Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 4591/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIA nr. 4591
Ședința publică de la 13 Iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Marin Covei
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 1606/13.12.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Primăria B de A, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că:
- pricina este la al II-lea termen de judecată pentru administrare probatoriu,
- prin serviciul registratură recurenții-reclamanți au depus înscrisurile solicitate la termenul anterior, iar intimata-pârâtă - întâmpinare (1 exemplar),
- se solicită judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de fata;
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului M sub nr- din data de 6.11.2007, reclamanții, și au solicitat obligarea pârâtei Primăria B de A la plata indemnizației de dispozitiv, în procent de 25% din salariul de bază, începând cu 01.08.2003, actualizată cu rata inflației și în continuare pe toată perioada în care vor exista raporturi de serviciu.
Au motivat că se află în raporturi de serviciu cu pârâta, cu contract individual de muncă, în funcția de referent și muncitor calificat.
Guvernul României a adoptat OG nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor modificată și completată prin Legea nr. 372/2001, iar la data de 28.06.2003 a fost adoptată OUG nr.63 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, cu modificările și completările aprobate prin Legea nr.604/2003.
Prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 416/28.07.2003, ordin ce a fost modificat și completat de Ordinul Ministrului de Interne nr.275/2002, a fost introdus după punctul 9.1 punctul 9.2, prin care se arăta că îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, întrucât la art. 13 din Legea 138/1999 este prevăzută acordarea indemnizației de dispozitiv de 25% din solda de funcție atât militarilor cât si personalului civil contractual.
Prin OG nr. 84/2001 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, la art. 4(1) se prevede că se înființează în subordinea consiliilor locale ale comunelor, orașelor, servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale și a formațiunilor locale de evidență a populației din structuri MAI, urmând ca structura organizatorică, statul de funcții, nr. de personal și regulamentul de organizare și funcționarea acestor servicii să fie stabilit prin hotărâre a consiliilor locale.
Totodată, au menționat că susținerile lor sunt întemeiate și pe faptul că la punctul 9.2 din Ordinul nr. 275/2002, care a fost introdus după punctul 9.1 prin Ordinul nr. 416/2003, nu se face nici un fel de precizare dacă este vorba de administrația publică centrală sau locală, menționându-se că personalul civil din MAI beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celor din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar.
În susținerea cererii reclamantii au depus acte.
Prin sentinta nr. 1606 din 13 decembrie 2007 Tribunalul M - Sectia Conflicte de munca si Asigurari Sociale a respins acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâtei Primăria B de A, județul
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca reclamanții, și sunt salariați ai Primăriei B de A, cu contract individual de muncă și au solicitat indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază conform pct. 9.2 și art. 47 din Ordinul MAI nr. 496 din 28.07.2003, începând cu 01.08.2003 și în continuare pe toată existența raporturilor de muncă.
Prin acest ordin s-a prevăzut acordarea indemnizației de dispozitiv și personalului civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, prin personal civil înțelegându-se funcționarii publici și personalul contractual din cadrul MAI.
În domeniul administrației publice instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea MAI sunt prevăzute în art. 11 din OUG nr. 63 din 28.06.2003, privind organizarea și funcționarea MAI.
Administrația publică locală nu face parte din structura MAI, iar primăria este o structură ce funcționează în cadrul autorității publice locale.
Organizarea și funcționarea Administrației Publice locale este reglementată de Legea 215/2001 care în art. 4 prevede că autonomia locală este administrativă și financiară.
îndrumă și sprijină autoritățile publice locale, nu sunt deci relații de subordonare.
Cum Administrația Publică Locală nu face parte din structura MAI, personalului civil din cadrul primăriei nu i se poate aplica Ordinul nr.496/2003.
Nu este necesar să se facă o precizare dacă, este vorba de administrația publică centrală sau locală la punct. 9.2. din Ordinul 275/2002 care a fost introdus după punct. 9.1 din ordinul 496/2003, fiind vorba de administrația publică din structura MAI.
Personalul contractual din cadrul Serviciului public comunitar de evidența persoanei primesc indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază deoarece fac parte din personalul detașat de la și care și anterior primea această indemnizație de dispozitiv.
Nu se poate reține, sustine prima instanta, că este o discriminare față de personalul din administrația locală - primărie în condițiile în care, așa cum s-a arătat, acestora nu li se poate aplica Ordinul 496/2003.
De asemenea, faptul că salariații Prefecturii ar primi această indemnizație nu este un argument să justifice aplicarea Ordinului MAI și salariaților primăriei.
Impotriva acestei sentinte au formulat recurs reclamantii, si care au criticat-o pentru nelegalitate.
Au sustinut ca in mod gresit a retinut instanta de fond ca administratia publica locala nu face parte din structura MAI, cata vreme aceeasi instanta s-a pronuntat in sens contrar in spete similare, ceea ce conduce la o practica neunitara a tribunalului.
Au invocat prevederile Constitutiei Romaniei, CEDO, Protocolului nr. 12, ale caror dispozitii au fost incalcate de catre instanta prin aplicarea Ordinului MAI nr. 496/2003 doar functionarilor publici din cadrul Institutiei Prefectului.
Au mai aratat ca Legea nr. 188/1999, care reglementeaza statutul functionarului public, nu distinge intre institutii.
Prin intampinarea formulata la data de 24.03.2008, intimata Primaria B de Aas olicitat respingerea ca nefondat a recursului, in considerarea faptului ca administratia publica nu face parte din structura MAI, spetei de fata nefiindu-i aplicabile prevederile Ordinului nr. 496/2003 invocat de reclamanti.
In cauza, instanta a dispus din oficiu administrarea probei cu inscrisuri, respectiv contractele individuale de munca ale recurentilor reclamanti.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate si a probatoriului administrat in cauza, luand in considerare caracterul devolutiv al caii de atac declarate impotriva unei hotarari nesusceptibile de apel, in conditiile art. 304/1, Curtea constata urmatoarele:
In ceea ce priveste recursul formulat de reclamantul, Curtea il apreciaza ca nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Sporul de dispozitiv de 25 % a fost prevăzut prin legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Rezultă deci, că subiecții de drept cărora legea le este aplicabilă sunt doar personalul militar și civil din cadrul instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. De asemenea, Ordinul nr.496/28.07.2003 al Ministerului Administrației și Internelor care modifică Ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne reglementează în Anexa nr. 1 Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor cu privire la salarizarea personalului militar din instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi ale personalului civil din aceste instituții.
Este deci din nou vorba despre personalul militar și civil care lucrează în instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și nu de întregul personal care lucrează în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, minister rezultat în urma comasării Ministerului d e Interne cu cel al Administrației Publice.
În acest sens prevederea de la pct. 9.2 potrivit cu care indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice nu poate fi înțeleasă decât ca referindu-se la personalul civil ce-și desfășoară activitatea în instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională în domeniul administrației publice și nu ca referindu-se la tot personalul din domeniul administrației publice cum ar fi cel de la consilii locale, primării sau prefecturi.
De altfel, noțiunea de dispozitiv nu poate fi asociată decât cu instituțiile la care face referire atât Legea 138/1999, cât și Anexa 1 din Ordinul 496/2003 al MAI.
Recursul formulat de reclamantii și este fondat pentru motivul de ordine publica prevazut de art. 304 pct. 3.civ.
Cod PenalAstfel, din inscrisurile produse in faza judecarii recursului rezulta ca cei doi reclamanti au calitatea de functionari publici ( fillele nr. 29 - 43), astfel ca cererea formulata de acestia se afla sub imperiul reglementarii continute de Legea nr. 188/1999 rep. prin Legea nr. 251/2006.
Actul normativ mentionat reglementeaza in art. 1 "regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici si stat sau administratia publica locala-, denumite in continuare raporturi de serviciu", iar in art. 109.civ.Cod Penal dispune ca sunt de competenta instantelor de contencios administrativ cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al functionarului public.
Rezulta, asadar, ca in raport de dispozitiile legale mentionate, competenta de solutionare a cererii formulate de reclamantii si apartine Sectiei de Contencios Administrativ din cadrul Tribunalului
Pentru considerentele expuse in analiza exceptiei de necompetenta materiala a primei instante, constatand incidenta cazului de casare prevazut de art. 304 pct. 3.civ.Cod Penal, vazand si dispozitiile art. 312 alin. 6.civ.Cod Penal, Curtea va admite recursurile formulate de reclamantii si, va casa hotararea primei instante in parte, in ceea ce priveste cererea formulate de cei doi reclamanti, pe care o va trimite spre competenta solutionare Tribunalului M - Sectia de Contencios Administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1606/13.12.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Primăria B de A, având ca obiect drepturi bănești.
Admite recursurile formulate de reclamanții și.
Casează sentința, în parte și trimite cauza spre rejudecare cu privire la aceștia la Tribunalul Mehedinți - Secția Contencios Administrativ.
Menține restul dispozițiilor.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.Jud.-
Ex.4
Jud.fond
17 Iunie 2008
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi, Marin Covei