Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 2116/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2116
Ședința publică din data de 15 Aprilie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr. 6364/14.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, - și -, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă, avocat, depunând delegația de substituire și împuternicirea avocațială pentru avocat, lipsind intimatele reclamante.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură recurenta pârâtă a depus note de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul părții prezente.
Avocat pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 6364/14.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s- respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de intimată.
S-a admis in parte acțiunea formulată de petentii, -, -, împotriva intimatei - Membru Grup.
S-a dispus obligarea intimatei la plata către petenti a drepturilor salariale reprezentand contravaloarea aprovizionarii toamna - iarna, in cuantum de un salariu minim pe ramura, conform art. 176 alin. 1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie, termica, petrol si gaze, pentru anii 2005, 2006, reactualizate la data platii.
S-a luat act de renuntare la capatul de cerere privind plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Petentii au fost salariatii intimatei, asa cum rezulta din mentiunile efectuate in carnetele de munca ale acestora.
Conform dispozițiilor art. 176 alin. 1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C precum si in luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamna - iarna ), salariatii vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramura, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Mai mult decat atat, potrivit disp. art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a concluzionat că intimata nu a respectat prevederile disp. art. 176 alin. 1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa, in cuantum de un salariu minim pe ramură.
Prin urmare, s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către intimată și s-a admis în parte acțiunea formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile formulate vizează, în esență, următoarele aspecte: natura juridică a venitului solicitat de către reclamanți; regimul prescripției extinctive aplicabil; modul de calcul al termenului de prescripție extinctivă; fondul cauzei.
Astfel, se învederează că aprovizionare toamnă - iarnă nu poate fi considerată un venit salarial ci are natură juridică diferită, reprezentând un venit reglementat ca măsură de protecție socială.
Solicitarea reclamantei privind acordarea acestor sume nu reprezintă o acțiune pentru plata drepturilor salariale izvorâte din, ci o acțiune pentru plata altor venituri decât drepturile salariale cerută în temeiul CCM și, sub aspectul prescripției, este aplicabil termenul de prescripție de 6 luni prev. la lit. eaa rt. 283 și care începe să curgă de la data nașteii dreptului la acțiune, respectiv, data la care salariatul nu a încasat suma solcitată prin acțiune, deși momentul pretins al exigibilității era luna octombrie a fiecărui an.
În speță, reclamanții au fost disponibilizați la data de 1 septembrie 2007, fiind deci, depășit cu mult termenul de 6 luni până când putea să introducă cererea de chemare în judecată.
Referitor la fondul cauzei - drepturile bănești reprezentând aprovizionarea toamnă-iarnă, recurenta precizează că acestea au fost introduse în salariile de bază al fiecărui salariat în anul 1998.
Astfel, prin CCM la nivel de unitate/1997, la art.168 s-a prevăzut că începând cu 01 iunie 1997 această suplimentare salarială va fi introdusă în salariul deb ază, iar în perioada 1998-2001 s-a precizat că suplimentările de la alin.1 al art.167 se acordă în condițiile în care prin act adițional încheiat nu s-a convenit introducerea lor în salariul de bază.
Această suplimentare pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază conform adresei 2412/1998 și a fost menținută cu titlu permanent.
În sprijinul acestei susțineri s-a arătat că, împrejurarea includerii acestui drept în salariu, se poate constata din corelarea modificărilor din cărțile de muncă pe anii 1998 și următorii. Astfel: în cartea de muncă există mențiunea " salariu conform CCM"; prevederile art. 168 alin. 2 din CCM din anul 1998 pe agent economic, prevăd expres că această suplimentare a fost introdusă prin adresa nr. 2412/1998; adresa nr. 2412/29 mai 1998 este semnată atât de cât și de.
Pasivitatea, constând în neformularea niciunei cereri de negociere la încheierea CCM A- corespunde situației introducerii venitului anual în luna octombrie pentru "aprovizionare toamnă-iarnă" în salariul de bază și semnifică, în mod indubitabil, renunțarea implicită la dreptul pretins în prezent de către reclamant, respectiv, acordarea în mod distinct de salariu și anual a acestui venit, inexistența creanței pretinse prin cererea de chemare în judecată.
Recurenta depune la dosar note de ședință, înscrisuri și concluzii scrise.
Curtea constată a fi fondate criticile vizând modul de soluționare pe fond de către prima instanță a cererii privind acordarea drepturilor salariale reprezentând aprovizionare toamnă - iarnă, pentru următoarele considerente.
Este nefondată susținerea recurentei privind prescripția drepului la acțiune în temeiul dispoz. art. 283 al.1 lit.e muncii, având în vedere natura juridică a acestor drepturi bănești - drepturi salariale așa cum rezultă din interpretarea art.154 CM care definește noțiunea de salariu și a disp. art. 155 din CM care menționează componentele salariului respectiv salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri categorie din care fac parte și aceste drepturi bănești.
Din modalitatea de redactare a art. 168 și 176 din CCM rezultă că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști, C și aprovizionare toamnă și cotă de gaze este un drept de natură salarială.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării CCM, ori a unor clauze ale acesteia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora, legiuitorul a dat o reglementate distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași art. 283 din.
Ca urmare obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate, iar dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani potrivit art. 283 alin. 1 litera din CM.
Critica recurentei privind modul de soluționare al cererii prin care reclamanții au solicitat acordarea drepturilor bănești aferente aprovizionării de toamnă este întemeiată pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 168 alin.1 din CCM/1997 încheiat între -RA și salariați,reprezentați de, recurenta s-a obligat să acorde salariaților cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, Ziua, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă, o suplimentare a drepturilor salariale. Angajatorul a stabilit că fiecare din suplimentări va avea un cuantum minim în valoare de un salariu minim pe - RA.
La alin.2 a aceluiași articol s-a menționat că prin negociere cu se vor stabili, condițiile și criteriile de acordare a acestora.
La alin 3 al art.168 din contract s-a stipulat că începând cu 1.06.1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract.
În contractul colectiv de muncă la nivel /1998 s-a menționat la art. 168 alin 3 că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază.
Curtea constată astfel că aceste suplimentări salariale reprezentând aprovizionare toamnă au fost incluse în salariul de bază, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar respectiv - adresa 2328/8.10.1997 prin care recurenta comunică tuturor sucursalelor că în conformitate cu art 168 alin. 1 din CCM pentru aprovizionarea de toamnă salariații vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de - lei de persoană și în raport cu alin.3 al acestui articol includerea în salariul de bază a acestui drept se va face începând din 1.01.1998; adresa nr.2412/29.05.1998 prin care s-a stabilit că pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din CCM/1997, începând cu data de 1.03.1998 salariile de bază brute ale salariaților se vor majora cu anumite procente în raport de cuantumul acestora.
În CCM la nivel de ramură Energie Electrică, Petrol, Gaze /2004, 2005, 2006, 2007 această suplimentare salarială a fost menționată la art.176, iar la alin. 6 s-a precizat că fiecare din adaosuri se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă nu s-a convenit introducerea în salariul de bază.
Aceasta nu înseamnă că angajatorul a revenit asupra celor convenite prin CCM/1997 și 1998, în condițiile în care dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă așa cum s-a arătat mai sus a fost introdus în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, începând cu luna martie 1998.
Pentru a concluziona că această suplimentare nu a mai fost inclusă în salariul de bază ar fi trebuit să aibă loc o micșorare a acestuia, care să fie evidențiată în cartea de muncă. Verificarea cărților de muncă depuse în dosarul de fond nu confirmă o astfel de ipoteză, ceea ce înseamnă că această suplimentare a rămas inclusă în salariul de bază și pe perioada solicitată în acțiune.
În raport de aceste precizări și în conformitate cu dispoz. art. 312 pr. civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâtă, și va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței referitoare la respingerea capătului de cerere privind respingerea excepției dreptului la acțiune și la renunțarea la judecata cererii privind plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.6364/14.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, - și -, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică în parte sentința.
Respinge cererea privind acordarea drepturilor bănești reprezentând aprovizionarea toamnă - iarnă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud./ 2 ex./15 mai 2009
Tehn./Ex.2/08.05.2009
/St. și
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Corneliu Maria
