Speta drept civil. Decizia 257/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.257/
Ședința publică din 22 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurentul reclamant,domiciliat în loc.,-,. 125, cu domiciliul ales la sediul Societății Civile Profesionale de Avocați " și Asociații" din C,-, -.A,.3, în contradictoriu cu intimatul pârât,domiciliat în C,-, -.A,.5, împotriva încheierii din 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este Legal îndeplinită, în conf. cu disp.art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța invocă nulitatea recursului ca urmare a netimbrării cererii și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
eclamantul a chemat în judecată pe pârâtul solicitand ca prin hotărâre judecătorească să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul situat în municipiul C,-, -. A,.5 județul C i obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
În sustinerea cererii reclamantul a arătat că prin contractul autentificat sub nr.2045/04.10.2006 la. pârâtul a transferat dreptul de proprietate asupra imobilului apartament situat în municipiul C,-, -. A,.5, județul C, precum și dreptul de coproprietate forțată și perpetuă asupra părților componente din imobil care prin destinația lor sunt în folosința comună a tuturor locatarilor blocului,către reclamant.
A precizat că prețul a fost în întregime achitat de reclamant și că, deși potrivit contractului preluarea în stăpânire a apartamentului trebuia să se facă la data semnării și autentificării actului, respectiv 4.10.2006, pârâtul nu a înțeles nici până la această dată să elibereze apartamentul pe care îl ocupă în mod abuziv și nici nu și-a ridicat mobilierul.
A mai menționat că pârâtul refuză să deschidă ușa sau să ia contact cu reclamantul pentru predarea apartamentului.
În drept au fost invocate disp.art. 480 cod civil și 274 Cod pr. civilă.
Prin întâmpinare, pârâtul a susținut că titlul reclamantului este un act fals întrucât nu a semnat acest contract si nu a avut mandat din partea soției sale să facă o astfel de tranzacție, înțelegând să se înscrie în fals atât împotriva contractului de vânzare-cumpărare cât și a procurii autentificate sub nr. 1710/08.09.2006.
A mai arătat că după semnătura care este contrafăcută pe actul de vânzare-cumpărare, a dedus că falsurile au fost făcute de, persoană căreia în luna iulie 2006 i-a închiriat pentru o lună garsoniera, sens în care a sesizat organele de cercetare penale. După evacuarea acestuia din imobil, și-a dat seama că i-a dispărut actul de proprietate al garsonierei pe care îl ascunsese în boxă împreună cu alte acte personale. Totodată pârâtul consideră că și reclamantul din prezenta acțiune este complice cu autorul falsului întrucât nu s-a prezentat să vizioneze garsoniera sau să o ia în posesie la data vânzării și a declarat că este de acord să preia eventualele cheltuieli de întreținere restante aferente apartamentului.
Pârâtul a solicitat suspendarea judecății în baza art. 244 pct.1 cp.civ.
Prin încheierea din 28.02.2007 Judecătoria Constanțaa dispus suspendarea judecății în baza art. 244 al.1 pct. 1 cod pr. civilă până la rămânerea irevocabilă a hotărârii pronunțate în dosarul civil nr- aflat pe rolul Judecătoriei Constanța, judecata acțiunii fiind reluată ca urmare a cererii formulate de reclamant.
Prin sentința civilă nr. 15594 din 15.09.2008 Judecătoria Constanța a admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul.
A dispus evacuarea pârâtului din imobilul situat în municipiul C-, -.A,.5, județul C, cu obligarea acestuia la plata către reclamant a sumei de 720,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că dreptul de proprietate al reclamantului este încălcat de către pârât care, cu toate că nu mai are nici un titlu în baza căruia posedă în mod legal bunul, exercită totuși atributele de posesie si folosință asupra imobilului în detrimentul reclamantului. Fiind un drept absolut, dreptul de proprietate al reclamantului trebuie respectat de toate celelalte persoane. Pârâtul nu respectă obligația de a nu aduce atingere dreptului reclamantului, exercitând în mod abuziv posesia asupra imobilului fără niciun drept.
Apărările pârâtului formulate prin întâmpinare nu au fost reținute de către prima instanță care a avut în vedere că cererea formulată de acesta prin care se solicită a se constata nulitatea procurii autentificate sub nr. 1710/08.09.2006 și a contractului autentificat sub nr.2045/04.10.2006 a fost respinsă irevocabil prin sentința civilă nr. 15642/03.12.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr-, precum și faptul că pârâtul nu a exercitat calea de atac reglementată de lege în favoarea sa împotriva acestei hotărâri. Pe de altă parte, deși s-a invocat formularea unei plângeri penale, pârâtul nu a făcut dovada începerii urmăririi penale care ar fi putut determina suspendarea judecății în prezenta cauză.
Această hotărâre a fost atacată cu recurs de către pârâtul.
Tribunalul Constanța, prin încheierea din 9.01.2009 a calificat calea de atac exercitată de pârât împotriva sentinței civile nr. 1554/2008 a Judecătoriei Constanța ca fiind apel, în raport de obiectul material al acțiunii și față de dispozițiile art. 2821Cod pr. civilă.
La termenul de judecată din 20.02.2009 apelantul pârât a solicitat suspendarea judecății cauzei motivat de împrejurarea că, față de intimatul reclamant s-a pus în mișcare urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de furt, fals material în înscrisuri materiale și uz de fals, vizând înscrierea în fals a actului de proprietate a imobilului în litigiu.
Prin încheierea din 20.02.2009 Tribunalul Constanța, în temeiul art. 244 al.1 pct. 2 Cod pr. civilă, a suspendat judecata recursului formulat de recurentul pârât împotriva sentinței civile nr. 15594/15.09.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, până la soluționarea irevocabilă a dosarului penal nr. 332/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.
Pronunțând această soluție, instanța de apel a avut în vedere că, din adresa nr. 544.017 din 10.02.2009 emisă de C rezultă că dosarul penal nr. 9620/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanțaa fost conexat la dosarul nr. 332/P/2007 și are ca obiect vânzarea pe baza unor documente falsificate a apartamentului apelantului pârât către intimatul reclamant, iar față de acesta din urmă s-a pus în mișcare urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de furt, fals material în înscrisuri materiale și uz de fals.
S-a apreciat că judecata penală are o înrâurire hotărâtoare asupra cauzei de față, fiind aplicabile dispozițiile art. 244 pct. 2 Cod pr. civilă.
Prin încheierea din 3.04.2009 Tribunalul Constanțaa dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul încheierii pronunțate de Tribunalul Constanța la data de 9.01.2009 în dosarul nr- în sensul că se va menționa în mod corect - "suspendă judecata apelului" în loc de "suspendă judecata recursului", cum din eroare s-a menționat.
La data de 3.03.2009 a formulat recurs împotriva încheierii din 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
În legătură cu recursul de față se rețin următoarele:
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor de timbru prevăzute de acest act normativ. Acestea sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat. În mod excepțional, obligația de timbrare se poate împlini până la termenul stabilit de instanța de judecată, de regulă primul termen.
Potrivit prevederilor art. 9 din nr.OG 32/1995 privind timbrul judiciar, art. 20 al.3 din Legea nr. 146/1997 și art. 30 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea acesteia se anulează ca netimbrată sau, după caz, ca insuficient timbrată.
Din verificarea lucrărilor dosarului rezultă că recurentul reclamant a fost citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei, aferente exercitării recursului.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația transmisă pentru termenul de judecată din 22.07.2009, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, Curtea va da eficiență dispozițiilor legale mai sus citate și să va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul civil formulat de recurentul reclamant,domiciliat în loc.,-,. 125, cu domiciliul ales la sediul Societății Civile Profesionale de Avocați " și Asociații" din C,-, -.A,.3, în contradictoriu cu intimatul pârât,domiciliat în C,-, -.A,.5, împotriva încheierii din 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 22 iulie 2007.
Președinte, Judecători,
- - Pt.jud. - -
aflată în semnează
conf.art. 261 al.2
Președinte instanță,
Grefier, - -
- -
Jud.fond
Jud. apel
Red.dec.gref.
27.07.2009
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Maria Apostol, Răzvan Anghel
