Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 4/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 4/2010-
Ședința publică din 11 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Toader Felicia | - - | - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel |
- - | - JUDECĂTOR 3: Măduța Doina | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil introdus derecurenta reclamantă -, cu domiciliul în T- scara B. 40 județul T, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC (fostă ROMÂNIA SRL, cu sediul în T str. - - - 7 județul T, împotriva sentinței civile nr. 808/LM/2009 din 15 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: drepturi bănești,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, că intimata pârâtă a depus la dosar completare la întâmpinare, prin registratura instanței la data de 08.01.2010, precum și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă în baza art. 242 aliniatul (2) Cod procedură civilă, după care:
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.808/LM/2009 din 15 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-,fost respinsă acțiunea formulată și precizată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâta (fosta ROMÂNIA SRL
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Bihora reținut următoarele:
Reclamanta este angajata pârâtei in baza unui contract individual de munca încheiat intre cele doua părți contractuale si înregistrat la ITM T sub nr. -/21.03.2000, începând cu data de 09.03.2000.
În cauză a fost încuviințată o expertiză contabilă și a vizat calculul ipotetic sporului de vechime in muncă pentru o perioada cuprinsă între 01.04.2004 si 01.04.2007.
Expertiza a vizat doar calculul drepturilor bănești în funcție de procentul de vechime cuvenit reclamantei pentru vechimea în muncă fără însă ca expertiza să stabilească dacă sporul de vechime era sau nu deja inclus în salariul reclamantei.
Potrivit art. 10 din Codul Muncii contractul individual de munca este contractul in temeiul căruia o persoana fizica salariat se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator in schimbul unei remunerații denumite salariul.
În contractul individual de muncă al reclamantei nu sunt stipulate clauze exprese referitoare la sporul de vechime astfel încât analiza legalității și temeiniciei pretențiilor salariale formulate în cauză se impune a fi efectuată prin prisma clauzelor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național și de ramură, întrucât potrivit art. 241 al. 1 litera "d" din Codul muncii clauzele Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivel național se aplică tuturor salariaților încadrați la toți angajatorii din țară.
Conform normelor contractuale aplicabile, menționate in convențiile scrise, opozabile si obligatorii părților, exista posibilitatea includerii sporului de vechime in salariul negociat.
Potrivit art. 40 alin 2 din CCM național pe anii 2001-2002, sporurile procentuale se acorda numai la locurile de munca unde aceste prestații pecuniare nu sunt cuprinse in salariul de baza negociat.
In anul 2001 fost încheiat cu reprezentanții aleși ai salariaților Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2001 care la art. 27.2 prevedea în mod expres că sporul de vechime este inclus în salariul de bază negociat.
De asemenea în procesul verbal de control nr. 15959/12.12.2005 întocmit în urma verificărilor efectuate la nivelul societății pârâte de către organele de control ale Inspectoratului Teritorial d e Muncă T se menționează că la nivelul acestui angajator împrejurarea că " sporul de vechime este inclus în salariul negociat,motiv pentru care salariul minim negociat în societate este cu 20% mai mare decât salariul minim pe economie".
Față de cele de mai sus, instanța a reținut că în speță pârâta a respectat dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, incluzând sporul de vechime în muncă în salariul brut negociat între părți cu ocazia încheierii contractului individual de muncă, faptul că acest spor nu a fost evidențiat in carnetul de muncă si in contract nu are relevanță juridică întrucât prevederile contractuale mai sus enunțate menționează acordarea acestuia numai la locurile de muncă unde nu este inclus în salariul negociat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta -, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
În motivarea recursului arată reclamanta că hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Astfel, acțiunea pe care a formulat-o se fundamentează pe dispozițiile articolului 40 aliniatul 3 litera d din Contract Colectiv de Muncă la Nivel Național pentru anii 2004; 2005 și 2007-2010 și articolului 51 aliniatul 1 litera d din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Electrotehnică, Electronică, Mecanică, Utilaje și Apărare pentru anii 2004, 2005, 2006 și 2007-2010, în baza cărora are dreptul la sporul de vechime în muncă de 20%, respectiv 25% din salariul lunar.
Menționează că, în conformitate cu dispozițiile legale precum și cele cuprinse în contractele colective de muncă, sporul de vechime se acordă în mod obligatoriu, astfel că, dată fiind regula generală statuată de Codul muncii și de contractele colective în sensul că sporul de vechime nu se include în salariul de bază și, deci, pe cale de excepție este permisă includerea acestuia în salariul de bază, în speță această excepție nu poate fi prezumată, cu atât mai mult cu cât intimatei îi revenea sarcina da a dovedi că a inclus acest spor în salariul de bază, proba care, însă, nu a fost făcută în cauză.
Arată că în mod greșit a reținut instanța de fond că sporul de vechime este inclus în salariul de bază doar pe considerentul că nu se precizează expres contrariul în contractul individual de muncă și că salariul este mai mare cu 20% de la o anumită dată, în condițiile în care acest aspect nu rezultă din nici o probă administrată în cauză și nici în statele de plată, respectiv în carnetul său de muncă nu este indicat cât anume din salariul de bază reprezintă acest spor.
Învederează că procesul verbal de control 15959/12.12.2001 încheiat de INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ T, la care face referire instanța de fond, se referă doar la anumiți angajați, respectiv contracte individuale de muncă și că nu se regăsește printre cele 37 de persoane menționate în cuprinsul acestui act.
Referitor la Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate ROMÂNIA SRL din anul 2001, menționează că acesta nu a fost înregistrat la T, astfel că nu produce efecte în privința sa.
Invocă și dispozițiile articolului 204 punctul 7 Cod de procedură civilă, în sensul că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, neindicându-se probele sau argumentele care au dus la această concluzie, instanța de fond reținând o altă stare de fapt și de drept decât cea reală.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței recurate ca legală și temeinică.
Menționează că în anul 2001 fost încheiat cu reprezentanții aleși ai salariaților Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2001-2003, care la articolul 27.2 prevedea în mod expres că sporul de vechime este inclus în salariul de bază negociat, salariul minim negociat în societate fiind cu 20% mai mare decât salariul minim pe economie, iar la data de 13.08.2008 a fost legal înregistrat noul contract colectiv de muncă pe anii 2008-2009, potrivit căruia sporurile ce au caracter permanent sunt incluse în salariul de bază, aspecte menținute și în Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2009-2010, înregistrat la data de 20.10.2009.
Referitor la împrejurarea invocată de recurentă în sensul că Contractul Colectiv de Muncă din anul 2001 nu a fost înregistrat, arată că acest lucru nu s-a putut realiza datorită faptului că la vremea respectivă s-a susținut că în unitate ar fi existat un sindicat reprezentativ care nu ar fi fost invitat la negocieri, iar decizia Curții de Apel Oradea prin care s-a constatat că acel sindicat nu este reprezentativ la nivel de unitate, nu a mai putut fi valorificată în cazul procesului introdus împotriva refuzului înregistrării contractului colectiv.
Invocă și dispozițiile articolului 40 din Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel național pe anul 2000-2001, prin care se consacră regula includerii sporurilor în salariul de bază, iar împrejurarea că în carnetul de muncă al recurentei nu este menționat acest spor nu dovedește susținerile recurentei, în condițiile în care nici celelalte sporuri ce i-au fost acordate acesteia nu au fost evidențiate în mod distinct în carnetul său de muncă, deși au fost acordate, aceeași situație existând și în cazul angajatorilor anteriori.
Mai arată că la încheierea contractelor individuale de muncă unitatea a fost obligată să respecte modelul de contract individual de muncă pentru sectorul privat, în conformitate cu Ordinul 64/2003 al Ministerului Muncii.
În drept, sunt invocate prevederile articolului 80 din Legea nr. 168/1999, articolele 154-158 din Codul muncii, articolele 37-50, articolele 48-57 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură electrotehnică, electronică, mecanică fină, utilaje și apărare pe anii 2001-2005, Legea nr. 154/1991, HG nr. 127/1991.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța urmează a admite recursul ca fondat, având în vedere următoarele considerente:
Reclamanta este angajata pârâtei, prestând activitate în baza unui contract individual de muncă încheiat între cele două părți și înregistrat la INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ T sub nr. -/21.03.2000, începând cu data de 09.03.2000.
Din probatoriul administrat în cauză, respectiv contractul individual de muncă al reclamantei și copia carnetului de muncă nu rezultă în mod clar și fără echivoc acordarea beneficiului pecuniar al sporului pentru vechime în muncă, în sensul includerii acestuia în salariul de bază.
De altfel, din cuprinsul contractului individual de muncă al reclamantei recurente, rezultă cuantumul salariului lunar negociat precum și faptul că angajatorul se obligă să plătească drepturile salariale curente pentru munca prestată și să îi acorde celelalte drepturi prevăzute de lege și de contractele colective de muncă. În consecință, se reține că din clauzele contractuale nu rezultă că în valoarea salarului lunar prevăzut de articolul IV din contract ar fi încorporat și sporul de vechime, astfel cum susține, în lipsa oricărui suport probatoriu, intimata pârâtă.
Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pentru anii 2001-2003 prezentat de intimată ca început de dovadă scrisă, nu face dovada includerii sporului de vechime în salariul de bază al reclamantei, neputând fi luat în considerare în condițiile în care nu a fost completat și confirmat prin celelalte probe administrate în cauză. Mai mult, acest contract colectiv de muncă încheiat la nivelul unității nu este producător de consecințe juridice în condițiile în care nu a fost înregistrat la T, iar în absența unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate își vor produce efectul obligatoriu clauzele contractelor colective de muncă de la nivelele superioare.
Astfel, reținându-se clauzele cuprinse în Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel național (articolul 40 aliniatul 2) conform cărora sporurile procentuale se acordă numai la locurile de muncă unde respectivele componente salariale nu sunt cuprinse în salariul negociat coroborate cu clauzele cuprinse în contractul individual de muncă al reclamantei recurente, instanța apreciază că în speță nu s-au produs dovezi în sensul includerii sporului de vechime în salariul negociat, ori, în atare situații, rezultă fără îndoială că reclamanta este îndreptățită la acordarea acestui drept salarial, relevante fiind în acest sens dispozițiile articolelor 154-161 din Legea nr. 53/2003, articolelor 292-293 din același act normativ, coroborate cu prevederile articolului 20 aliniatul 1 din Constituția României, precum și dispozițiile articolului 40 aliniatul 3 litera d din Contractul Colectiv de Muncă la nivel național (pe anii 2004, 2005, 2006, 2007) și articolului 51 aliniatul 1 litera d din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul ramurii electrotehnică, aplicabil în speță.
De altfel, susținerile intimatei în sensul că sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază pe considerentul că acesta este mai mare cu 20% decât venitul mediu pe economie, sunt apreciate ca neîntemeiate și nesusținute, în condițiile în care acest aspect nu rezultă în mod neechivoc din acordul de voință al părților manifestat la data încheierii contractului individual de muncă, sporul acordându-se permanent și separat pentru fiecare salariat avându-se în vedere atât vechimea în muncă cât și prevederile legale.
Referitor la procesul verbal de control al INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ T, având nr. 15959/12.12.2005, în cuprinsul căruia se menționează că sporul de vechime este inclus în salariul negociat, se reține că aceste mențiuni vizează alte contracte individuale de muncă și, de altfel, mențiunile cuprinse în acest act de control nu constituie o probă concludentă soluționării cauzei, obiectul controlului fiind cu totul altul, această problemă fiind analizată doar adiacent raportat la obiectivul principal al controlului.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca fondat recursul formulat de recurenta reclamantă, greșit prima instanță respingând acțiunea formulată de aceasta, motiv pentru care, în temeiul articolului 312 și articolului 3041Cod de procedură civilă, va admite ca fondat recursul și va modifica sentința recurată în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamantă și va obliga pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei 7418,7 lei (ron) stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert contabil, pentru perioada 11.04.2004 - 11.04.2007, precum și la plata sporului de vechime în continuare până în luna iulie 2008.
Astfel, în raportul de expertiză efectuat în cauză de expert, pe baza carnetului de muncă al reclamantei și în conformitate cu Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură, s-a stabilit că pentru perioada 11.04.2004 - 11.04.2007 sporul de vechime, actualizat cu indicii de inflație până la data introducerii acțiunii (11 aprilie 2007), este de 7418,7 lei, sumă care i se cuvine reclamantei conform considerentelor expuse, urmând a fi reactualizată începând cu data de 11 aprilie 2007 (dată până la care a fost reactualizată prin raportul de expertiză) până la data plății.
Acest spor urmează a fi achitat și în continuare până în luna iulie 2008, dată la care situația includerii sporului de vechime în salariul de bază a fost reglementată fără echivoc, conform Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate înregistrat la Direcția de muncă și protecție socială a județului T sub nr. 364/13.08.2008, în sensul că salariul negociat include și sporul de vechime, iar cererea de acordare a sporului de vechime pentru perioada august 2008 și în continuare în această formă este neîntemeiată.
Întrucât intimata este în culpă procesuală, în temeiul articolului 274 Cod de procedură civilă, va fi obligată să plătească recurentei suma de 2333 lei cheltuieli de judecată în fond și în recurs, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civilintrodus derecurenta -, cu domiciliul în T- scara B. 40 județul T, în contradictoriu cu intimata SC (fostă ROMÂNIA SRL, cu sediul în T str. - - - 7 județul T, împotriva sentinței civile nr. 808/LM/2009 din 15 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în sensul că:
Admite contestația formulată de contestatoarea -, în parte.
Obligă pârâta să-i plătească reclamantei suma de 7418,7 lei (RON), reprezentând sporul de vechime în muncă, cuvenit și neacordat reclamantei pentru perioada 01.04.2004 - 01.04.2007, actualizat cu indicele de inflație la data plății și în continuare până în iulie 2008.
Obligă intimata să-i plătească recurentei suma de 2333 lei cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 11 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
decizie: TF/22.01.2010
Complet fond:,
în 2 ex.: ID/29.01.2010
2 comunicări:
1.-, cu domiciliul în T- scara B. 40 județul T,
2.SC (fostă ROMÂNIA SRL,cu sediul în T str. - - - 7 județul T,
Președinte:Toader FeliciaJudecători:Toader Felicia, Pantea Viorel, Măduța Doina
