Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 100/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 100/CM
Ședința publică de la 12 Februarie 2008
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenții - pârâțiCONSILIUL LOCAL C și PRIMARUL MUNICIPIULUI, ambele cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.1692/05.10.2007 pronunțată în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți:SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C,cu sediul în C,-, domiciliată în C,-, Bl.1b,.10, domiciliată în C,-, domiciliată în C,-, -5b,.34, domiciliată în C,-, -.62 și intimații - pârâți:GRĂDINIȚA NR.40 C,cu sediul în C,-, -.1,2,4șiINSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în C,-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenții - pârâți Consiliul Local C și Primarul Municipiului C, avocat, conform împuternicirii avocațiale seria -, -. -/10.12.2007 iar pentru intimatul - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C, consilier juridic, în baza delegației nr.47/11.02.2008 - depusă la dosar, lipsind intimatele - reclamante:, și intimații - pârâți: Grădinița -.40 și Inspectoratul Școlar Județean
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei de timbru. Totodată aduce la cunoștința completului faptul că intimatul - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar a depus la dosarul cauzei întâmpinare, ce a fost comunicată recurenților reclamanți la data de 06.02.2008.
Apărătorul recurenților - pârâți Consiliul Local C, Primarul Municipiului C, precum și reprezentantul intimatului - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat în cauză.
Instanța, luând act de declarația părților, că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de ridicat în cauză, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurenților - pârâți solicită admiterea recursului cu consecința modificării în parte a hotărârii recurată în principal prin respingerea acțiunii în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C și Consiliul Local C ca fiind promovată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă iar în subsidiar, prin respingerea acțiunii ca nefondată. Totodată solicită obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Consideră apărătorul recurenților - pârâți că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul Municipiului C și Consiliul Local
Reprezentantul intimatului - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar, având cuvântul solicită respingerea recursului formulat de recurenții - pârâți Consiliul Local C și Primarul Municipiului C ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
INSTANȚA
Curtea, cu privire la recursul civil de față;
Prin cererea înregistrată la ribunalul Constanța, sub nr-, reclamantul Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C, prin reprezentant legal, a chemat în judecată pârâții Grădinița nr.40 C, Inspectoratul Școlar Județean C, Consiliul Local C și Primarul Municipiului C, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:
- obligarea unității de învățământ și a Inspectoratului Școlar Județean C să asigure reducerea normei didactice de predare a învățătorilor membrii de sindicat, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului;
- obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale neacordate pentru personalul didactic membrii de sindicat, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, de câte 2 ore săptămânal față de norma didactică, pe o perioadă de 3 ani anterioară pronunțării prezentei hotărâri, actualizată cu rata inflației, corespunzător gradului didactic I și vechimii în învățământ de peste 25 de ani acumulate anterior pronunțării hotărârii judecătorești.
Reclamanții a arătat că norma didactică și reducerea acesteia sunt reglementate de prevederile Legii nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte normative sau administrative cu caracter normativ specifice învățământului.
Au fost invocate dispozițiile art. 42 alin. 1, art. 43 alin. 1, art. 44 alin. 3 și art. 45 alin. 1 din lege, ultimul text dispunând în sensul că personalul didactic de predare și instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice de predare cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3343 din 11 martie 2002 și respectiv Ordinul nr. 4209/2004 al Ministerului Educației și Cercetării se prevăd, în esență, aceleași dispoziții referitoare la modalitatea de aplicare a reducerii normei didactice.
Având în vedere aceste dispoziții, Comisia Paritară C - Cah otărât ca, începând cu data de 1 mai 2006, să se aplice reducerea normei didactice de predare cu două ore pentru întreg personalul didactic de predare și instruire practică (profesori, învățători, institutori, educatori, maiștri instructori) cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, în conformitate cu art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.
Hotărârea Comisiei Paritare nr. 2 din 11 mai 2006 nu a fost adusă la îndeplinire de către unitățile școlare și de Inspectoratul Școlar Județean
S-a apreciat că în măsura în care legiuitorul nu a făcut nicio distincție, raportând textul la personalul didactic de predare și instruire practică - o categorie în care sunt incluși educatorii, învățătorii și institutorii din învățământul preșcolar și primar - nu se poate face nicio diferențiere sub aspectul aplicării normei, potrivit principiuluiubi lex non distinguit non distinguere debemus.
Pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Cad epus întâmpinare, solicitând respingerea primului capăt de cerere ca rămas fără obiect iar pe C de-al doilea ca nefondat.
S-a menționat că primul capăt de cerere a rămas fără obiect prin adoptarea Hotărârii Comisiei Paritare nr. 2 din 11 mai 2006, care a decis punerea în aplicare a reducerii normei didactice de predare cu două ore pentru întreg personalul didactic de predare și instruire practică, în conformitate cu textul art. 45 din Legea nr. 128/1997.
Astfel fiind, s-a susținut că angajatorul și-a îndeplinit obligația de a asigura aplicarea legii.
Pentru capătul II de cerere, pârâtul a apreciat că acțiunea este nefondată deoarece neplata drepturilor cuvenite s-a datorat faptului că prin însumarea orelor ce ar trebui plătite a rezultat un număr de circa 80 de norme didactice, față de 20 de norme câte au fost aprobate de forul tutelar.
Pârâtul a mai menționat că are calitatea de ordonator secundar de credite doar pentru unitățile școlare aflate în finanțarea ministerului tutelar, nu și pentru cele aflate în finanțarea Consiliului local.
Consiliul Local C si Primarul Municipiului C, au formulat întâmpinareprin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora, arătând că Inspectoratul Școlar este angajatorul reclamanților și tot acesta este C care plătește drepturile salariale.
Pe fond, pârâții au arătat ca pretențiile reclamanților nu sunt dovedite, întrucât nu s-au depus înscrisuri din care să rezulte norma didactică, salariul de încadrare sau vechimea in muncă a fiecărui reclamant.
Prin sentința civilă nr. 1692/05.10.2007pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local C și a Primarului Municipiului C, ca nefondată.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, și, prin mandatar Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar
Au fost obligate unitățile de învățământ și Inspectoratul Școlar Județean C să asigure reducerea normei didactice de predare cu două ore săptămânal, fără reducerea salariului, pentru institutorii și învățătorii cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I, care își desfășoară activitatea la această unitate școlară.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale corespunzătoare perioadei 05.10.2004 - 05.10.2007, pentru câte două ore suplimentare prestate în plus, peste norma didactică la valoarea reactualizată în raport de rata inflației.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Dispozițiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 prevăd că personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Dispozițiile art. 42 și 43 din Legea nr. 128/1997 prevăd că de incidența dispozițiilor art. 45 alin. 1 din legea nr. 128/1997 beneficiază și personalul didactic de predare din învățământul preșcolar și din învățământul primar, care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ de peste 25 de ani și, respectiv, cu gradul didactic
Prin acte normative succesive, Ministerul Educației și Cercetării a stabilit că textul art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 se aplică personalului didactic de predare din învățământul preșcolar și din învățământul primar, care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ de peste 25 de ani și, respectiv, cu gradul didactic I, prin reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului și posibilitatea salarizării prin plata cu ora pentru activitățile ce depășesc norma maximă de 16 ore, respectiv 22 de ore (Ordinele nr. 3343 din 11 martie 2002 și nr. 4209/2004).
Inspectoratul Școlar Județean C are, prin raportare la prevederile art. 11 alin. 1 și 5, art. 13, art. 102 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, art. 142 lit. a și g și art. 154 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/2005 republicată, calitate procesuală pasivă, întrucât este instituția care are competențe în coordonarea activității de încadrare a unităților de învățământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.
Pe cale de consecință, inspectoratul școlar are calitatea de angajator, întrucât legea nu prevede încheierea directă raporturilor de muncă ale personalului didactic cu unitatea de învățământ, însăși activitatea acesteia din urmă fiind coordonată de către inspectoratul școlar județean.
În speță, a fost invocată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților Consiliul Local C și Primarul Municipiului C, dar aceasta rezultă din dispozițiile art. 68 alin. 1 lit. a coroborate cu cele ale art. 68 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 (primarul îndeplinind calitatea de ordonator principal de credite pentru bugetul local), cu art. 38 alin. 6 lit. a din Legea nr. 215/2001 (consiliul local având competențe în a asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local, între care și educația) și art. 7 alin. 3 din Legea nr. 84/1995, republicată (care statuează în sensul că învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale).
Pe cale de consecință, instanța a respins excepția invocată de pârâții Consiliul Local C și Primarul Municipiului C prin reprezentant.
Critica sentinței prin motive de recurs formulate de recurenți au vizat în esență următoarele:
În mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul Municipiului C și Consiliul Local
Împrejurarea că Primarul, conform legii are și calitatea de ordonator de credite nu poate crea în persoana acestuia calitatea procesuală pasivă, atâta timp cât obiectul cererii nu vizează obligarea asigurării unei finanțări sau ordonanțarea unei plăți care nu ar fi executată de către Primar, ci vizează drepturile salariale care oricum nu ar fi plătite de către Primar (care nu este angajatorul) ci de către unitatea de învățământ.
Deopotrivă, nu ar putea fi atrasă răspunderea Primarului într-o acțiune precum cea de față, cât timp prevederile legale avute în vedere și care motivează obligația Consiliului Local de a asigura finanțarea nu se răsfrâng și asupra Primarului și nu îl privesc pe acesta.
Întrucât nici Primarul nici Consiliul Local C nu au calitatea de angajator nu pot fi obligate la plata drepturilor salariale.
Pe calea prezentei acțiuni nu se solicită obligarea recurenților la asigurarea resurselor financiare pentru plata drepturilor salariale solicitate (adică ceea ce se reglementează prin art.XIII din OUG nr.32/2001.
În speță, calitatea de angajator o are Inspectoratul Școlar Județean și nicidecum Consiliul Local sau Primarul.
Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, învederând următoarele aspecte:
- Încă din anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a cărei rază teritorială acestea își desfășoară activitatea, cu excepția
cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare, care se finanțează de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.
- În conformitate cu art. 167 din Legea învățământului, finanțarea de bază (care cuprinde cheltuieli de personal) se asigură prin bugetele locale ale unităților teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ.
- Cu toate că inspectoratul școlar este angajatorul personalului didactic, odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 32/2001, acesta și-a pierdut calitatea de ordonator de credite. În acest moment numai cluburile, taberele, palatelor copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare (ca persoane juridice distincte) mai sunt finanțate direct de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.
Plata salariilor și a celorlalte drepturi bănești ale salariaților din învățământ reprezintă o componentă a finanțării unității școlare, finanțare realizată de la și prin intermediul bugetelor locale (respectiv al ordonatorilor principali de credite ai acestuia).
- Sub aspectul calității procesuale pasive a Consiliului Local și Primarului, intimata solicită a se avea în vedere dispozițiile art. 282 lit. d din Codul muncii, potrivit căruia, pe lângă angajatorii propriu-ziși, pot fi pârâți în conflictele de muncă și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Greșita întocmire a bugetului nu poate constitui motiv de neacordare a unor drepturi bănești stabilite pentru un salariat prin lege, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă.
Pe fond intimata apreciază că pretențiile sunt întemeiate din perspectiva dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.
Pornind de la aceste considerente, a fost adoptată Hotărârea nr. 2/2006 a Comisiei Paritare, prin care s-a stabilit că este necesară aplicarea corectă și echitabilă a art. 45 din Legea nr. 128/1997 tuturor categoriilor de personal didactic, deci, inclusiv învățătorilor, institutorilor și educatorilor. Este evident că obligația asumată prin această hotărâre este una de rezultat și nu una de diligență.
Câtă vreme această hotărâre nu a fost pusă în executare nu se poate vorbi despre rămânerea fără obiect a primului capăt de cerere, astfel că, în mod corect instanța de fond a apreciat că prevederile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 sunt imperative.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat, Curtea constată că recursul nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Articolul 167 din Legea nr. 84/1995 (modificată prin Legea nr. 354/2004), astfel cum era în vigoare la data sesizării instanței, dispune:
(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
(2) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
(5) Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:
(a) cheltuieli de personal.
Articolul 13 din nr.OG 33/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare dispune:
(1) Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea
Articolul 20 din Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin nr.HG 538/2001 prevede:
(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizează creditele bugetare pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat.
(b) Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Învățământ" cu desfășurarea pe titlurile clasificației bugetare economice și anume 02 "cheltuieli de personal".
Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziții bugetare.
(2) La primirea dispoziției bugetare unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publică înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul instituției de învățământ preuniversitar de stat.
Articolul 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 (astfel cum a fost republicată în baza Legii nr. 286 din 29 iunie 2006) dispune:
Primarul îndeplinește categorii principale de atribuții:
(4) lit. a - exercită funcția de ordonator principal de credite al bugetului local.
Articolul 5 din nr.HG 538/2001 dispune:
Fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își desfășoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat în condițiile legii privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și cu respectarea dispozițiilor legale privind angajarea și utilizarea fundurilor publice.
Articolul 9 alin. 3 prevede că bugetul de întocmește în faza de elaborare a proiectului bugetului local, respectiv a bugetului de stat, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat și se aprobă odată cu aprobarea bugetelor locale. Pe parcursului execuției bugetare, în situația în care au loc rectificări bugetare, se urmează aceleași etape.
Articolul 282 Codul muncii dispune că pot fi părți în conflictele de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Articolul 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 dispune: Personalul didactic de predare și instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Din analiza succintă a dispozițiilor legale mai sus enunțate Curtea reține următoarele:
În cauză, în virtutea dispozițiilor art. 282 Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Astfel, calitatea procesual pasivă a școlii, respectiv a Inspectoratului Școlar, rezultă din calitatea de angajator al reclamanților iar Consiliul Local și Primarul primesc această vocație în temeiul normelor legale privind finanțarea învățământului preuniversitar (ca reglementări speciale).
Încă din anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare, care se finanțează de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.
Aceste principii ale finanțării se regăsesc și în dispozițiile art. 167 din Legea nr. 84/1995, republicată și modificată în temeiul Legii nr. 354/2004. Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde, printre alte cheltuieli, și "cheltuielile de personal".
Este, neîndoielnic, faptul că Inspectoratul Școlar are calitatea de angajator pentru personalul didactic dar, odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 32/2001, în temeiul dispozițiilor legale mai sus citate, sunt consacrate dreptul și obligația unității administrativ-teritoriale prin consiliile locale, respectiv ordonatorii principali de credite - primarii, de a asigura fondurile necesare finanțării învățământului preuniversitar și de a participa la elaborarea și aprobarea proiectelor de buget, inclusiv în situația în care au loc rectificări bugetare.
Din analiza textelor legale mai sus citate rezultă că sumele reprezentând salariile personalului din învățământul preuniversitar fac parte din bugetele locale, astfel că aceștia nu sunt simpli depozitari.
Pornind de la acest raționament rezultă că orice drepturi de natură salarială obținute ca diferențe de salariu (cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii ) și care nu au putut fi prevăzute în proiectul de buget inițial, necesită o rectificare bugetară, care va fi aprobată tot de Consiliul Local.
Drepturile salariale obținute prin hotărâre judecătorească în urma aplicării dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, vor putea fi solicitate parcurgând aceleași etape ca orice alte drepturi salariale, de către conducerea unității de învățământ, înaintate către primar (ca ordonator principal de credite și persoană datoare să întocmească bugetul) care va solicita Consiliului Local aprobarea sumelor respective.
Această metodologie de deschidere a finanțării și de execuție a bugetului local în ceea ce privește finanțarea învățământului preuniversitar, este prevăzută în Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, aprobate prin nr.HG 538/2001.
Din analiza textelor legale enunțate mai sus, mai desprindem următoarea concluzie: la elaborarea bugetului unei unități școlare sunt obligați să participe unitatea școlară și Inspectoratul Școlar, care au obligația de a-l înainta Consiliului Local și Primarului, când bugetul unității administrativ-teritoriale este în faza de proiect și, aceștia din urmă, după aprobare, au obligația de acordare a creditelor aprobate.
În raport de aceste considerente, Curtea în baza art.312 cod procedură civilă respinge ca neîntemeiate criticile recurenților referitoare la încălcarea dispozițiilor privind răspunderea solidară a pârâților și lipsa calității procesuale pasive a acestora, cu atât mai mult cu cât din motivarea hotărârii rezultă în mod clar că răspunderea Consiliului Local și a Primarului nu se bazează pe o culpă a acestora în întocmirea bugetelor anterioare ci, pe vocația în temeiul normelor legale privind finanțarea învățământului preuniversitar (ca reglementări speciale).
În referire tot la aceste critici, se constată că în speță nu există contrarietate între dispozitivul hotărârii atacate și dispozitiv, instanța motivând dispoziția de obligare a Consiliului Local și a Primarului, alături de Școală și de Inspectoratul Școlar, pe dispozițiile din Legea nr. 215/2001 și Legea nr. 84/1995.
Sub aspectul nedovedirii pe fond a pretenției deduse judecății arătăm că ea își are izvorul în dispozițiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, care prevăd în mod clar faptul că toate categoriile de personal didactic și de predare, indiferent că este vorba de educatori, învățători, institutori, profesori sau maiștri instructori, beneficiază de reducerea cu 2 ore săptămânal a normei didactice, cu condiția să aibă o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic
În considerarea acestui temei legal a fost adoptată Hotărârea nr. 2/2006 a Comisiei Paritare, prin care s-a stabilit că este necesară aplicarea corectă și echitabilă a art. 45 din Legea nr. 128/1997 tuturor categoriilor de personal didactic, deci, inclusiv învățătorilor, institutorilor și educatorilor.
Norma juridică cuprinsă în art. 45 din Legea nr. 128/1997 are un caracter imperativ, ea nu lasă la latitudinea unității școlare reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal fără diminuarea salariului ci obligă la luarea acestor măsuri.
Pentru a fi incidente dispozițiile art. 45 alin. 1 legiuitorul a prevăzut îndeplinirea cumulativă a două condiții pentru fiecare institutor, învățător și educator, respectiv gradul didactic I și vechimea de 25 de ani.
Întrucât pârâții Inspectoratul Școlar și Grădinița nu au făcut dovezi în legătură cu aplicarea corectă și întocmai a dispozițiilor legale, în mod corect instanța de fond a reținut culpa acestora în cauza dedusa judecății.
O altă critică se referă la faptul că obiectul cererii nu este determinat.
Potrivit art. 382 alin. 4 Cod procedură civilă, "creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală".
Prin urmare, determinarea cuantumului creanței poate să se facă și în cursul executării silite iar această soluție se impune cu atât mai mult cu cât hotărârea prevede plata actualizată a drepturilor iar o astfel de actualizare nu se putea realiza în cursul judecății deoarece nu se știa data la care pârâtele vor proceda la executare.
În conformitate cu aspectele reținute mai sus, Curtea va respinge ca nefondate criticile formulate de recurenți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurenții - pârâțiCONSILIUL LOCAL C și PRIMARUL MUNICIPIULUI, ambele cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.1692/05.10.2007 pronunțată în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți:SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C,cu sediul în C,-, domiciliată în C,-, Bl.1b,.10, domiciliată în C,-, domiciliată în C,-, -5b,.34, domiciliată în C,-, -.62 și intimații - pârâți:GRĂDINIȚA NR.40 C,cu sediul în C,-, -.1,2,4șiINSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în C,- ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.jud. -/18.02.2008
Tehnoredact.-gref.-/19.02.2008
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol