Speta drept civil. Decizia 516/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.516/CM
Ședința publică din data de 17 iunie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de reclamantaREGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ, cu sediul în C, b-dul - nr. 250, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1462 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în C,-, județul C, având ca obiect conflict de muncă - acțiune în răspundere patrimonială (prejudiciu cauzat societății).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta reclamantă Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică C prin d-na consilier juridic -, în baza delegației, fără număr, depusă la dosar, iar pentru intimatul pârât se prezintă d-na avocat în baza delegației nr.-/05.05.2008, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că recursul a fost declarat în termen și din eroare comunicarea hotărârii pronunțată de instanța de fond s-a făcut la apărătorul recurentei.
Totodată sunt întrebate părțile dacă mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat, acestea declarând că în cauză nu mai au alte cereri sau excepții de formulat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei reclamante având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond, cu consecința admiterii acțiunii, cu obligarea la cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului arată că vinovat de producerea pagubei create Romsilva - Direcția Silvică C se face intimatul pârât, întrucât în temeiul nr.56/16.03.2005, îndeplinea funcția de șef ocol silvic și conform fișei postului avea obligația de a asigura integritatea și paza fondului forestier și a pădurilor, prin aplicarea actelor normative în vigoare.
Totodată, arată că, în conformitate cu disp. art.9 din Regulamentul de protecție și pază a fondului forestier (ordin nr.15/1988) răspunderea pentru organizarea, coordonarea și controlul activității de pază revine șefului de acord pentru subunitate pe care o conduce și inspectorul șef, respectiv directorul la nivelul întregii unității". Iar în conformitate cu art.11 alin.2 din același act normativ."până la încadrarea unei alte persoane ca titular de canton, șeful ocolului silvic va stabili ca unul sau mai mulți dintre pădurarii cantoanelor sau fondurilor de vânătoare ori de pescuit învecinate să ia în primire, pe durata determinată, cantonul sau fondul de vânătoare ori de pescuit". Intimatul pârât în calitate de șef al colului silvic, avea obligația să numească unul sau mai mulți pădurari care să asigure paza cantonului în perioada cât acesta era lipsit de gestionar, nu doar să sesizeze conducerea unității.
Apărătorul intimatului pârât solicită respingerea recursului declarat de reclamantă și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Susține recurenta că intimatul pârât ar fi încălcat dispozițiile art.270 din Codul muncii coroborate cu disp.art.9 și 11 alin.2 din Regulamentul de protecție și pază a fondului forestier, precum și fișa postului, însă nu menționează și dispozițiile legale care obligă directorii direcțiilor silvice - conform art.15 să organizeze activitate de conservare și protejare a fondului forestier, iar în conformitate cu același acord normativ, intimatul pârât nu avea competență de angajare personal.
Din probele administrate la instanța de fond rezultă în mod indubitabil că pârâtului nu-i poate fi reținută nici o culpă în îndeplinirea obligațiilor de serviciu și implicit în producerea prejudiciului invocat de recurenta reclamantă. Instanța de fond a avut în vedere disp. art.25 din regulamentul de pază prin care se arată că responsabilitatea pentru integritatea fondului forestier revine nu numai șefului de ocol ci și directorului Direcției silvice, iar intimatul pârât, nu s-a rezumat în a sesiza numai Direcția Silvică, ci s-a și implicat în rezolvarea problemei pazei de canton, implicare limitată totuși de faptul că nu avea dreptul de a angaja personal, drept ce-i revenea directorului Direcției Silvice C, care nu a fost acest lucru în timp util.
CURTEA:
Asupra recursului civil de fata:
Prin cererea adresată Tribunalului Constanta, Regia Națională a Pădurilor -ROMSILVA, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1.793 lei, reprezentând prejudiciu cauzat societății în exercitarea funcției deținută, de șef ocol silvic.
In motivarea cererii, se arată că la data de 27.01.2007 s-a efectuat controlul asupra gestiunii la cantonul nr.19, cu ocazia încetării contractului de munca al pădurarului G, dar, nu s-au înregistrat lipsuri.
La data de 06.02.2007, a fost angajat un alt pădurar și cu ocazia încheierii procesului verbal de predare a gestiunii, s-a constatat existența unui număr de 150 de cioate nejustificate, astfel că prejudiciul cauzat societății în perioada 27.01.2007-06.02.2007 în valoare de 1.793 lei, urmează să fie imputat pârâtului, care în calitatea sa de șef ocol silvic, avea obligația să asigure integritatea și paza fondului forestier.
Prin sentința civilă nr.1462/12.09.2007, Tribunalul Constanțaa respins acțiunea ca nefondată, reținând faptul că pârâtul nu se face vinovat de neîndeplinirea sarcinilor de serviciu și nu are vreo culpa în producerea pagubei reclamată de societate.
Instanța a avut în vedere și faptul că, prin decizia nr. 14/26.01.2007, reclamanta a delegat pe salariatul pe postul de pădurar în cantonul pentru a asigura paza și că acest salariat avea atribuții în raport de ordinul dat.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta invoca faptul ca instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile art.9 si 11 din Regulamentul de protecție și pază a fondului forestier, care stabilesc în sarcina șefului ocolului silvic răspunderea pentru organizarea, coordonarea și controlul activității de pază pentru subunitatea pe care o conduce.
Acesta avea de asemenea obligația pana la încadrarea altei persoane, de a desemna o alta persoana care să ia în primire, pe perioadă determinată acel canton pentru care se întocmise proces verbal de predare /primire și să asigure paza.
Pentru aceste motive, recurenta solicită admiterea recursului si modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtului la plata c/valorii prejudiciului de care se face vinovat.
Intimatul pârât și-a precizat poziția procesuală cu ocazia închiderii dezbaterilor și prin concluziile scrise depuse la dosar.
Acesta a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât din probele administrate reiese că acesta și-a îndeplinit toate obligațiile prevăzute în fișa postului și nu a rezultat vreo culpa a sa în producerea prejudiciului.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate si de materialul probator administrat, Curtea constată că recursul este nefondat.
Art. 9 din Regulamentul pentru paza fondului forestier, a fondurilor de vânătoare si a fondurilor de pescuit din apele de M, prevede: "răspunderea pentru organizarea, coordonarea si controlul activității de pază revine șefului de ocol silvic pentru subunitatea pe care o conduce"
Art. 11(2) din același Regulament: "In cazul când se impune predarea - primirea cantonului, de la pădurarul titular, pana la încadrarea unei alte persoane ca titular de canton, șeful ocolului silvic sau secției silvocinegetice, va stabili ca unul sau mai mulți dintre pădurarii cantoanelor sau fondurilor de vânătoare sau de pescuit învecinate, să ia în primire pe durata determinată cantonul sau fondul de vânătoare sau de pescuit".
Art. 270 din Codul muncii arată că: "salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor".
In fișa postului, anexă la contractul individual de munca al paratului, se menționează faptul că acesta, se subordona conducerii direcției silvice și avea obligația de a duce la îndeplinire toate hotărârile Comitetului director si dispozițiile conducerii direcției.
In nici un înscris depus de recurentă la dosar, nu rezultă că aceasta a delegat pârâtului atribuții pentru încheierea contractelor de muncă pentru personalul însărcinat cu paza cantoanelor.
De altfel, încheierea unui contract de muncă presupune și angajarea societății pentru respectarea unor obligații pecuniare, pe care, în lipsa unui mandat, reclamantul nu putea să le menționeze într-un eventual contract de muncă.
Organizarea, coordonarea și controlul activității de pază, prevăzute de art. 9 din regulament presupune existența unui personal de paza, pentru care, șeful ocolului silvic răspunde în cazul în care nu organizează activitatea acestora astfel încât să preîntâmpine apariția unor pagube.
Ori în speța dedusă judecății,lipseapersonalul necesar să asigure paza, iar angajarea altui pădurar nu cădea în sarcina pârâtului care, la rândul său era tot un angajat al pârâtei.
La dosar s-au depus copii ale adreselor întocmite de pârât, în care se arată faptul că în urma încetării contractului de muncă al pădurarului G, cantonul va rămâne fără pază,impunându-se angajarea altei persoane.
O astfel de adresa a fost înaintată conducerii Direcției Silvice, încă din noiembrie 2006( 2225/27.11.2006) respectiv înainte de data la care a încetat contractul de munca al pădurarului G, fiind suficient timp pentru a fi găsită o alta persoana care sa se ocupe de acest canton.
S-a revenit cu alte adrese în acest sens, la data de 18.12.2007, 5.01.2007, 10.01.2007, 12.01.2007 si 25.01.2007, astfel că instanța nu putea reține lipsa de preocupare a pârâtului pentru organizarea activității de pază.
Solicitarea repetată de a fi angajată o alta persoană pentru asigurarea pazei la cantonul silvic nu a fost urmată de luarea unor masuri în acest sens,astfel că din punct de vedere al Regulamentului invocat de reclamantă în susținerea cererii, nu se constata vreo culpă a reclamantului în producerea pagubei.
Atâta vreme cât paza cantonului revine pădurarului și nicidecum șefului ocolului silvic, instanța apreciază ca în cauză nu sunt întrunite cerințele art. 270 Codul muncii, pârâtul neavând nici o vina in producerea prejudiciului.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 cod procedură civilă, recursul declarat împotriva sentinței civile nr.1462/2007 pronunțată de Tribunalul Constanta, va fi respins ca nefondat.
In temeiul art.274 cod procedură civilă, va fi obligată recurenta la plata cheltuielilor de judecată suportate de intimatul pârât, în valoare de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamantaREGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ, cu sediul în C, b-dul - nr. 250, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1462 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în C,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond: /
Red.dec.Jud.-/2ex.
Tehnored.gref.RD/08.07.2008
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu
