Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 126/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.126
Ședința publică din 28 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Bratu
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtulMinisterul Educației, Cercetării și, cu sediul în B, sector 2,--30, împotriva sentinței nr. 643 din13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Liceul Teoretic, Consiliul local și Inspectoratul Școlar Județean B, reclamanta intimată precum și reprezentantul legal Sindicatul Preuniversitar
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția civilă la 25.03.2009 sub numărul -, reclamanta, prin reprezentant Sindicatul Învățământului Preuniversitar a chemat în judecată pe Ministerul Educației, Cercetării și T - B, Inspectoratul Școlar al Județului B, Liceul Teoretic și Consiliul Local, solicitând obligarea acestora la calculul și plata diferențelor de drepturi salariale decurgând din aplicarea salariului minim brut pe țară ce a fost stabilit prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel național nr. 2895/29.11.2006 intrat în vigoare la 01.01.2007, și la daune interese pentru plata cu întârziere a acestor drepturi reprezentând actualizarea sumelor în funcție de indicii de inflație, precum și dobânda legală aferentă cu cheltuieli de judecată.
În motivare, au precizat că în temeiul art. 28 alin. 2 din Legea Sindicatelor poate fi reprezentată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar.
Conform art. 40 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă la nivel național nr. 2895 din 29.11.2006 începând cu 01.01.2007 salariul minim brut negociat pentru un program complet de lucru este de 440 lei.
Textul contractului reglementează anumiți coeficienți de ierarhizare respectiv:
a) muncitori:
1. necalificați = 1,
2. calificați = 1,2;
b) personal administrativ încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este:
1. liceală = 1,2,
2. postliceală = 1,25;
c) personal de specialitate încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este:
1. școala de maiștri = 1,3,
2. studii superioare de scurtă durată = 1,5;
iar Ministerul Educației și Cercetării este parte semnatară a contractului și s-a obligat să respecte în totalitate prevederile acestuia. Cu toate acestea, începând cu 01.01.2007 nu au fost respectate clauzele contractului colectiv de muncă.
Prin neplata la timp a diferențelor salariale solicitate persoanele îndreptățite au fost prejudiciate pe de o parte prin acțiunea de devalorizare a inflației iar pe de altă parte prin lipsirea de folosință a banilor fiind aplicabile dispozițiile art. 161 alin. 4 din Codul Muncii.
Pentru dovedirea acțiunii, reclamanta a depus adresa 354 din 16 februarie 2009 eliberată de Unitatea Școlară Liceul Teoretic " ".
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării șia formulat întâmpinare la acțiunea reclamantei, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
A considerat că întrucât nu există raporturi de muncă între minister și reclamantă, instituția nu poate fi ținută să plătească eventuale drepturi salariale restante.
Pe de altă parte potrivit HG538/2001 și OUG32/2001 drepturile salariale ale personalului din învățământ sunt asigurate din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale.
Pe fondul cauzei, a considerat că potrivit art. 3 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel național, prin contractele colective de muncă nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și a căror cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale. Această prevedere este în acord cu dispozițiile art. 12 alin. 1 din legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă în care se arată că prin contractele colective nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Salariul de bază minim brut negociat stabilit pentru anul 2007 la 440 lei ca și nivelul de 880 lei pentru funcțiile cu studii superioare este utilizabil la negocierea salariului personalului contractual care negociază drepturi salariale prin contracte colective sau individuale de muncă și nu pentru salariații din sectorul bugetar. În acest sector pentru anul 2007 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost stabilit prin HG1825/2006 la nivelul de 390 lei lunar.
În concluzii au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr. 643/13.05.2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și -
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar - B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și, Inspectoratul Școlar Județean B, Liceul Teoretic și Consiliul Local, județul
Pârâții Consiliul Local și Liceul Teoretic au fost obligați să plătească reclamantei diferența de drepturi salariale dintre salariul de bază brut de 660 lei și salariul de bază brut efectiv acordat, pentru perioada 01.01.2007 - 31.03.2007.
Pârâții Consiliul Local și Liceul Teoretic au fost obligați să calculeze și să plătească reclamantei actualizarea acestor sume în raport de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective, cât și dobânda legală prevăzută de OG9/2000 de la 19.02.2009 până la data plății efective, cât și dobânda legală prevăzută de OG9/2000 de la 25.03.2009 până la data plății efective.
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, prima instanță a soluționat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației, Cercetării și B, pe care o va respinge întrucât această instituție (ca de altfel și ceilalți pârâți) are atribuții în procedura de finanțare a învățământului, este necesară judecata în contradictoriu cu toți pârâții în vederea asigurării opozabilității hotărârii.
Așa cum arată art. 10 din HG 538/2001 n vederea cuprinderii în bugetul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat a finanțării proporționale cu numărul de elevi sau preșcolari, asigurată din bugetele locale, se procedează astfel:
a) Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat propune spre aprobare Ministerului Educației și Cercetării criteriile și standardele pentru stabilirea finanțării proporționale a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat.
Ministerul Educației și Cercetării aprobă criteriile și standardele după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
b) Pe baza criteriilor și standardelor aprobate Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat propune Ministerului Educației și Cercetării costurile medii anuale orientative pe elev/preșcolar, pe niveluri și profiluri de instruire, în funcție de care se stabilește finanțarea proporțională.
Ministerul Educației și Cercetării aprobă costurile medii anuale orientative după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
c) După aprobare costurile medii anuale orientative se comunică de către Ministerul Educației și Cercetării inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului B, în vederea stabilirii necesarului de fonduri pentru finanțarea proporțională.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că în discuție sunt două chestiuni privitoare la aplicabilitatea contractului colectiv de muncă unic la nivel național valabil pentru anul 2007 cât și aplicabilitatea acestui contract colectiv de muncă pentru fiecare din persoanele reprezentate de Sindicatul Învățământului Preuniversitar din
Potrivit art. 12 din Legea 130/1996 contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații din instituțiile bugetare. Prin aceste acte nu se pot însă negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale. Pe de altă parte, potrivit art.13 din același act normativ părțile au obligația să precizeze în fiecare contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități și de ramură de activitate unitățile în cadrul cărora se aplică clauzele negociate.
Prima instanță a mai avut în vedere faptul că prin Legea 130/1996 art. 8 alin. 4 s-a statuat că la încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal fără a se distinge dacă salariații provin din sectorul particular sau sunt angajații unei instituții publice.
Acest act normativ trebuie interpretat și prin raportare la Legea 53/2003 în care se arată că prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații indiferent de data angajării sau afilierea lor la organizații sindicale (art. 239 ).
Prin art.40 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național nr. 2895/21 din 29.12.2006 publicat în Monitorul Oficial partea a V- a nr. 5 din 29.01.2006 s-a stabilit că salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore în medie este de 440 lei începând cu 01.01.2007, iar pentru personalul încadrat pe funcții de muncitori necalificați, calificați, personal administrativ încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este liceală sau postliceală, personal de specialitate încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este școala de maiștri studii superioare de scurtă durată coeficientul de ierarhizare este cuprins între 1 și 1,5.
În art. 3 alin.2 din contract se arată că se pot încheia contracte colective de muncă și pentru salariații instituțiilor publice dar nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Prevederile acestor două articole din contractul colectiv de muncă la nivel național trebuie interpretate prin raportare la prevederile Legii 130/1996 art. 8 cât și al Legii 53/2003 art. 239 în care se arată că prin dispozițiile legale se pot stabili un cuantum minimal al drepturilor salariaților iar prevederile contractului colectiv de muncă se aplică tuturor salariaților indiferent dacă aceștia sunt din instituții publice sau din unități din sectorul particular.
De altfel, în Anexa 7 Contractului Colectiv de Muncă, Ministerul Educației, Cercetării și figurează ca parte semnatară, iar în Anexa 4 părțile au stabilit lista ramurilor pentru care se vor încheia contracte colective de muncă la pct.27 figurând ramura învățământ cu un număr de salariați de 115.835.
Tribunalul analizând susținerile pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și, a constatat că în prevederile Legii 128/1997 și OUG 24/2000 nu există nici un articol în care să se arate cuantumul salariului minim de bază brut garantat în plată la nivelul ramurii învățământ, astfel că nu devin aplicabile dispozițiile art.12 din Legea 130/1996.
România a ratificat în 1958 prin decretul 352 convenția Organizației Internaționale a nr. 98 privind aplicarea principiilor de drept de organizare și negociere colectivă care prevede prin art. 4 că părțile contractante înțeleg să sprijine și să respecte încheierea contractelor colective de muncă, respectiv să dea eficiență clauzelor cuprinse în aceste contracte colective de muncă în vederea reglementării prin acest mijloc a condițiilor de angajare.
În acord cu aceste dispoziții, prevederile art. 40 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național 2895/2006 au fost stipulate în mod valabil și respectiv și-au produs efectele ori urmează să-și producă efectele și de aceea, instanța constată că acestea sunt aplicabile și personalului din instituțiile publice deci, implicit și celui din cadrul Ministerului Educației Cercetării și
Din adresa nr. 354 din data de 16.02.2009 eliberată de unitatea școlară rezultă că reclamanta a avut următorul salariu de bază brut la data de 01.01.2007: de 651 lei.
Salarizarea reclamantei instituitor II în cadrul pârâtului Liceul Teoretic - a fost stabilită prin OG10/2007 și respectiv OG10/2008.
Abia începând cu 01.04.2007, prevederile OG 10/2007 ( Anexa 5/26) au stabilit salariul de bază pentru institutor la un nivel peste cel stabilit potrivit Contractului Colectiv de Muncă.
În baza art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă aceasta trebuia să beneficieze de un salariu minim brut de 660 lei obținut prin înmulțirea sumei de 440 lei cu coeficientul de 1,5 stabilit pentru persoanele cu studii superioare de scurtă durată.
Prin urmare, fiind aplicabile dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă și pentru că nu au fost respectate prevederile acestuia instanța a admis, în parte, acțiunea și a obligat pârâții Consiliul Local și Liceul Teoretic să calculeze și să plătească reclamantei diferența de drepturi salariale dintre salariul de bază brut de 660 lei și salariul de bază brut efectiv acordat, pentru perioada 01.01.2007 - 31.03.2007, să calculeze și să plătească reclamantei actualizarea acestor sume în raport de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective, cât și dobânda legală prevăzută de OG9/2000 de la 25.03.2009 până la data plății efective.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și B, motivat de faptul că nu justifică în cauză calitate procesuală pasivă, întrucât nu are atribuții de a plăti și nici de a asigura plata unor drepturi salariale ale cadrelor didactice. De asemenea, între Ministerul Educației, Cercetării și și cadrele didactice nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata salariilor acestora. În nici un caz cheltuielile cu salariile cadrelor didactice nu se regăsesc în bugetul Ministerului Educației, Cercetării și. De asemenea, Ministerul Educației, Cercetării și nu este ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat. Prin urmare, Ministerul Educației, Cercetării și nu poate plăti diferențe salariale niciunui cadru didactic, nefiind angajatorul acestora și neavând calitate de ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar.
În consecință, pârâtul recurent Ministerul Educației, Cercetării și Bas olicitat modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, precum și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art.304 pct. 9, art.3041Cod procedură civilă, Legea nr.128/1997, Legea nr. 84/1995, nr.OUG 32/2001.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
În conformitate cu disp. art. 10 din HG nr.538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, în vederea cuprinderii în bugetul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat a finanțării proporționale cu numărul de elevi sau preșcolari, asigurată din bugetele locale, procedura este următoarea:
Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat propune spre aprobare Ministerului Educației și Cercetării criteriile și standardele pentru stabilirea finanțării proporționale a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat.
Ministerul Educației și Cercetării aprobă criteriile și standardele după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
Pe baza criteriilor și standardelor aprobate Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat propune Ministerului Educației și Cercetării costurile medii anuale orientative, în funcție de niveluri și profiluri de instruire, în funcție de care se stabilește finanțarea proporțională.
Ministerul Educației și Cercetării aprobă costurile medii anuale orientative după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
După aprobarea costurilor medii anuale orientative se comunică de către Ministerul Educației și Cercetării inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului B, în vederea stabilirii necesarului de fonduri pentru finanțarea proporțională.
Prin urmare, Curtea constată că Ministerul Educației, Cercetării și B justifică în cauză calitate procesuală pasivă, astfel încât în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Pe fond, nefiind arătate motivele de nelegalitate și netemeinicie ale sentinței, controlul instanței de recurs sub acest aspect nu poate fi exercitat.
Față de cele reținute și în absența motivelor de ordine publică, Curtea, constatând că recursul este nefondat, îl va respinge ca atare în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtulMinisterul Educației, Cercetării și, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.643din13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnodact.
Ex. 2 / 24.02.2010
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela, Sas Laura, Bratu
