Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2115/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2115
Ședința publică din data de 15 Aprilie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.6231/12.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G și intimata pârâtă Federația Sindicatelor Libere și Independente -.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă, avocat, depunând delegația de substituire și împuternicirea avocațială pentru avocat, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură recurenta pârâtă a depus note de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul părții prezente.
Avocat pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 6231/12.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de intimata.
S-a admis excepția prematurității capătului de cerere privind acordarea cotei de participare la profit invocată de intimata.
S-a admis în parte acțiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de petenții, și G, împotriva intimatei.
S-a dispus obligarea intimatei să plătească petenților ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale, respectiv, 4000 c gaze naturale, anual, pentru perioada 18.09.2005-01.08.2005, corespunzător perioadei lucrate de fiecare petent, precum și drepturile salariale reprezentând contravaloarea aprovizionării toamnă-iarnă, în cuantum de un salariu minim pe ramură, conform art.176 alin.1 și 2 din CCM la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze, pentru perioada 18.09.2005-01.08.2008, sume reactualizate la data plății.
S-a respins capătul de cerere privind plata cotei de participare la profit pentru anul 2007 ca prematur introdus și capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată ca nedovedit.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Drepturile solicitate de petenți fiind de natură salarială, aceștia au calitate procesuală activă, fiind titularii acestor drepturi, astfel încât va fi respinsă excepția privind lipsa calității procesuale active a petenților invocată de intimata.
Susținerea intimatei în sensul că drepturile solicitate ar fi fost introduse în salariul de bază nu a fost dovedită și nu poate fi reținută din următoarele considerente:
O astfel de includere este contrară legii și ar determina un mod arbitrar din partea patronatului de a stabili un salariu de bază, în care sunt incluse toate drepturile bănești ce li se cuvin salariaților, fără ca acesta să poată fi controlat în primul rând de salariat, precum și de celelalte autorități, care au în competență acest aspect.
În al doilea rând, s-ar încălca clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă legea părților prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art. 236 Codul Muncii.
În al treilea rând, s-ar încălca dispozițiile art.154 Codul Muncii care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iar dispozițiile art.155 menționează că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri; astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, calificarea acestuia, funcția ocupată.
În art. 159 din Codul Muncii se reglementează salariul de bază minim brut pe țară și care reprezintă punctul de plecare pentru fiecare angajator în parte la stabilirea salariului de bază prin contractul individual de muncă.
În altă ordine de idei, dacă din salariul de bază s-ar deduce c/val. adaosurilor prevăzute la art.176 din CCM la nivel de ramură, respectiv Paști, C, aprovizionare toamnă-iarnă și c/val. ajutorului material reprezentând cota de gaze naturale de 4000 mc./anual, despre care intimata susține că au fost introduse în salariul de bază din anul 1997, ar rezulta un salariu de bază egal sau mai mic decât salariul minim pe economie.
În această situație petenții nu au avut un salariu care să corespundă muncii prestate, pregătirii profesionale și nu au beneficiat de indexările și majorările acordate prin hotărâri de guvern sau la nivel de societate cu ocazia negocierilor.
Conform art.1 alin.1 din Legea nr.130/1999, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă."
Art.31 din Legea nr.130/1999 dispune că poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de muncă pe parcursul executării lui în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de munca se comunică în scris organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.
Conform art.236 alin. 4 din Codul Muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților.
Normele enunțate subscriu, așadar, contractele colective de muncă (în egală măsură ca și contractele individuale de muncă) voinței părților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.
Legea statuează în sensul că dispozițiile contractului colectiv de muncă reflectă voința partenerilor sociali, care însă trebuie să se manifeste întotdeauna în conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art.31 din Legea nr.130/1996 cuprinde o normă permisivă, care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă ori de câte ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a da eficiență unor astfel de modificări.
Textul reia un principiu de bază aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale în sensul că ele pot fi modificate potrivit acordului de voință al părților, dar numai până la momentul încetării efectelor acestuia.
În același sens, și contractul colectiv de muncă poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să își producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea cotei de participare la profit, instanța a reținut că, potrivit art.139 alin.1 din CCM la nivelul, astfel cum a fost modificat prin Anexa 2 Actului adițional înregistrat sub nr.8080/23.05.2008,În funcție de profitul net obținut de în anul precedent, în fiecare an negociază cu acordarea către salariați a unei cote de participare la profit, conform prevederilor legale. Începând cu anul 2008, pentru conformitate, părțile agreează ca rezultatul negocierii cu, menționate în prezentul articol, va fi consemnat într-un proces verbal de negociere separat".
Ca urmare, dreptul salariaților la acordarea unei cote de participare la profit devine cert și se concretizează după încheierea negocierii între angajator și sindicat cu privire la stabilirea cotei ce se cuvine salariaților.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Învederează astfel, că termenul de prescripție este de 6 luni întrucât,solicitarea reclamanților privind acordarea acestor sume nu reprezintă o acțiune pentru plata drepturilor salariale izvorâte din, ci o acțiune pentru plata altor venituri decât drepturile salariale cerută în temeiul CCM și sub aspectul prescripției este aplicabil termenul de prescripție de 6 luni prev. la lit. eaa rt.283.
Pe fondul cauzei, învederează că cererile reclamanților sunt neîntemeiate, întrucât prin art.176 din CCM/1998 la nivel de unitate s-a prevăzut faptul că ajutorul social constând în plata /val. de gaze naturale a fost compensat prin CCM pe anul 1997.
Prin adresa 1721/18 iulie 1997 Sucursalele au fost înștiințate cu privire la majorarea veniturilor salariale cu un coeficient mediu de 1.27, iar prin adresa 1738/21.01.1997 s-a revenit cu precizarea că acest coeficient se va aplica după primirea fondurilor de salarii defalcate și aprobate de conducere.
Prin adresa nr. 1818/21.iulie 1997 s-a comunicat sucursalelor că la calcularea fondurilor de salarii repartizat s-a avut în vedere coeficientul de majorare mediu pe, care cuprinde și prev. art.176 al.1 din CCM.
Astfel, începând cu 01 iulie 1997, salariile de bază au fost renegociate sau reașezate incluzând și /val. ajutorului reprezentând cota de gaze, iar de atunci și până în prezent acest ajutor a fost plătit lună de lună ca parte integrantă di salariu.
Referitor la drepturile bănești reprezentând aprovizionarea toamnă-iarnă, recurenta precizează că deasemenea acestea au fost introduse în salariile de bază ale fiecărui salariat în anul 1998.
Astfel, prin CCM la nivel de unitate/1997, la art.168 s-a prevăzut că începând cu 01 iunie 1997 această suplimentare salarială va fi introdusă în salariul de bază, iar în perioada 1998-2001s-a precizat că suplimentările de la alin.1 al art.167 se acordă în condițiile în care prin act adițional încheiat nu s-a convenit introducerea lor în salariul de bază.
Această suplimentare pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază conform adresei 2412/1998 și a fost menținută cu titlu permanent.
Recurenta depune la dosar note scrise și înscrisuri.
Curtea constată a fi fondate doar criticile vizând modul de soluționare pe fond de către prima instanță a cererii privind acordarea drepturilor salariale reprezentând aprovizionare toamnă - iarnă și cotă de gaze.
Este nefondată susținerea recurentei privind prescripția drepului la acțiune în temeiul dispoz. art.283 al.1 lit.e muncii, având în vedere natura juridică a acestor drepturi bănești -drepturi salariale așa cum rezultă din interpretarea art.154 CM care definește noțiunea de salariu și a disp.art.155 din CM care menționează componentele salariului respectiv salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri categorie din care fac parte și aceste drepturi bănești.
Din modalitatea de redactare a art. 168 și 176 din CCM rezultă că dreptul suplimentar acordat pentru aprovizionare toamnă și cotă de gaze este un drept de natură salarială.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării CCM, ori a unor clauze ale acesteia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora, legiuitorul a dat o reglementate distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași art. 283 din.
Ca urmare obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate,iar dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani potrivit art.283 alin.1 litera din CM.
Critica recurentei privind modul de soluționare al cererii prin care reclamanții au solicitat acordarea drepturilor bănești aferente aprovizionării de toamnă este întemeiată pentru următoarele argumente:
Potrivit art.168 alin.1 din CCM/1997 încheiat între -RA și salariați,reprezentați de, recurenta s-a obligat să acorde salariaților cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, Ziua, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă, o suplimentare a drepturilor salariale. Angajatorul a stabilit că fiecare din suplimentări va avea un cuantum minim în valoare de un salariu minim pe -RA.
La alin.2 a aceluiași articol s-a menționat că prin negociere cu se vor stabili, condițiile și criteriile de acordare a acestora.
La alin 3 al art.168 din contract s-a stipulat că începând cu 1.06.1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază,după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract.
În contractul colectiv de muncă la nivel /1998 s-a menționat la art.168 alin 3 că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază.
Curtea constată astfel că aceste suplimentări salariale reprezentând aprovizionare toamnă au fost incluse în salariul de bază, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar respectiv- adresa 2328/8.10.1997 prin care recurenta comunică tuturor sucursalelor că în conformitate cu art 168 alin.1 din CCM pentru aprovizionarea de toamnă salariații vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de - lei de persoană și în raport cu alin.3 al acestui articol includerea în salariul de bază a acestui drept se va face începând din 1.01.1998; adresa nr.2412/29.05.1998 prin care s-a stabilit că pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din CCM/1997, începând cu data de 1.03.1998 salariile de bază brute ale salariaților se vor majora cu anumite procente în raport de cuantumul acestora.
În CCM la nivel de ramură Energie Electrică,Petrol,Gaze/2004,2005,2006,2007 această suplimentare salarială a fost menționată la art.176,iar la alin.6 s-a precizat că fiecare din adaosuri se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă nu s-a convenit introducerea în salariul de bază.
Aceasta nu înseamnă că angajatorul a revenit asupra celor convenite prin CCM/1997și 1998, în condițiile în aceste suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă așa cum s-a arătat mai sus au fost introduse în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, începând cu luna martie 1998.
Pentru a concluziona că această suplimentare nu a mai fost inclusă în salariul de bază ar fi trebuit să aibă loc o micșorare a acestuia, care să fie evidențiată în cartea de muncă. Verificarea cărților de muncă depuse în dosarul de fond nu confirmă o astfel de ipoteză, ceea ce înseamnă că această suplimentare a rămas inclusă în salariul de bază și pe perioada solicitată în acțiune.
Este fondată și critica privind modul de soluționare al cererii prin care s-au solicitat drepturile bănești aferente cotei de gaze pentru următoarele argumente:
În anul 1997 la nivel s-a stabilit, potrivit art.176 din CCM/1997că ajutorul material reprezentând /valoarea a 4000. gaze naturale ce se acorda fiecărui salariat va fi inclus în salariul de bază.
Această obligație a fost îndeplinită, dovadă fiind în acest sens înscrisurile depuse la dosar de recurentă-adresele nr.1721,1738,1818 din iulie 1997- din care rezultă că aceasta, în luna august 1997 făcut cunoscut tuturor sucursalelor, că fondul de salarii aprobat pentru anul 1997 cuprinde toate drepturile salariale prevăzute în CCM, iar la calcularea acestui fond de salarii s-au avut în vedere prevederile art.176 din CCM.
Este motivul pentru care, în CCM la nivel /1998, la art.176 al.1 s-a făcut mențiunea că ajutorul material reprezentând /valoarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/1997,aceeași mențiune fiind făcută și în CCM ulterioare.
Este adevărat că, potrivit art. 187 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Energie Electrică, Petrol și gaze /2006-salariații agenților economici nominalizați în Anexa 1 pct. B primesc anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, iar la alin.2 al art. 187 se precizează faptul că de același drept beneficiază salariații avuți în vedere la alin.1 și cei ai agenților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa 1, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Curtea constată însă, că dreptul reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale nu a fost încălcat întrucât acest ajutor material a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1997.
Este îndeplinită, astfel condiția prevăzută de art. 187 alin.2 din CCM la nivel de ramură.
Curtea constată de asemenea că CCM pe unitate nu conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin CCM încheiate la nivel superior.
În raport de aceste precizări și în conformitate cu dispoz. art.312 Pr. Civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâtă, și va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul respingerii capătului de cerere privind acordarea contravalorii ajutorului material reprezentând cota de gaze și cererea privind acordarea contravalorii aprovizionare toamnă-iarnă.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.6231/12.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G și intimata pârâtă Federația Sindicatelor Libere și Independente -, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică în parte sentința.
Respinge cererea privind acordarea contravalorii ajutorului material reprezentând cota de gaze de 4000 mc anual și cererea privind acordarea contravalorii aprovizionarea toamnă - iarnă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/14.05.2009
/ și
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Corneliu Maria
