Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5289/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5289
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, G, el, G, -, ia, G, -, a, și, împotriva sentinței civile nr. 1865/19.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN G, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a reținut pentru soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 1865 de la 19 martie 2009 respins acțiunea formulată de reclamanții, G, el, G, -, ia, G, -, a, Și, împotriva pârâtului Consilșiul Județean
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamanții sunt personal neclerical ai Tg-J I și II, așa cum rezultă din actele scrise, depuse la dosar, iar drepturile lor salariale sunt achitate în parte de angajatori și parțial de Consiliul Județean G, conform nr.HG1470/2002, modificată.
Reclamanții nu au un raport juridic de muncă cu pârâta, nefiind angajații ei, astfel că, nu pot invoca o neexecutare a contractului de muncă de către aceasta, conform art. 281 codul muncii, sau 73 din Legea nr.168/1999, modificată.
Pe de altă parte, conform art. 1 din nr.OG82/2001, unitățile aparținând cultelor religioase recunoscute în România, primesc de la bugetul de stat și bugetele locale un sprijin sub formă de contribuții care va asigura completarea drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităților de cult centrale și locale respective.
Art. 4 din nr.HG1470/2002, modificată, arată destinația sumelor alocate de la bugetele locale ale județelor, comunelor și orașelor pentru completarea drepturilor salariale ale angajaților unităților de cult religios, fără a se prevedea în conținutul acestor acte normative sume cu destinația de al 13-lea salariu, așa cum solicită reclamanții.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că instanța a nesocotit dispoz. art.86 alin.1 Cod pr.civilă potrivit cărora comunicarea tuturor actelor de procedură se va face din oficiu, întrucât această obligație revine instanței deoarece și întâmpinarea reprezintă un act de procedură, iar pe de altă parte art.116 Cod pr.civilă prevede obligativitatea depunerii la dosar a atâtor copii de pe întâmpinare câți reclamanți sunt.
În acest fel s-a încălcat principiul contradictorialității, principiu care guvernează procesul civil.
UN alt motiv de recurs se referă la faptul că întâmpinarea nu s-a depus în termenul legal (cu 5 zile înainte de termenul de judecată), termen imperativ ce atrage decăderea părții din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții în afara celor de ordine publică.
Au mai arătat recurenții că sentința instanței este afectată de motivul de casare prev.de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, făcându-se o greșită aplicare a legii, dar și de motivul de casare prev.de art.304 pct.7 Cod pr.civilă, motivarea instanței fiind străină de natura pricinii.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la critica vizând nesocotirea dispoz. art. 86 Cod pr.civilă instanța reține că această critică nu este întemeiată Codul d e procedură civilă necuprinzând dispoziții referitoare la comunicarea întâmpinării. De asemenea, nici critica privind nedepunerea întâmpinării în termenul legal de 5 zile nu este întemeiată, această obligație a depunerii întâmpinării în termenul de 5 zile fiind prevăzută doar în faza judecării recursului și nu la judecata în fond.
Nici celelalte critici nu sunt întemeiate.
Așa cum a reținut și instanța de fond între reclamanți și pârât nu există raporturi de muncă sau o altă prevedere legală care să stipuleze obligația pârâtului de a plăti reclamanților al 13-lea salariu.
Potrivit OUG 82/2001 cu modificările și completările ulterioare, așa cum arată chiar recurenții în cererea de recurs, unitățile aparținând cultelor religioase recunoscute din România primesc de la bugetul de stat și de la bugetele locale un sprijin sub formă de contribuții care va asigura completarea drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităților de cult centrale și locale respective.
Faptul că prin Hotărârea nr.12/4.02.2008 Consiliul județean Gaa locat sume din bugetul propriu pentru unitățile de cult din anexele la hotărâre nu conduce la concluzia că acesta avea și obligația de a vira în contul reclamanților sumele necesare plății celui de-al 13-lea salariu.
Având în vedere că sentința atacată este una legală și temeinică în baza art. 312 Cod pr.civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, G,., EL, G, IA, G, împotriva sentinței civile nr. 1865/19.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu - - | JUDECĂTOR 2: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 3: Marin Panduru - - |
Grefier, - - |
22.10.2009
Red.jud.-
2 ex/AS
Fl.
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan, Marin Panduru
