Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 99/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 99/CM
Ședința publică de la 12 Februarie 2008
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenții - pârâțiCONSILIUL LOCAL C și PRIMARUL MUNICIPIULUI, ambele cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.1693/05.10.2007 pronunțată în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți:SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C,cu sediul în C,-, domiciliată în C, str. -. -, nr.3, - Sc.B,.24, domiciliată în C,- A, -,.64, domiciliată în C,-, -.27, domiciliată în C,-, -8B, Sc.A,.2,.10,,domiciliată în C, str. -, nr.64, domiciliată în C,- bis, - Sc.A,.8,.35, domiciliată în C,-, - Sc.A,.6 și intimații - pârâți:GRĂDINIȚA NR.1 Ccu sediul în C,-șiINSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în C,-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenții - pârâți Consiliul Local C și Primarul Municipiului C, avocat, conform împuternicirii avocațiale seria -, -. -/21.12.2007, pentru intimatul - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C, consilier juridic, în baza delegației nr.47/11.02.2008 - depusă la dosar, intimata - reclamantă -, lipsind intimatele - reclamante:, și intimații - pârâți: Grădinița nr.1 C și Inspectoratul Școlar Județean
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei de timbru. Totodată aduce la cunoștința completului faptul că intimatul - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar a depus la dosarul cauzei întâmpinare, ce a fost comunicată recurenților reclamanți la data de 06.02.2008.
Apărătorul recurenților - pârâți Consiliul Local C, Primarul Municipiului C, precum și reprezentantul intimatului - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat în cauză.
Instanța, luând act de declarația părților, că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de ridicat în cauză, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurenților - pârâți solicită admiterea recursului cu consecința modificării în parte a hotărârii recurate în principal prin respingerea acțiunii în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C și Consiliul Local C ca fiind promovată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă iar în subsidiar, prin respingerea acțiunii ca nefondată. Mai solicită obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Consideră apărătorul recurenților - pârâți că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul Municipiului C și Consiliul Local
Reprezentantul intimatului - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar, având cuvântul solicită respingerea recursului formulat de recurenții - pârâți Consiliul Local C și Primarul Municipiului C ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
CURTEA:
Curtea cu privire la recursul civil de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanții, și prin mandatar Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C au investit instanța cu soluționarea unui conflict de drepturi în contradictoriu cu pârâții, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
- obligarea unității de învățământ și a Inspectoratului Școlar Județean C să asigure reducerea normei didactice de predare a învățătorilor membrii de sindicat, cu o vechime de peste 25 de ani și gradul didactic I cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului;
- obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale neacordate pentru personalul didactic membrii de sindicat, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, de câte 2 ore săptămânal față de norma didactică, pe o perioadă de 3 ani anterioară pronunțării hotărârii judecătorești, actualizată cu rata inflației, corespunzător gradului didactic I și vechimii în învățământ de peste 25 de ani acumulate anterior depunerii cererii de chemare în judecată de către fiecare membru de sindicat.
În motivarea acțiunii, reclamanții prin mandatar au arătat în esență că norma didactică și reducerea acesteia sunt reglementate de prevederile Legii nr. 128/ 1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte normative sau administrative cu caracter normativ specifice învățământului.
S-a susținut că art. 3 alin. 1 din lege definește personalul didactic,iar art. 5 alin. 1 menționează care sunt funcțiile didactice din învățământul preuniversitar.
Au fost invocate disp.art.42 alin.1, art.43 alin.1, art.44 alin.3 și art.45 alin.1 din lege, ultimul text dispunând în sensul că personalul didactic de predare și instruire practică, cu vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice de predare cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
S-a apreciat că în măsura în care legiuitorul nu a făcut nici o distincție, raportând textul lapersonalul didactic de predare și instruire practică- o categorie în care sunt incluși educatorii, învățătorii și institutorii din învățământul preșcolar și primar - nu se poate face nici o diferențiere sub aspectul aplicării normei, potrivit principiuluiubi lex non distinguit non distinguere debemus.
Sub aspectul calității procesuale pasive a inspectoratului școlar, reclamanții au arătat că Inspectoratul Școlar are calitate de angajator pentru personalul didactic de predare încadrat în unitățile de învățământ, conform art. 9 alin.3, art. 11, alin.5, art. 32, alin.3, art.102 alin.1 și 2 din Legea r 128/1997, art. 142 lit.g din Legea nr. 84/ 1995 rep, art. 33 alin.7 și art. 38 alin.5 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ.
Cât privește calitatea procesuală pasivă a Consiliului local, s-a arătat că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar intră în atributul acestei entități de drept public, fiind incidente disp.art. XII din OUG nr. 32/ 2001, aprobată prin Legea nr. 374/2001, iar calitatea procesuală pasivă a primarului rezidă în calitatea sa de ordonator principal de credite asupra bugetului consiliului local, prin raportare la prevederile art. 68 alin.1 lit.f din Legea nr.215/ 2001 și art. 20 alin.1 și 4 din legea nr. 500/ 2002 privind finanțele publice.
Prin sentința civilă nr.1693 din 5 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, a fost espinsă excepția lipsei calității procesuale pasivă invocată de pârâții Consiliul Local C și Primarul Municipiului C și s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, și, prin mandatar Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C, în contradictoriu cu pârâții Grădinița nr.1 C, Inspectoratul Școlar Județean C, Consiliul Local C și Primarul Municipiului
Au fost obligate unitățile de învățământ și Inspectoratul Școlar Județean C să asigure reducerea normei didactice de predare a educatorilor, învățătorilor și institutorilor reclamanți cu vechimea în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I cu 2 ore săptămânal fără diminuarea salariului.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale corespunzătoare perioadei 05.10.2004 - 05.10.2007, pentru câte 2 ore suplimentare prestate în plus peste norma didactică la valoarea reactualizată în raport de rata inflației.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța pe baza probelor administrate a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a consiliului local și primarului, potrivit art. 7(3) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Fondurile destinate învățământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat și în bugetele locale.
În conformitate cu art. 167 al. 1, 3 și 5 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară. Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Finanțarea de bază cuprinde între altele și cheltuielile de personal.
Pe de altă parte, în conformitate cu art. 63(1) lit. c) și alin. (4) lit. a) și b) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, primarul îndeplinește între altele, și atribuții referitoare la bugetul local iar în exercitarea acestor atribuții exercită funcția de ordonator principal de credite și întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local.
Potrivit art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997,personalul didactic de predare și de instruire practică,cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Conform art. 3 alin. 1 din lege, personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învățământ responsabile cu instrucția și educația, iar conform art. 5 alin. 1,funcțiile didacticesunt:
a). în învățământul preșcolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;
b). în învățământul primar: învățător/învățătoare; institutor/institutoare.
Aceste dispoziții legale prevăd, așadar, că de incidența dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 beneficiază și personalul didactic de predare din învățământul preșcolar și din învățământul primar, care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ de peste 25 de ani și respectiv, cu gradul didactic
Inspectoratul Școlar Județean C are, prin raportare la prevederile art. 11 alin. 1 și 5, art. 13, art. 102 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, art. 142 lit. a și g și art. 154 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/2005 rep. calitate procesuală pasivă, întrucât este instituția care are competențe în coordonarea activității de încadrare a unităților de învățământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.
Susținerile conform cărora un impediment obiectiv în sensul neacordării drepturilor cuvenite l-a constituit numărul insuficient de norme didactice - datorat neaprobării cererilor de către ministerul tutelar - nu pot fi reținute; situația menționată nu poate exonera inspectoratul școlar de obligațiile rezultate din aplicarea normelor legale.
Astfel fiind, neacordarea drepturilor cuvenite personalului didactic care se încadrează în textele legale menționate, ca urmare a neaplicării reducerii normei didactice de predare pe perioada celor trei ani anteriori promovării acțiunii, confirmă atât calitatea procesuală a inspectoratului școlar județean, cât și dreptul și interesul legitim afirmat de membrii de sindicat, în ambele capete de cerere.
Consiliul Local C și Primarul Municipiului C au declarat recurs la 28.12.2007 împotriva sentinței civile nr.1693/05.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat, în esență, următoarele:
În mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul Municipiului C și Consiliul Local
Simplul fapt că Primarul, conform legii, are și calitatea de ordonator principal de credite, nu poate crea în persoana acestuia în prezentul litigiu, calitate procesuală pasivă, atât timp cât obiectul cererii nu vizează obligarea asigurării unei finanțări sau ordonanțarea unei plăți care nu ar fi fost executată de către Primar, ci vizează drepturi salariale care oricum nu sunt plătite angajatului de către Primar (care nu este angajatorul), ci de către unitate învățământ.
Singura pârâtă ce ar putea fi obligată la plata drepturilor salariale, este doar unitatea angajatoare, iar nu Inspectoratul Școlar Județean Consiliul Local C sau Primarul Municipiului
Faptul că pârâții au calitate pe linia finanțării, nu poate atrage automat calitatea procesuală pasivă a acestora, cât timp nu se află în fața unui litigiu ce are ca obiect probleme de finanțare, ci se află în fața unui litigiu având ca obiect pretenții cu titlu de drepturi salariale neachitate rezultate dintr-un raport de muncă.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
În cauză, în virtutea dispozițiilor art. 282 Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Astfel, calitatea de pârât a școlii, respectiv a inspectoratului școlar, rezultă din calitatea de angajator al reclamanților iar consiliul local și primarul primesc această vocație în temeiul normelor legale privind finanțarea învățământului preuniversitar (ca reglementări speciale).
Încă din anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare, care se finanțează de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.
Aceste principii ale finanțării se regăsesc și în dispozițiile art. 167 din Legea nr. 84/1995, republicată și modificată în temeiul Legii nr. 354/2004. Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde, printre alte cheltuieli, și "cheltuielile de personal".
Este, neîndoielnic, faptul că inspectoratul școlar are calitatea de angajator pentru personalul didactic dar, odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 32/2001, în temeiul dispozițiilor legale mai sus citate, sunt consacrate dreptul și obligația unității administrativ-teritoriale prin consiliile locale, respectiv ordonatorii principali de credite - primarii, de a asigura fondurile necesare finanțării învățământului preuniversitar și de a participa la elaborarea și aprobarea proiectelor de buget, inclusiv în situația în care au loc rectificări bugetare.
Pornind de la acest raționament rezultă că orice drepturi de natură salarială obținute ca diferențe de salariu (cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii ) și care nu au putut fi prevăzute în proiectul de buget inițial, necesită o rectificare bugetară, care va fi aprobată tot de consiliul local.
Drepturile salariale obținute prin hotărâre judecătorească în urma aplicării dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, vor putea fi solicitate parcurgând aceleași etape ca orice alte drepturi salariale, de către conducerea unității de învățământ, înaintate către primar (ca ordonator principal de credite și persoană datoare să întocmească bugetul) care va solicita consiliului local aprobarea sumelor respective.
Această metodologie de deschidere a finanțării și de execuție a bugetului local în ceea ce privește finanțarea învățământului preuniversitar, este prevăzută în Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, aprobate prin nr.HG 538/2001. Textele legale din acest act normativ ce am apreciat că aveau relevanță în cauză le-am redat mai sus.
Din analiza acestora mai desprindem următoarea concluzie: la elaborarea bugetului unei unități școlare sunt obligați să participe unitatea școlară și inspectoratul școlar, care au obligația de a-l înainta consiliului local și primarului, când bugetul unității administrativ-teritoriale este în faza de proiect și aceștia din urmă, după aprobare, au obligația de acordare a creditelor aprobate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenții - pârâțiCONSILIUL LOCAL C și PRIMARUL MUNICIPIULUI, ambele cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.1693 din 05.10.2007 pronunțată în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți:SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C,cu sediul în C,-, domiciliată în C, str. -. -, nr.3, - Sc.B,.24, domiciliată în C,- A, -,.64, domiciliată în C,-, -.27, domiciliată în C,-, -8B, Sc.A,.2,.10,,domiciliată în C, str.-, nr.64, domiciliată în C,- bis, - 2, Sc.A,.8,.35, domiciliată în C,-, - Sc.A,.6 și intimații - pârâți:GRĂDINIȚA NR.1cu sediul în C,- șiINSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în C,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 februarie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:
Red.dec.Jud./2ex.
Tehnored./11.03.2008
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol