Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 351/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 351
Ședința publică de la 10 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI I, în numele unităților școlare:- LNAȚIONAL, ECONOMIC ADMINISTRATIV NR. 1, L TEHNIC G, L NAȚIONAL, L NAȚIONAL DE ARTĂ, L NAȚIONAL, L TEHNIC DE ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII, L TEHNIC, L TEHNIC, LICEUL TEORETIC, LICEUL TEORETIC, LICEUL TEORETIC, LICEUL DE INFORMATICĂ, LICEUL TEORETIC, LICEUL CU PROGRAM SPORTIV și LICEUL împotriva sentinței civile nr. 116 din 28 01 2009 Tribunalului Iași, intimați fiind:- UNIUNEA SINDICATELOR LIBERE DIN . PREUNIVERSITAR- I- ÎN NUMELE MEMBRILOR DE SINDICAT, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI I și INSTITUȚIA PRIMARULUI
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurenți și consilier jr. pentru intimata Lipsă reprezentanții celorlalți intimați.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Părțile prezente precizează că nu mai sunt cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Consilier jr. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Consilier jr. solicită respingerea recursului și menținerea sentinței.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea înregistrată la nr- reprezentanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ chemat în judecată pe pârâții INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI I, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI I, INSTITUȚIA PRIMARULUI I, L NAȚIONAL, ECONOMIC ADMINISTRATIV NR. 1, L TEHNIC G, L NAȚIONAL, L NAȚIONAL DE ARTĂ, L NAȚIONAL, L TEHNIC DE ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII, L TEHNIC, L TEHNIC, LICEUL TEORETIC, LICEUL TEORETIC, LICEUL TEORETIC, LICEUL DE INFORMATICĂ, LICEUL TEORETIC, LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, LICEUL solicitând obligarea pârâților la plata drepturilor salariale neacordate - reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ - pe perioadă începând cu 3 ani anterior introducerii acțiunii (respectiv de la data împlinirii criteriilor de acordare) și până la data pronunțării sentinței în prezenta cauză, actualizată în funcție de coeficientul de inflație, defalcat pe fiecare lună, până la data efectivă plății, în concordanță cu prevederile art. 50 alin.(1) și (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare; obligarea pârâtelor unități de învățământ să asigure plata tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, conform prevederilor art. 50 alin.(1) și (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii, se arată următoarele:
Salariații din învățământ, personalul didactic, trebuiau să beneficieze de cele trei tranșe suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime trebuia să li se acorde o creștere coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Cu toate acestea, membrii de sindicat, semnatari ai tabelului anexat cererii de chemare în judecată, reclamanții în prezentul dosar, deși îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute expres de art. 50 alin. (1) - respectiv au 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, astfel cum rezultă și din adeverințele emise de unitatea de învățământ (anexate de asemenea prezentei cereri), nu au beneficiat de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe de vechime.
Această creștere coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare nu li s- acordat, ceea ce determinat ca toate drepturile salariale care se stabilesc conform Legii nr. 128/1997 să fie greșit calculate, astfel încât, în mod netemeinic și nelegal, membrii de sindicat, reclamanți în prezentul dosar, au fost prejudiciați în drepturile salariale care li se cuvin, datorită greșitei calculări acestora. altă consecință a neacordării acestei creșteri coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, fost efectuarea de înscrieri eronate în carnetele de muncă, ceea ce va conduce la calcularea greșită pensiilor.
Mai mult, Legea nr. 128/1997 nu prevede că cele trei tranșe suplimentare se includ în coeficienții de salarizare prevăzuți în actele normative ce reglementează salarizarea; în consecință, conform principiuluiubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, ei trebuie adăugați celorlalți coeficienți, conform dispozițiilor legii speciale (Statutul personalului didactic).
Pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului formulat întâmpinare arătând că nu are calitate procesuală pasivă în cauză deoarece personalul didactic are contract individual de muncă încheiat cu unitățile de învățământ deoarece, conform Legii 84/1995, Legii 128/1997, modificate și completate și ale HG 2192/2004, directorul unității de învățământ are calitate de angajator și ordonator terțiar de credite.
Conform prevederilor HG 2192/2004, unitățile de învățământ sunt finanțate prin bugetul local, ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ fiind Primarul unității administrativ-teritoriale.
Pe fond solicitat respingerea acțiunii pentru nelegalitate și netemeinicie. Menționează că tranșele suplimentare au fost introduse pentru personalul didactic, cu data de 16 iulie 1998, prin Legea nr. 154/1998.
De la această dată și în prezent, personalul didactic beneficiază de tranșele suplimentare de vechime.
Se mai menționează că organele de specialitate au respectat prevederile art. 50 alin.1 și 2 din Legea nr. 128/1997, în sensul că s-au acordat tranșele suplimentare de vechime în învățământ și s- asigurat diferențierea de cel puțin 1/25 (0,04) între aceste tranșe. Mai mult decât atât, se observă că personalul didactic beneficiat de o majorare mai mare tranșelor suplimentare decât cea de 0,04 stabilită prin Legea 128/1997.
Afirmațiile reclamantei, în sensul că nu se face dovada acordării tranșelor suplimentare cu diferențierea de 0,04 considerând că tranșele suplimentare au valorile prezente fără se acorda încă 0,04 la acestea, nu poate fi luată în seamă, deoarece la data intrării în vigoare Legii nr. 128/1997, nu existau tranșele suplimentare și, pentru introducerea acestora, legiuitorul stabilit modalitatea de constituire/diferențiere, adică fiecare tranșă suplimentară să fie mai mare decât cea anterioară cu 1/25 (0,04).
Dacă nu s-ar fi stabilit acest criteriu de diferențiere, ministerele de resort ar fi putut stabili aceste tranșe aleatoriu.
Prin sentința civilă nr.116 din 28.01.2009 Tribunalul Iași admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean și în consecință:
Respinge acțiunea formulată de reclamanți prin reprezentanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I, cu sediul în I,-, jud. I, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului I, cu sediul în I, str. - nr. 26.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții G, G, -, I, G, as, G, -, G, -, G, G, G, Sediuc, -, - -D, -M, -, a, G, scu, prin reprezentanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar I în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI I, INSTITUȚIA PRIMARULUI I, L NAȚIONAL, ECONOMIC ADMINISTRATIV NR. 1, L TEHNIC G, L NAȚIONAL, L NAȚIONAL DE ARTĂ, L NAȚIONAL, L TEHNIC DE ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII, L TEHNIC, L TEHNIC, LICEUL TEORETIC, LICEUL TEORETIC, LICEUL TEORETIC, LICEUL DE INFORMATICĂ, LICEUL TEORETIC, LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, LICEUL.
Obligă pârâții să achite reclamanților, salariați ai unităților școlare pârâte care îndeplinesc condițiile de acordare, diferențele de drepturi salariale ce decurg din aplicarea art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997, începând cu data de 27.11.2005 și până la 31.12.2007, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății efective.
Respinge cererea privind plata diferenței pentru perioada 01.01.2008 -28.01.2009.
În ceea ce privește excepția invocată, instanța reține că pârâtul Inspectoratul Școlar Județean I nu are calitate de angajator, raportat la dispozițiile art. 16 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 2192/2004 privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la susținerile părților și dispozițiile legale incidente în cauză tribunalul reține că acțiunea este întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit dispozițiilor art. 50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime acordându-se creștere coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Prin Legea 154/1998( Anexa 7/1 B), au fost introduse încă 3 tranșe de vechime în învățământ, respectiv 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani. Aceste tranșe au fost menținute prin OG9/2005, OG 4/2006 și OG 11/2007, acte normative care stabilesc coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic diferențiat în funcție de vechime și grad didactic.
În lipsa unei mențiuni exprese a legiuitorului, nu se poate spune că aceste tranșe de vechime nou introduse reprezintă chiar tranșele suplimentare prevăzute de art. 50 din Legea 128/2007. În consecință, cele 3 tranșe introduse prin Legea 154/1998 reprezintă noi tranșe de vechime la salarizare și nu tranșele suplimentare prevăzute în Legea 128/1997.
În art. 5 alin. 2 din OG 15/2008 se prevede expres că: " În coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2 prevăzute ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. 2 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare ".
Pentru aceste considerente, instanța a obligat pârâtele unități de învățământ să achite reclamanților care îndeplinesc condițiile de acordare, diferențele de drepturi salariale ce decurg din aplicarea art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997, începând cu data de 27.11.2005 și până la 31.12.2007, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății efective și a respins cererea privind plata diferenței pentru perioada 01.01.2008 -28.01.2009.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Inspectoratul Școlar Județean I în numele și pentru unitățile școlare cu personalitate juridică pârâte, prin reprezentanți legali,considerând-o nelegală și netemeinică.
Recurentul arată că, în fapt, până la apariția Legii 128/1997, în legislația cadrelor didactice existau tranșe de vechime de învățământ care se opreau la 25 ani, iar ulterior, fiecare act normativ a însumat și coeficientul prevăzut de art. 50 alin. 2 din Legea 128/1997, care se calculează la tranșa anterioară de vechime și nu la coeficientul de ierarhizare în sine.
Mai arată recurentul că prin OG15/2008 s-au stabilit creșterile salariale pentru anul 2008 personalului din învățământ art.5 al (2) În coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele nr. 2, 2a și în anexele nr. 1.1b și 1.2b, prevăzuți la ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la <LLNK 11997 128 10 202 50 40>art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare."
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursurile sunt nefondate.
Astfel, conform prevederilor art. 50 alin. 1 din Legea 128/1997, "personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ", iar potrivit alin. 2 "pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime".
Ca atare, personalul didactic din învățământul preuniversitar este remunerat atât în funcție de tranșele de vechime la școlarizare stabilite de lege, cât și de cele 3 tranșe suplimentare acordate la 30,35 și 40 ani de activitate în învățământ.
Este adevărat că, până la apariția Legii 128/1997, cadrele didactice erau salarizate în funcție de 8 tranșe de vechime în învățământ, care se opreau la vechimea de peste 25 ani (Anexa I alin. 2 din HG281/1993).
Ulterior apariției Legii 128/1997, prin Legea 154/1998 (Anexa 7/1 B), au fost introduse încă 3 tranșe de vechime în învățământ, respectiv 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani. Aceste tranșe au fost menținute prin OG9/2005, OG4/2006 și OG11/2007, acte normative care stabilesc coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic, diferențiat în funcție de vechime și grad didactic.
În lipsa unei mențiuni exprese a legiuitorului, nu se poate spune că aceste trei tranșe de vechime nou introduse reprezentau chiar tranșele suplimentare prev. de art. 50 din Legea 128/1997, știut fiind că unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge (ubi lex non distinguit, nec nos distingere debemus). În consecință, corect a interpretat recurenta că cele 3 tranșe introduse prin Legea 154/1998 reprezintă noi tranșe de vechime la salarizare stabilite de lege în sensul art. 50 alin. 1 teza întâi, și nu tranșele suplimentare, prevăzute în teza a doua a art. 50 al. 1.
terminologică și necorelarea legislativă a actelor normative de salarizare au fost înlăturate abia prin OG15/2008 (aplicabilă cu data de 01.01.2008) care, la art. 5 alin.2 prevede expres că: "În coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzută la ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. 2 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Față de toate considerentele expuse, Curtea de Apel constată că prima instanță a interpretat corect dispozițiile legale în materie.
Ca atare, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va fi respins recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUNELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Inspectoratul Școlar al Județului I, în numele unităților școlare cu personalitate juridică pârâte, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr.116 din 28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.04.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier,
- -
Red/Tehnored
05.05.2009 - 2 ex.
Tribunalul Iași: -
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea
