Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 9272/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 9272
Ședința publică de la 24 Octombrie 2008
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G împotriva sentinței civile nr. 2501/29.02.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, precum și cu intimata-pârâtă Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al II-lea termen de judecată acordat pentru administrare probatoriu, înscrisuri ce au fost depuse la dosar, iar prin cererea de recurs se solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2501/29.02.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de petentul, cu domiciliul în Tg-J, str. -,. 5,. 1,. 3,. 14, jud. G împotriva intimatelor Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor cu sediul în B,-, sector 2, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, cu sediul in Tg-J, str. -, nr. 532, județul
A fost obligată intimata Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G la plata către petentă a contravalorii primei de concediu aferente anului 2007, sumă actualizată la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că petentul are calitatea de salariat in cadrul intimatei Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, având calitate de personal contractual.
Referitor la cererea petentei de a obliga intimata Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la acordarea primei de concediu pentru anul 2007, prima instanță a considerat-o neîntemeiată având în vedere că între petentă și intimată nu există raporturi directe de muncă. Mai mult, potrivit art. 5, lit. c, din nr.OG42/2004, privind organizarea activității veterinare, unitățile centrale stau în proces prin unitățile din subordine, acestea având personalitate juridică iar finanțarea acestora se asigură din venituri proprii.
Referitor la fondul cauzei, prima instanță a reținut că potrivit art. 49 alin. 1 din CCM unic la nivel de unitate al G se aplică atât funcționarilor publici cât și personalului contractual, pentru funcționarii publici având caracter de acord. Ori, cum petentul are calitatea de personal contractual, îi sunt aplicabile dispozițiile CCM/2007 la nivel de unitate.
Art. 236, alin. 4 din Codul muncii prevede că " Contractele Colective de Muncă, încheiate cu respectarea dispozițiile legale constituie legea părților" iar nerespectarea obligațiilor asumate prin CCM atrage răspunderea părților care se fac vinovate.
Ori, cum primele de concediu pentru anul 2007 sunt prevăzute în CCM înregistrat sub nr. 8836/02.07.2007 și au fost acordate funcționarilor publici din cadrul G, s-a apreciat solicitarea petentei ca fiind întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
În recursul promovat de Direcția Sanitar Veterinară pentru Siguranța Alimentelor G se arată că este ordonator secundar de credite, nefiind în măsură să asigure necesarul de fonduri pentru plata primei de concediu solicitată de personalul contractul, acest atribuit revenind Autorității Naționale Sanitare Veterinare și penbtru Siguranța Alimentelor, care, în temeiul art. 4 din HG nr. 130/2006, modificat și completat prin HG nr. 136/2007 prevede că "președintele autorității este ordonator principal de credite".
Că DSVSA G nu putea onora plata unor drepturi neexistând resurse financiare și nici dispoziție în acest sens din partea forului tutelar.
Mai arată că dreptul salarial prevăzut de art. 49 alin. 1 lit. d din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de unitate al DSVSA vizează numai funcționarii publici așa cum prevede art. 35 alin. 2 din legea nr. 188/1999, republicată, pentru personalul contractual neexistând nici o reglementare legală în acest sens.
Recursul este fondat.
Examinându-se sentința recurată, în raport de criticile invocate în recurs se vor reține următoarele:
Contractul colectiv de muncă invocat ca temei al cererii de chemare în judecată prevede în art. 2 că acesta se aplică pentru angajații proprii ai DSVSA G funcționari publici sau personal contractual pentru funcționarii publici având caracter de acord.
Prin urmare, drepturile enumerate în cuprinsul acestui contract/acord vizează atât funcționarii publici cât și personalul contractual.
Personalul care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar este salarizat potrivit dispozițiilor Legii nr. 435/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar.
Potrivit rt. 6 din Legea nr. 435/2006 " alariile de bază pentru personalul de execuție sunt diferențiate pe funcții, niveluri cuprinse între limite și sunt prevăzute în anexele nr. 1 - 3".
Prin urmare, cuantumul drepturilor salariale pentru salariații din sistemul sanitar-veterinar este stabilit prin lege.
Potrivit rt. 12 din Legea nr. 130/1996 "contracte colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale".
Fiind un contract colectiv de muncă încheiat atât pentru personalul contractual, cât și pentru funcționarii publici, drepturile enumerate în cuprinsul acestuia se acordă categoriei în favoarea căreia există o reglementare legală. În speța de față, dreptul la primă de concediu este reglementat pentru funcționarii publici în art. 35 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, prin urmare aceasta se acordă funcționarilor publici din cadrul instituției în baza dispozițiilor legale, mențiunile art. 49 din contractul colectiv de muncă neconstituind izvor al unei obligații.
În cazul personalului contractual, cum este cazul reclamantei, dreptul la primă de concediu nu se regăsește enumerat în cuprinsul legii de salarizare.
În consecință, Curtea constată că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 49 alin. 1 lit. d din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității, stabilind eronat că textul invocat naște în sarcina angajatorului obligația de plată a primei de concediu, fără a avea în vedere dispozițiile legale care reglementează salarizarea.
Față de cele expuse, se va aprecia sentința recurată afectată de nelegalitate și netemeinicie, urmând ca în baza art. 3041pr. civilă rap. la art. 312 al. 1.pr.civilă să se admită recursurile modificându-se sentința în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G împotriva sentinței civile nr. 2501/29.02.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, precum și cu intimata-pârâtă Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
,
2 ex./25 nov. 2008
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Gabriel Viziru, Mihaela Mitrancă
