Speta drept civil. Decizia 24/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția civilă mixtă-
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 24/R/2008
Ședința publică din 9 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Galeș Maria JUDECĂTOR 2: Cigan Dana
JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de contestatorul domiciliat nr. 214 în contradictoriu cu intimata Primăria, împotriva sentinței civile nr. 242/LM din 12 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor O în dosar nr-, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 242/LM din 12 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor O în dosar nr- a fost admisă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI.
A fost respinsă cererea de chemare in judecată formulată de reclamantul,.în comuna, nr. 214, jud. B împotriva pârâtului PRIMĂRIA, cu sediul în localitatea, nr. 178, jud. B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
În ședința publică din data de 11.11.2005 instanța a dispus unirea excepției cu fondul cauzei.
Asupra excepției autorității de lucru judecat invocate de pârâtă, instanța, deliberând, a constatat următoarele:
Prin sentința civila nr. 496/2005 pronunțată de Tribunalul Bihor au fost soluționate si respinse cererile reclamantului formulate in contradictoriu cu aceiași parata, având ca obiect acordarea spor de 75% pentru orele lucrate in zilele de sâmbăta si duminica, a unui spor de 100% din salariu pentru orele lucrate in zilele de sărbători legale, precum și la plata unor daune morale în cuantum de 20.000.000 lei vechi.
Potrivit art. 1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere in judecată are același obiect, este întemeiată pe aceiași cauză și este între aceleași părți.
Totodată, art. 166 Cod procedura civilă, excepția puterii de lucru judecat se poate ridica de către orice parte sau de instanță din oficiu, in orice stare a pricinii.
Raportând situația de fapt reținuta in speța la prevederile legale amintite, instanța retine că intre cauza soluționată prin sentința civila nr. 496/2005 pronunțată de Tribunalul Bihor, ce a făcut obiectul dosarului cu nr. 653/ 2005 și prezenta cauza există tripla identitate de parți, obiect si cauză. In consecință, excepția autorității de lucru judecat invocate de parata este întemeiata, iar instanța a admis-
Mai trebuie relevant faptul ca, edictând principiul autorității de lucru judecat, legiuitorul a înțeles sa împiedice judecarea din nou a unui nou proces, astfel încât partea care a pierdut procesul să nu mai poată pune în discuție dreptul sau într-un nou proces, purtat intre aceleași părți si întemeiat în cauză.
Instanța a înlăturat apărările reclamantului referitoare la faptul ca in cauza nu operează autoritatea de lucru judecat întrucât prima cerere a fost respinsă ca nemotivată. Astfel, in dispozitivul sentinței nu se regăsește o astfel de precizare. Referirea la lipsa suportului probator al pretențiilor paratului se afla in considerentele hotărârii, respingerea cererilor paratului fiind tocmai consecința lipsei acestor probe. Procedând astfel, instanța nu a făcut altceva decât sa aplice prevederile art. 1169 Cod civil, potrivit cărora cel ce face o propunere înaintea judecații trebuie sa o dovedească. Aceasta prevedere nu este insa altceva decât o materializare a unui vechi principiu R, potrivit căruia "ibi est non essse non probare", adică a nu fi sau a nu fi probat este același lucru.
Faptul ca reclamantul nu a înțeles să își îndeplinească obligația de a-si proba pretențiile in cadrul primului proces purtat intre părți nu îl îndreptățește să pornească un nou proces cu același obiect. Procedând astfel, reclamantul a dus atingere puterii de lucru judecat de care se bucura sentința civila nr. 496/2005 pronunțată de Tribunalul Bihor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea lui și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului arată că sentința este nelegală, întrucât motivul și temeiul acestei sentințe, anume principiul autorității de lucru judecat nu poate priva un om al muncii de drepturile salariale prevăzute de legislația muncii.
Astfel, arată în esență că a solicitat judecătoriei soluționarea unor cereri depuse de el la Primăria cu privire la plata unor sporuri pe care aceasta nu a vrut să i le acorde, deși sunt prevăzute de legislația în vigoare, iar instanța prin sentința civilă nr. 496/2005 a soluționat parțial drepturile salariale care i se cuveneau în sensul că sporurile de 75% pentru orele lucrate în zile de sâmbătă și duminică și sporul de 100% din salariu pentru orele lucrate în zilele de sărbători legale au fost respinse ca fiind nedovedite și deci nu au fost judecate și prin urmare nu se poate invoca autoritatea de lucru judecat.
Consideră că sentința este nedreaptă în condițiile în care a dovedit că și-a îndeplinit sarcinile de serviciu conform programării iar intimata nu i-a achitat drepturile salariale legale.
Intimata prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată în raport de motivul de recurs, cât și din oficiu conform art. 304 /1 cod pr. civilă, văzând și actele dosarului instanța reține următoarele:
Criticile aduse sentinței nu subzistă întrucât soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, corect fiind reținută excepția autorității de lucru judecat în raport de probele administrate.
Potrivit art. 1201 cod civil este lucru judecat atunci când oad oua cerere în judecată are același obiect este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele în contra lor în aceeași calitate, iar potrivit art. 166 cod pr. civilă excepția puterii de lucru judecat se poate ridica de părți sau de judecător chiar înaintea instanței de recurs.
Prin urmare pentru a exista autoritate de lucru judecat rezultată dintr-un proces anterior judecat irevocabil trebuie să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, ci și contrazicerile între două hotărâri judecătorești.
Cum în cauza soluționată prin sentința civilă nr. 496/2005 a Tribunalului Bihor, unul din capetele de cerere este identic cu obiectul prezentei cauze din dosarul nr. 3046/C/2005, fiind solicitate plata sporurilor de 100% pentru timpul efectiv lucrat în zilele de sărbători legale și plata sporului de 75% pentru timpul efectiv lucrat în zilele de sâmbătă și duminică, în mod corect a reținut instanța de fond că există autoritate de lucru judecat cu privire la aceste pretenții, fiind incidente dispozițiile art. 1201 cod civil și respectiv art. 166 cod pr. civilă, mai sus evocate.
Corect a reținut instanța de fond că împrejurarea că reclamantul nu și- a îndeplinit obligațiile procesuale de a-și proba cererile în cadrul primului proces, - acțiunea fiind respinsă conform art. 1169 cod civil - nu îl îndreptățește la promovarea unei noi acțiuni cu același obiect prin încălcarea autorității de lucru judecat, apărările sale în sensul că nu există autoritate de lucru judecat întrucât pretențiile sale au fost respinse ca nedovedite în acel proces, fiind evident neîntemeiate, partea nemulțumită de soluția pronunțată având posibilitatea de a exercita calea de atac a recursului în acel proces, ori, din probele de la dosar rezultă că reclamantul nu a uzat de calea de atac a recursului împotriva sentinței civile nr. 496/2005, prin decizia nr. 1095/2005-R pronunțată de Curtea de Apel Oradea, fiind admis recursul declarat de intimată. Prin urmare, excepția puterii de lucru judecat reglementată de art. 1201 cod civil și art. 166 cod pr. civilă este o excepție de fond peremtorie și absolută care împiedică partea sau instanța să mai poată lua în discuție existența dreptului și cum în cauză s-a dovedit tripla identitate de părți, obiect și cauză prevăzute de art. 1200 cod civil în mod corect a fost admisă de instanță această excepție și a fost respinsă acțiunea reclamantului, apărările acestuia privind necunoașterea legii fiind irelevante, întrucât nimeni nu-și poate invoca propria culpă sau pasivitatea procesuală pentru ocrotirea unui drept în justiție.
Față de cele reținute în considerentele ce preced, recursul va fi respins ca neîntemeiat în baza art. 312 alin. 1 cod pr. civilă și va fi păstrată în totalitate ca legală și temeinică sentința recurată.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de contestatorul domiciliat nr. 214 în contradictoriu cu intimata Primăria, împotriva sentinței civile nr. 242/LM din 12 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec.GM
25.01.2008.
Jud fond -
Dact IM/2 ex./25.01.2008.
Președinte:Galeș MariaJudecători:Galeș Maria, Cigan Dana, Bocșe Elena
