Speta drept civil. Decizia 1317/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1317/
Ședința publică din 2 iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în G, Cartierul.50.C.9, jud.H, împotriva deciziei civile nr.157 din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru (chitanța fila 115) și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, anulat la dosar. Se constată, de asemenea, că reclamantul recurent a depus precizări la recurs.
Văzând lipsa părților și împrejurarea că acestea au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor conform art.242 Cod procedură civilă, în baza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 620 din 16 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Gheorgheni, s-a respins acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâții Primăria, și.
Tribunalul Harghita, prin decizia civilă nr. 157 din 27 noiembrie 2008, respins apelul declarat de apelantul împotriva acestei hotărâri.
Reclamantul a declarat recurs împotriva acestei hotărâri. În motivarea recursului a arătat că instanțele nu au luat în considerare actele originale eliberate de către Biroul de carte funciară T între anii 1968-1984. Pe planșa nr. 132 exista drum de acces cu nr. top. 2642, de mai bine de 200 de ani.
Primăria a permis ca terenul să fie întabulat pe numele unor persoane fizice, în perioada 1967-2001. În urma acestor manipulări, au rămas fără intravilanul lor de 6216 mp, identificați pe nr. top. 2638, pe care sunt construite două case de locuit, fără drum de acces.
Solicită ca reprezentanții legali ai Primăriei să prezinte actul de vânzare-cumpărare a intravilanului nr. top. 2642 și 2639, să arate cine a renunțat la statutul de domeniu public și a permis întabularea pe numele unor persoane fizice. A cerut tragerea la răspundere a celor care au comis falsificările în actele oficiale în interesul anumitor persoane încălcând legea și abuzând de proprietatea lor.
Intimații au formulat întâmpinări, solicitând respingerea recursului ca fiind nefondat, pe considerentul că reclamantul nu a putut specifica exact obiectul cauzei, cererea nefiind motivată. Recurentul vorbește despre abuz de serviciu, falsificarea cărților funciare, tulburare de posesie. Arată că nu sunt respectate prev. art. 673 ind. 7 și 9 și art. 674 alin. 1 Codul d e Procedură Civilă.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, conform prev. art. 304 pct. 9 și 306 Codul d e Procedură Civilă, Curtea constată următoarele:
Din studiul cererii de chemare în judecată se poate constata că reclamantul nu a indicat concret obiectul acesteia, în conformitate cu prev. art. 112 alin. 1, pct. 3 Codul d e Procedură Civilă, prezentând o stare de fapt ambiguă, fără precizarea motivelor de drept ale cererii. In cuprinsul cererii a făcut referire la desființarea a două drumuri de acces, care au fost proprietatea lui tabulară, la întabularea acestora succesiv pe numele mai multor persoane, în funcție de vânzările-cumpărările succesive efectuate în decursul timpului, la falsificarea unor documente, la ocuparea unei porțiuni din terenul proprietatea lui de către numitul, la dispariția unor acte. În penultimul alineat al cererii a solicitat instanței să se anuleze titlurile de proprietate eliberate către, și și să fie în continuare drum de acces, cum figurează în cartea funciară G și în arhiva statului.
La primul termen de judecată reclamantul a invederat instanței că susține plângerea așa cum a fost formulată în scris, solicitând anularea titlului de proprietate arătat în plângere. Instanța i-a pus în vedere reclamantului să precizeze obiectul cererii, precum și "personalitatea" pârâților menționați în acțiune, să arate dacă sunt persoane fizice sau juridice și adresa acestora, urmând ca după precizarea acțiunii, în cazul în care figurează și Primăria ca persoană juridică,să pună în discuție competența sa materială. (fila 33 dosar de fond).
Reclamantul nu s-a conformat obligației dispuse de instanță, deși s-a reiterat această dispoziție și în încheierea nr. 4 din 18 octombrie 2006 (fila 41). Cu toate că obiectul cererii nu a fost precizat și clarificat, prima instanță a trecut la administrarea probatoriului, încuviințând efectuarea expertizei topografice.
Prima instanță a pronunțat sentința civilă nr. 620/16.06.2008 fără a indica în considerente obiectul cererii reclamantului, arătând doar că acesta a depus numeroase precizări, dar nu le-a detaliat. Instanța s-a limitat doar la a constata, din actele și lucrările dosarului, că reclamantul a făcut diferite plângeri la diferite organe, că expertul topograf a concluzionat că imobilul în litigiu este drum de acces și formează domeniul public, că reclamantul ar trebui să ceară servitute de trecere de la proprietarul tabular. Văzând și dispozițiile art. 112 Codul d e Procedură Civilă, prima instanță a respins cererea reclamantului ca nedovedită.
Raportat la toate cele reținute în sentință prima instanță trebuia să declare nulă cererea de chemare în judecată, pentru lipsa obiectului, conform art. 133 alin. 1 Codul d e Procedură Civilă. Nu s-a prevăzut în procedura civilă instituția respingerii cererii, ca nedovedită, ci s-a instituit principiul rolului activ al judecătorului, conform prev. art. 129 Codul d e Procedură Civilă.
Judecătorul de fond era obligat să stăruie în precizarea obiectului cererii, să stabilească starea de fapt și să aplice corect legea. Pe lângă faptul că nu a arătat în considerente ce anume din cererea reclamantului nu s-a dovedit (cât timp nu a indicat ce anume a solicitat reclamantul în concret), prima instanță nu a făcut nici o referire nici la eventualele pretenții ale reclamantului care s-ar fi putut deduce printr-o simplă lecturare a cererii, respectiv revendicarea porțiunii de teren care fusese drum de acces sau instituirea unei servituți de trecere sau anularea titlurilor de proprietate eliberate pe numele pârâților (care nu au fost identificate cu număr și data eliberării).
Menținând hotărârea primei instanțe fără a observa aceste neregularități, instanța de apel a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, motiv de casare prevăzut de art. 312 alin. 3 Codul d e Procedură Civilă. Ca atare, Curtea va admite recursul declarat de reclamant, având în vedere și prevederile art. 306 alin. 2 Codul d e Procedură Civilă, va casa ambele hotărâri și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
În rejudecare, se va ține seama de toate cele arătate mai sus. Se va stărui în precizarea expresă a obiectului cererii de chemare în judecată, în funcție de care se va stabili cadrul procesual și se va administra probatoriul. In caz contrar, se va aplica sancțiunea prev. de art. 133 alin. 1 Codul d e Procedură Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în G, Cart.,.50,. C,. 9, județul H, împotriva deciziei civile nr. 157 din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita.
Casează în tot decizia atacată, precum și sentința civilă nr. 620 din 16 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Gheorgheni și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Gheorgheni.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 iunie 2009.
PREȘEIDNTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
red.
tehnored. BI/2ex
jud.fond:
jud.apel: N;
-9.09.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
