Speta drept civil. Decizia 294/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr.294/
Ședința publică de la 28 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Lefter
JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 3: Vanghelița Tase
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurentul reclamant G, cu domiciliul procesual ales la avocat R, în C, dr., nr.5, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1031, pronunțată de Tribunalul Tulcea la data de 10 iunie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în localitatea,-, județul C, cu sediul în C, strada -. -, nr. 81B, -3,.47 și, cu sediul în comuna, sat, județul T, având ca obiectdeclinare - sechestru judiciar.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru recurentul-reclamant avocat, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este netimbrat și nemotivat.
După referatul grefierului de ședință, apărătorul recurentului, avocat depune la dosar timbru judiciar de 0,15 lei și taxa judiciară de timbru de 4 lei conform chitanțelor serie/Nr.CT - PJ, serie Nr./ CT - PJ și seria - nr.-.Depune și împuternicirea avocațială nr.509/2009. Arată că recurentul a reziliat contractul de asistență juridică cu domnul avocat R.
Instanța, din oficiu, pune în discuție nulitatea recursului și luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită cauzei, în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâții, Biroul Notarului Public și SRL, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea certificatului de moștenitor nr.100/15.11.2004 emis în dosarul nr.104/2004 BNP, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.183/26.01.2005 BNP și instituirea sechestrului judiciar asupra terenului în suprafață de 10 ha teren arabil situat în extravilanul comunei județul T, 101 parcela 1200/26 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea cererii arată că, în anul 2006, solicitat Primăriei comunei eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de teren pentru care este proprietar încă din anul 1993 și a aflat că titlul de proprietate a fost ridicat de către numitul pe baza buletinului de identitate.
Reclamantul a arătat că, profitând de coincidența de nume a mamei sale cu mama reclamantului, după ce a ridicat titlul de proprietate s-a prezentat la. solicitând eliberarea certificatului de moștenitor de pe urma mamei sale și înscrierea în masa succesorală a suprafeței de teren pe raza comunei și nici nu a depus niciodată cerere de atribuire teren la Primăria acestei comune.
În consecință, precizează că aceeași suprafață de teren a fost inclusă în două certificate de moștenitor impunându-se anularea prezentului certificat precum și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.183/26.01.2005 BNP SRL conform principiului de dreptnemo dat qud non habet.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect instituirea sechestrului judiciar reclamantul susține că există temerea că pârâta SRL să înstrăineze acest teren îngreunând recuperarea dreptului ce-i aparține.
În drept, s-au invocat disp.art.88 din Legea nr.36/1995, art.948 și art.966 Cod pr.civilă și art.593 cod pr.civilă.
Pârâta SRL a formulat întâmpinare prin intermediul căreia a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Judecătoriei Constanța în ceea ce privește capătul al doilea al cererii.
S-a susținut că instanța este învestită cu un litigiu de natură comercială (fiind incidente disp.art.4 Cod comercial) neevaluabil în bani fapt ce atrage potrivit disp.art.2 pct.1 lit.a coroborat cu disp.art.13 Cod pr.civilă competența Tribunalului Tulcea.
Se arată că, în măsura în care s-ar aprecia litigiul ca fiind evaluabil în bani, competența ar reveni Judecătoriei M în a cărui circumscripție se află terenul.
Ulterior, reclamantul și-a completat cererea solicitând obligarea pârâtului de a-i restitui titlul de proprietate nr.73404/20.04.2001 emis pe numele mamei sale și procesul-verbal de punere în posesie sub sancțiunea obligării la plata de daune interese de 1000 Euro pe zi până la îndreptarea obligației de predare și obligarea pârâților și SRL să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață ded 10 ha teren arabil, iar în subsidiar obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri civile reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin înstrăinarea fără drept a terenului.
În ședința publică din 21.02.2007, instanța a pus în discuția părților și a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect instituirea sechestrului judiciar și formarea unui nou dosar care a fost înregistrat sub nr-.
În ședința publică din 16.04.2007, s-a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare și a cererii având ca obiect revendicare și formarea unui dosar ce a fost înregistrat sub nr-.
Instanța a pus în discuția părților și a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr- și a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale și teritoriale a Judecătoriei Constanța atât în ceea ce privește cererea principală cât și cererea conexă.
Asupra excepției invocate, în ceea ce privește cererea conexă instanța a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare a cărui nulitate se solicită pârâtul a vândut pârâtei SRL terenul în suprafață de 10 ha situat în extravilanul comunei.
Conform art.4 din Codul Comercial se socotesc afară de aceste fapte de comerț celelalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuși actul.
Potrivit art.7 din Codul Comercial sunt comercianți aceia care fac fapte de comerț, având comerțul ca o profesie obișnuită și societățile comerciale.
În cauză caracterul comercial este determinat de calitatea de comerciant a cumpărătoarei (pârâta din cauză) precum și faptul că terenul ce face obiectul contractului face parte din fondul de comerț al pârâtei.
Fiind în prezența unui litigiu neevaluabil în bani în cauză devin incidente disp.art.2 pct.1 lit.a din Codul d e procedură civilă, competența de soluționare revenind tribunalului.
Având în vedere obiectul acestui capăt de cerere, respectiv contestarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, domiciliul pârâtului precum și disp.art.17 din Cod pr.civilă, instanța a admis excepția necompetentei materiale a cererii conexe și a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Constanța și față de disp.art.598 Cod pr.civilă a declinat competența de soluționare a capătului de cerere având ca obiect instituirea sechestrului judiciar în favoarea Tribunalului Constanța.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției comerciale a Tribunalului Constanța la 19.06.2007 sub același nr-.
La termenul din 17.07.2007, după ce a învederat că înțelege să renunțe la judecarea în contradictoriu cu BNP, pârâta SRL a reinvocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Constanța, considerând că aceasta s-a pronunțat exclusiv asupra competenței materiale, astfel încât solicită declinarea competenței în favoarea Tribunalului Tulcea.
Prin sentința civilă nr.3926/COM/18.07.207, Tribunalul Constanța, Secția Comercială a declarat competența de soluționarea cererii privind instituirea de sechestru judiciar în favoarea Tribunalului Tulcea, Secția comercială.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că cererea de sechestru judiciar, fiind o cerere accesorie, din perspectiva dispozițiilor cuprinse în art.17 Cod proc. civilă, este "în căderea instanței competente să judece cererea principală".
Având în vedere prevederile art.13 Cod proc. civilă conform cărora "cererile privitoare la bunuri imobile, se fac numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilele", față de situația că, în cauza de față, capătul doi din cererea principală privește - constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.183/26.01.2005, de BNP, M, rezultă că Tribunalului Tulcea îi aparține competența de a soluționa pricina, potrivit art.2 pct.1 lit.a Cod proc. civilă, coroborat cu art.13 Cod proc. civilă.
Pe cale de consecință, și cererea conexă, referitoare la instituirea sechestrului judiciar asupra terenului în suprafață de 10 ha teren arabil, situat în extravilanul comunei, județul T, este în căderea instanței competente să judece cererea principală, cât timp art.13 Cod proc. civilă, reglementează competența teritorială absolută (exclusivă) când este vorba de un imobil.
Drept consecință, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Tulcea sub același număr în fața căreia judecata s-a desfășurat până la 14.07.2009, când instanța, din oficiu, a ridicat excepția necompetenței materiale.
Prin sentința civilă nr.1031/10.06.2009, Tribunalul Tulceaa admis excepția și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei
După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Tulcea, reclamantul Gaf ormulat precizări cu privire la obiectul cauzei, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare aut.sub nr.183/26.01.2005 de către Biroul Notarului Public, cu sediul în orașul M, județul T, să fie obligați pârâții și la restituirea originalului titlului de proprietate nr.73404/20.04.2001 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor, județul T, să fie obligați pârâții să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 10 ha situat în extravilanul comunei, 101, parcela 1200/26, județul T, cu restituirea fructelor percepute în valoare de 5000 lei, în subsidiar în măsura în care nu va fi posibilă restituirea în natură a imobilului revendicat pârâtei, să fie obligat la plata unor despăgubiri civile la valoarea de circulație a terenului, reprezentând contravaloarea prejudiciului care i-a fost cauzat prin înstrăinarea fără drept a terenului proprietatea sa, precum și să se dispună instituirea sechestrului judiciar asupra terenului în suprafață de 10 ha situat în intravilanul comunei, 101, parcela 1200/26, județul T, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze.
Deși nu era proprietarul terenului în suprafață de 10 ha, pârâtul a înstrăinat acest teren pârâtei prin contractul aut.sub nr.183/2005, contract care în aceste condiții este lovit de nulitate absolută.
În ceea ce privește capătul de cerere privind instituirea sechestrului judiciar asupra terenului în suprafață de 10 ha teren arabil până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze, reclamantul a arătat că solicită înființarea sechestrului, motivat de faptul că există temerea că pârâta să înstrăineze la rândul său acest teren unui terț, fapt ce ar fi de natura să îngreuneze recuperarea terenului ce este proprietatea reclamantului.
Prin încheierea din 10 ianuarie 2008, Tribunalul Tulceaa dispus în. art.244 alin.(1) pct.(1) Cod proc.civilă suspendarea judecății primelor patru capete de cerere până la soluționarea irevocabilă sa acțiunii ce face obiectul dosarului nr- aflat pe rolul Judecătoriei Constanța, având ca obiect anularea certificatului de moștenitor nr.100/15 noiembrie 2004 eliberat în dosar nr.104/2004 de Biroul Notarului Public, cu sediul în municipiul
Prin încheierea nr.190 din 10 ianuarie 2008 Tribunalul Tulceaa respins ca nefondată cererea având ca obiect înființarea sechestrului asigurator.
În speță, capetele de cerere privind constatarea nulității absolute, a contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr.183/26.01.2005, revendicarea suprafeței de 10 ha teren și obligarea pârâților la plata despăgubirilor civile constând în lipsirea de folosință a terenului, sunt de natură comercială și sunt evaluabile în bani.
În speță, din contractul de vânzare-cumpărare cu privire la care s-a solicitat să se constate nulitatea absolută rezultă că prețul vânzării terenului a fost de 150.000.000 lei Rol, iar din expertizele efectuate în cauză rezultă că valoarea terenului revendicat este de 50.000 lei Ron, iar valoarea care s-ar fi obținut în urmarea folosirii terenului de 10 ha în anii 2005 - 2008 ar fi fost de 3000 lei.
În aceste condiții, față de dispozițiile legale arătate mai sus și având în vedere și Decizia nr.32/2008, pronunțată de, Tribunalul Tulceaa reținut că în speță competența de soluționare a cauzei revine în primă instanță Judecătoriei
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul G precizând expres în recursul declarativ că "motivele recursului vor fi depuse după motivarea încheierii atacate".
Analizând hotărârea recurată, curtea constată că recursul este nemotivat și urmează a se constata nulitatea acestuia.
Potrivit art.303 pr. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
În cauza de față, curtea este învestită cu judecarea unui recurs împotriva unei hotărâri de declinare a competenței; conform art. 158 alin. 3.pr. civ. dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Deși a declarat recurs, în termenul prevăzut de dispoziția procedurală derogatorie, reclamantul nu și-a motivat cale de atac, cu toate că, pentru aceasta a avut la dispoziție două termene 19.08.2009 și 28.09.2009.
În aceste circumstanțe, devin incidente prevederile art. 306.pr. civ. conform cărora recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
În aceste circumstanțe, constatând că recurentul nu a motivat cale de atac - precizând expres că "motivele recursului vor fi depuse după motivarea încheierii atacate" lucru pe care nu l-a mai făcut -, față de prevederile art. 105 alin. 2.pr. civ. conform cărora actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor; în cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie,
Cum recursul este o cale de atac extraordinară, prin intermediul căruia se procedează la verificarea unei hotărâri judecătorești doar prin prisma unor motive de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege în art. 304.pr. civ.
Având în vedere că, prin intermediul aceste căi de atac de reformare și nedevolutive, controlul legalității se face exclusiv din perspectiva criticilor ridicate de partea nemulțumită, instanța de recurs neputându-se substitui rolului părții de a indica unul motivele de nelegalitate ce ar afecta hotărârea judecătorească atacată, urmează a se constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul civil formulat de recurentul reclamant G, cu domiciliul procesualalesla avocat R, în C, dr., nr.5, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1031, pronunțată de Tribunalul Tulcea la data de 10 iunie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în localitatea,-, județul C, cu sediul în C, strada -. -, nr. 81B, -3,.47 și, cu sediul în comuna, sat, județul T,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Jud.fond:
Red.dec.jud./12.11.2009
Tehnored.gref./13.11.2009/2 ex.
Președinte:Gabriel LefterJudecători:Gabriel Lefter, Mihaela Ganea, Vanghelița Tase
