Speta drept civil. Decizia 1853/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1853/2009-
Ședința publică din 10 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
- - - - - JUDECĂTOR 3: Trif
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S M,cu sediul în S M,--6, județul S M, în contradictoriu cu intimata contestator domiciliată în Carei,-, județul S M, împotriva sentinței civile nr.489/D din 22 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: anularea deciziei asupra capacității de muncă.
Se constată că prezenta cauză a avut termen de judecată la data de 26 noiembrie 2009, când prin încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, s-a amânat pronunțarea pentru data de 3 decembrie 2009, 10 decembrie 2009, dată la care s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.489/D din 22 mai 2009, Tribunalul Satu Marea admis contestația formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S M, și în consecință:
A anulat Decizia nr. 33/08 ian. 2009 asupra capacității de muncă emisă de Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă nr. 111 Carei și a dispus încadrarea reclamantei în pensie pentru limită de vârstă.
A obligat pârâta la plata pensiei către reclamantă începând cu data de 01.02.2009, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, potrivit Deciziei asupra capacității de muncă nr. 443/18.01.2007 emisă de Cabinetul medicală și recuperare a capacității de muncă "111 Carei", reclamanta a fost încadrată în gradul II de invaliditate. În data de 08.01.2009 a fost solicitată să se prezinte la Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă - "111 Carei" pentru revizuirea medicală periodică, în urma sesizării fiind emisă Decizia nr. 33/08.01.2009 prin care nu a mai fost încadrată în nici un grad de invaliditate, astfel fiindu-i retrasă pensia de invaliditate.
Potrivit art. 62 alin. 7 din Legea nr. 19/2000, prima instanță a reținut că: "nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care a). au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi", astfel, fiind născută la 15 mai 1954 și ținând cont că în perioada decembrie 2008 - martie 2009 conform anexei 3 din Legea nr. 19/2000 vârsta standard de pensionare este de 58 de ani și 6 luni, tribunalul a apreciat că reclamanta poate beneficia de dispozițiile art. 62 alin. 7 lit. c din Legea nr. 19/2000, reținându-se că îndeplinește condițiile privind stagiul complet de cotizare.
În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 56 din Legea nr. 19/2000, reclamanta întemeindu-și contestația pe alte dispoziții legale.
Față de cele de mai sus, înlăturând apărările pârâtei, întrucât anexa nr.9 din Normele de aplicare ale legii nr.19/2000 nu este în concordanță cu anexa 3 din lege, tribunalul a admis contestația în baza art. 155 din Legea nr. 19/2000.
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs Casa Județeană de Pensii S M, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neântemeiată.
În motivarea cererii de recurs, sunt formulate următoarele critici:
-în luna ianuarie 2009, când a fost emisă decizia contestată, reclamanta nu se afla în situația invocată de aceasta, respectiv nerevizuibilă, în cazul reclamantei vârsta standard de pensionare fiind de 60 ani, conform Anexei nr.3 a Legii nr.19/2000 coroborată cu Anexa nr.9 din Normele de aplicare a Legii nr.19/2000;
-"punctul cheie" în rezolvarea litigiului este stabilirea vârstei la care reclamanta nu mai este supusă revizuirii medicale, instanța acordând mai mult decât s-a solicitat, astfel reclamanta a cerut doar să nu mai fie supusă revizuirii medicale, invocând art.62 din Legea nr.19/2000, iar instanța de fond a acordat o altă categorie de pensie, respectiv a dispus încadrarea reclamantei în pensie limită de vârstă, stabilind totodată, în mod eronat, vârsta standard de pensionare a reclamantei ca fiind "58 de ani și 6 luni";
-la data emiterii deciziei nr.33 din 8.01.2009, reclamanta avea 54 de ani și 7 luni, deci vârsta acesteia era mai mică cu peste 5 ani față de vârsta standard de pensionare, astfel că medicul expert era îndreptățit să procedeze la revizuirea medicală a acesteia;
-decizia contestată a fost dată în baza raportului de expertiză medicală din care se desprinde capacitatea de muncă ca fiind păstrată.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că nr. Legea nr.19/2000 nu face nici o referire la data nașterii persoanei care solicită pensionarea, în timp ce Anexa nr.9 din Normele de aplicare a Legii nr.19/2000, se referă exact la data nașterii.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
La data la care a fost emisă Decizia asupra capacității de muncă nr.33 din 8.01.2009, contestată în instanță, intimata contestatoare avea vârsta de 54 de ani și un stagiu de cotizare realizat de 21 ani, 11 luni și 23 de zile, intimata, alături de stagiul menționat, beneficiind timp de 12 ani de pensie de invaliditate.
Conform art.39 alin.1 din actul normativ menționat, în sistemul public se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite perioade asimilate, în care asiguratul a beneficiat de drepturi de asigurări sociale, cu excepția celor prevăzute la art.40 lit.a, c și e, iar potrivit prevederilor alineatului 4 al art.38, perioadele asimilate se valorifică pentru obținerea prestațiilor de asigurări sociale prevăzute de lege. În același context, este de adăugat că, pensia de invaliditate este menționată la articolul 40 lit.d, neregăsindu-se așadar în categoria acelor drepturi de asigurări sociale, care sunt exceptate de la calificarea lor ca fiind perioade necontributive ce se asimilează stagiului de cotizare.
Față de vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare impuse de prevederile anexei 3 din Legea nr.19/2000, intimata cădea sub incidența dispozițiilor art.62(7) din lege, în care la lit.e se statuează că nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de cotizare și au realizat stagiile complete de cotizare conform legii, ca atare, în mod legal, a procedat instanța de fond anulând Decizia nr.33/8 ianuarie 2009, câtă vreme intimata nu mai era supusă revizuirii medicale.
Într-adevăr, în mod eronat, tribunalul a făcut referire în considerentele hotărârii recurate la perioada decembrie 2008-martie 2009, înscrisă în anexa 3 din actul normativ aflat în discuție, deși nu aceasta constituie perioada de referință în funcție de care era necesar a se stabili dacă reclamanta din cauză era supusă revizuirii medicale în luna ianuarie 2009. Perioada de referință o reprezintă perioada cuprinsă între decembrie 2013-martie 2014, când intimata va îndeplini condițiile de vârstă pentru ieșirea la pensie, respectiv 59 ani și 9 luni, perioadă căreia îi corespunde un stagiu complet de cotizare de 29 ani și 6 luni și respectiv un stagiu minim de cotizare de 14 ani și 6 luni. Raportat la perioada despre care s-a făcut vorbire mai sus, este evident că la data emiterii deciziei contestate, în luna ianuarie 2009, intimata reclamantă nu mai putea fi supusă revizuirii medicale periodice, în mod eronat apreciind recurenta că situația intimatei ar deveni nerevizuibilă abia din luna mai 2009.
Dacă în ceea ce privește dispoziția de anulare a deciziei contestate, hotărârea recurată este legală, în schimb dispoziția de încadrare a reclamantei în pensie pentru limită de vârstă este nelegală, instanța acordând mai mult decât s-a cerut. Este de observat că, reclamanta a solicitat anularea deciziei despre care s-a făcut vorbire mai sus și respectiv plata pensiei pentru perioada în care decizia contestată și-a produs efectele, iar instanța nu numai că a anulat decizia dar a dispus "încadrarea reclamantei în pensie pentru limită de vârstă" și a obligat-o pe pârâtă la plata pensiei către reclamantă începând cu data de 1.02.2009.
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 și 3 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul, va modifica în parte sentința, în sensul că va înlătura dispoziția de încadrare a reclamantei în pensie pentru limită de vârstă și de obligare a pârâtei la plata unei atari pensii începând cu data de 1.02.2009, urmând a fi păstrată dispoziția de anulare a Deciziei nr.33 din 8 ianuarie 2009, consecința anulării actului constituind-o obligarea pârâtei la plata pensiei de invaliditate pentru perioada în care decizia anulată și-a produs efectele.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S M,cu sediul în S M,--6, județul S M, în contradictoriu cu intimata contestator domiciliată în Carei,-, județul S M, împotriva sentinței civile nr.489/D din 22 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispoziția de încadrare a reclamantei în pensie pentru limită de vârstă și de obligare a pârâtei la plata acestei pensii începând cu data de 1.02.2009.
dispoziția de anulare a Deciziei nr.33 din 8 ianuarie 2009.
Obligă pârâta la plata pensiei de invaliditate pentru perioada în care decizia anulată și-a produs efectele.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:11.12.2009
Jud.fond /
Dact.
Data:15.12.2009
4 ex.
2 com.
Data:
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
