă lucrarea de expertiză tehnică în construcții s-a depus anterior celei topografice, la fila 1 acesteia, respectiv fila 75 dosar fond, experta arată că documentarea la fața locului s-a făcut la data de 19.05.2007, iar la punctul 2.2 ( fila 76 dosar fond), aceeași expertă arată că a avut în vedere la efectuarea lucrării, planul topografic întocmit pentru stabilirea liniei de hotar de către experta topograf.

De asemenea, în lucrarea de expertiză topografică ( fila 82 dosar fond), experta numită arată că realizarea în teren a lucrărilor s-a efectuat în 06.04.2007, așadar anterior lucrării de expertiză tehnică în construcții.

Se mai constată de către instanța de apel faptul că în ședința publică din 07.06.2007, după studierea lucrării tehnice în construcții s-a consemnat că mandatarul pârâtei nu are nici o obiecție pe seama raportului de expertiză în construcții efectuat.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC SRL Reșița, criticând hotărârea primei instanțe pentru netemeinicie și nelegalitate.

Din expunerea sumară a motivelor de recurs ar rezulta că recurenta este nemulțumită de felul în care a fost aplicată legea în soluționarea apelului său, de către Tribunalul C-

Recurentei i s-a pus în vedere să timbreze recursul cu suma de 9,5 lei taxă de timbru și cu 0,15 lei timbru judiciar.

Această obligație procedurală nu a fost îndeplinită de recurentă, deși a fost citată cu mențiunea timbrării cererii de recurs sub sancțiunea anulării acesteia ca netimbrată.

Recurenta nu s-a conformat obligației legale prevăzute de art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997, astfel că, potrivit art.20 alin.3 din același act normativ, urmează ca cererea de recurs formulată de pârâta SC SRL Reșița să fie anulată ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC SRL Reșița împotriva deciziei civile nr.248/5.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu u.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 5 mai 2008.

PRESEDINTE, JUDECATOR, J UDECATOR,

- - - - - -

GREFIER

Red./28.05.2008

Dact.MM/2 ex./28.05.2008

Inst.fond.: jud.

Inst.apel: jud.;

Președinte:Rujița Rambu
Judecători:Rujița Rambu, Marinela Giurgincă, Maria Petria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 455/2008. Curtea de Apel Timisoara