Speta drept civil. Decizia 114/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - alte cereri -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 114
Ședința publică din 7 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol se află judecarea apelului declarat de reclamanta SOCIETATEA DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTURILOR DE autor ÎN DOMENIUL ARTELOR - B cu sediul în B, sector 5,--11 împotriva sentinței nr. 1232 din 26 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic pentru pârâta intimată Direcția Județeană pentru Cultură Culte și Patrimoniu S, consilier juridic pentru pârâtul intimat Municipiul S - prin primar lipsă fiind reprezentantul reclamantei apelante SOCIETATEA DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTURILOR DE AUTOR ÎN DOMENIUL ARTELOR -
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, întrebată fiind, reprezentanta pârâtei intimate Direcția Județeană pentru Cultură Culte și Patrimoniu S, consilier juridic cât și consilier juridic pentru pârâtul intimat Municipiul S - prin primar arată că nu au alte probe de solicitat.
Constatând apelul în stare de judecată instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru pârâtul intimat Municipiul S - prin primar solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
Consilier juridic pentru pârâta intimată Direcția Județeană pentru Cultură Culte și Patrimoniu S solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 24.11.2008, sub nr-, reclamanta Societatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale a chemat în judecată pe pârâții Municipiul S - prin primar și Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și patrimoniu S, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâții la plata sumei de 10.800.000 lei, reprezentând daune morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că daunele morale sunt cuvenite artistului plastic care, împreună cu pictorul au realizat cel mai important mozaic parietal din țară, compoziție lucrată în tehnica mozaicului din cărămizi șamotate și glazurate, desfășurată pe o suprafață de 456 mp, amplasată pe peretele exterior al halei principale a fostei Intreprinderi de Utilaje și de Schimb S, devenită.
oficială a operei a avut loc în 1983 iar aceasta a fost apreciată ca fiind o excepțională operă artistică de către public, chiar dacă opera de artă nu a fost înregistrată în evidențele patrimoniale ale administrației locale (din neglijență sau lipsă de interes). Compoziția este înscrisă pe lista monumentelor de for public din județul S, fiind prezentată pe site-ul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu S, la pag. 52. Ca operă de artă, lucrarea pictorului se află sub protecția Legii nr. 8/1996.
Fiind sesizați că mozaicul parietal urmează a fi distrus (odată cu demolarea halei industriale) au notificat pârâtele în luna septembrie 2008, în legătură cu obligația ce le revine de a înștiința și solicita acordul autorului. Lucrarea a fost distrusă în baza autorizației nr. 493/10.07.2007. Autoritățile ar fi trebuit să înștiințeze pe autor pentru a găsi soluții de rezolvare în acord cu legea. Legea nr. 8/1996 condiționează acordarea de daune morale de prejudicierea onoarei și reputației autorului, ori este evident că autorul a suferit în acest caz un grav prejudiciu moral.
Prin sentința civilă nr. 1232 din 26.05.2009, Tribunalul Suceavaa admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Municipiul S și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. S-a admis excepția lipsei calității procesuale față de pârâta Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu S și, în consecință, acțiunea față de aceasta a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
în discuție a fost demolată odată cu construcția în anul 2007, situație necontestată de pârâte și confirmată prin articolele de presă depuse la dosar ( 51 - 56). Este de netăgăduit că prin distrugerea operei autorul a suferit un prejudiciu moral, având dreptul la despăgubiri. Tribunalul a reținut, însă, că nu s-a dovedit existența unei legături de cauzalitate între prejudiciu și vreo faptă ilicită - acțiune sau inacțiune care să poată fi imputată pârâtelor. În ceea ce o privește pe pârâta Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu S, s-a reținut că atribuțiile și competențele acesteia se limitează la protejarea și la punerea în valoare a monumentelor istorice clasate, definite prin art. 3 - 8 din Legea nr. 422/2001, coroborate cu art. 12 - 22 din Legea nr. 422/2001, iar reclamanta nu a dovedit că lucrarea în cauză ar face parte din această categorie.
Nici motivația că lucrarea parietală ar fi monument de for public nu a fost dovedită pentru ca pârâtul Municipiul S să fi avut obligația să o protejeze și să o pună în valoare, în sensul art. 10 din Legea nr. 120/2006, cu atât mai mult cu cât aceasta nu figurează înregistrată în evidențele patrimoniale ale administrației locale.
Tribunalul a mai reținut că monumentul, identificat cadastral sub nr. 1678 din 1005, era proprietatea privată a "OFICE " SRL iar faptul că s-a emis autorizația de demolare nr. 493/10.02.2007 nu înseamnă că s-a dispus și desființarea monumentului.
Împotriva sentinței civile mai sus arătate, a formulat apel, în termen legal, reclamanta Societatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale.
În motivare, a arătat următoarele:
Deși motivarea în drept a acțiunii a fost făcută în baza art. 10 lit. "d" din Legea nr. 8/1996, instanța și-a motivat soluția în mod exclusiv pe prevederile altor legi, respectiv Legea nr. 422/2001 și Legea nr. 120/2006, neapreciind corect existența calității procesuale pasive a celor două pârâte, în aceste condiții. Pârâtele au încălcat cu bună știință prevederile Legii nr. 8/1996 întrucât autoritatea locală a fost atenționată de presă prin articolele publicate în serial începând din luna august 2007 că mozaicul parietal se află sub protecția Legii nr. 8/1996.
Au fost organizate simpozioane pe această temă iar Primarul Municipiului și Prefectul de S au fost atenționați cu privire la încălcarea legii protecției dreptului de autor.
Prin acțiunile sale, Municipiul Sad eterminat și chiar a dispus distrugerea monumentului de artă. de artă în cauză se afla în evidențele acestuia la monumentele de for public, figurând pe site-ul acestei instituții. Deși în considerentele hotărârii apelate instanța înscrie că prim - pârâta nu a depus întâmpinare, s-a reținut contractul de vânzare - cumpărare nr. 2120/21.05.2007, act ce apelantei nu i-a fost comunicat.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de apel invocate și, în conformitate cu prevederile art. 295 Cod pr. civilă, Curtea constată că apelul este nefondat.
Prima instanță a avut în vedere temeiul legal al acțiunii formulate, respectiv dispozițiile art. 10 lit. "d" din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, apreciind că, în lumina acestor prevederi este de netăgăduit existența unui prejudiciu moral suferit de autorul operei. Nu s-a contestat nici faptul distrugerii operei, de asemenea. Ceea ce însă a apreciat Tribunalul ca nefiind probată a fost una din condițiile esențiale pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 998 - 999 cod civil, respectiv existența legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, aspecte ținând de dreptul material, drept care stă la baza răspunderii în cazul distrugerii unei opere, prevăzute în art. 10 lit. "d" din Legea nr. 8/1996. Nu se poate afirma, în acest context, că prima instanță a avut în vedere la motivarea soluției alte prevederi legale, străine de natura pricinii. Considerentele legate de Legea nr. 422/2001 și Legea nr. 120/2006 sunt pertinente cauzei, întrucât nu s-a făcut dovada de către reclamantă că opera în cauză este pe lista monumentelor istorice sau a monumentelor de for public, doar în acest caz putând fi asigurată răspunderea celor două pârâte chemate în judecată. Chiar dacă mozaicul parietal se afla evidențiat pe site-ul aflat la adresa de internet http//www.suceava.djc.ro, este de reținut că, atâta vreme cât acesta nu s-a aflat în administrarea autorităților administrației publice locale, în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 120/2006, pârâtul Municipiul S nu poate fi obligat la plata despăgubirilor solicitate.
Deși prima instanță a făcut referire în considerentele hotărârii la înscrisul depus odată cu concluziile scrise de către pârâtul Municipiul S (contractul de vânzare-cumpărare 118 dosar), soluția acesteia este legală și temeinică, aceasta bazându-se, în principal, pe probele administrate în cauză până la închiderea cercetării judecătorești.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 296 Cod pr. civilă, curtea va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta SOCIETATEA DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTURILOR DE AUTOR ÎN DOMENIUL ARTELOR - B cu sediul în B, sector 5,--11 împotriva sentinței nr. 1232 din 26 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare,
Pronunțată în ședința publică din 7 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Tehnored.
5 ex./6.11.2009
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Ciută Oana
