Speta drept civil. Decizia 66/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 66
Ședința publică din data de 16 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.968/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC, având ca obiect, alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant, precum și consilier juridic pentru intimata pârâtă, care depune delegația de reprezentare.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că recurentul a depus prin serviciul registratură o cerere, după care, consilier juridic depune întâmpinare, un exemplar fiind comunicat recurentului reclamant.
Recurentul reclamant nu solicită un nou termen de judecată pentru observarea întâmpinării.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul admiterii acțiunii.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței Tribunalului Olt ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Petentul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensia de invaliditate grupa a II-a și pensia pentru limită de vârstă pentru perioada 1999 - 14.09.2005.
În motivare petentul a arătat că a prestat activitate la pârâtă în perioada 03.06.1974 - 20.01.1975, 15.08.1977 - 8.12.1994 iar aceasta în mod nelegal nu i-a eliberat adeverință în data de 12.08.1999 din care să rezulte încadrarea în grupa a II-a de muncă, acest lucru efectuându-se în data de 14.09.2005 când s-a eliberat adeverința nr.11642. Petentul a mai arătat că urmare a acestei situații că nu s-a putut pensiona la limită de vârstă nefiind valorificată grupa superioară de muncă încă din anul 1999 ci abia în cursul anului 2005, cînd a depus adeverința emisă corect de pârâtă la CJP
Prin sentința civilă nr. 1104 din 30 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- număr în format nou (3437/C/2006 număr în format vechi) s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul domiciliat în comuna jud. O, în contradictoriu cu pârâta SC SA cu sediul în B,- jud.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, pe care a considerat-o nelegală și netemeinică, solicitînd modificarea acesteia.
Prin decizia civilă nr. 639 din 14.03.2007 Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1104 din 30.10.2006 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 3437/C/2006 în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA B, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această decizie, s-a reținut că instanța de fond a soluționat cererea la primul termen de judecată, cu încălcarea prevederilor art. 129 civ. respectiv de a administra toate probele pentru dezlegarea pricinii și aflarea adevărului și a procedat la soluționarea cauzei fără cercetarea fondului.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Olt la nr-.
La data de 05.06.2007, reclamantul și-a precizat acțiunea și a solicitat ca unitatea pârâtă să fie obligată la plata diferenței dintre pensia pentru muncă depusă și limită de vîrstă și pensia pentru invaliditate, pe ultimii trei ani,m anteriori introduceri acțiunii.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată deoarece emiterea adeverinței privind încadrarea în gr.II.a de muncă a fost determinată de modificările intervenite în legislație privind pensionarea, respectiv Legea nr. 19/2000; sentința civilă nr. 568/15.12.1998.
La termenul din 19.06.2007, reclamantul prin apărător a solicitat proba cu expertiză contabilă care să aibă ca obiectiv calcularea drepturilor bănești ce i se cuvin reclamantului pe ultimii trei ani, reprezentând diferența dintre pensia pentru muncă depusă și limită de vârstă și pensia pentru invaliditate.
În cauză a fost numit expert - care a depus la dosar raportul de expertiză nr. 926/30.08.2007 la care s-au formulat obiecțiuni la care expertul a răspuns prin Suplimentul la raportul de expertiză nr. 1007/20.09.2007.
Prin sentința civilă nr.968/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- s- admis acțiunea cu precizarea din 05.06.2007, formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC" B și a fost obligată pârâta la plata sumei de 2.657,3 lei către reclamant.
A fost obligată pârâta la 800 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:.
Reclamantul a fost pensionar pentru invaliditate gr.II prin decizia nr. -/29.12.1999,iar prin decizia nr. -/31.01.2007 reclamantului i s-a stabilit pensia pentru muncă depusă și limită de vîrtstă, începând cu data de 01.12.2006.Ca urmare a cererilor repetate ale reclamantului pîrîta a procedat la eliberarea adeverinței 12642/14.09.2005, din care rezultă că pe perioada 15.10.1977 - 08.12.1994 cât a lucrat ca șofer la Secția Autobază, locul de muncă al acestuia s-a încadrat în gr.II.a de muncă conform ordinului 50/1990 și ca urm are i s-a emis decizia de pensionare pentru muncă depusă și limită de vârstă nr. -/31.01.2007.
Astfel s-a reținut că față de vârsta standard de pensionare pentru bărbați conform Legii 19/2000, respectiv 63 ani și 2 luni și în baza adeverinței de încadrare în grupa a II-a de muncă, acestuia i s-a aplicat reducerea vîrstei standard de pensionare cu 5 ani, datorită condițiilor speciale de muncă.
Drepturile de pensie pentru limită de vîrstă i-au fost acordate cu data de 01.12.2006, data depunerii actelor la CJP
Față de această situație expertul numit în cauză a procedat la calcularea diferenței dintre pensia de invaliditate și pensia pentru limită de vârstă pe ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii, respectiv 09.10.2003 - 09.10.2006.
S-a stabilit că drepturile ce i se cuvin reclamantului sunt în cuantum de 7.808,9 lei.
Pârâta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în sensul că Anexa I din raport prezintă grave erori de calcul deoarece la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă a fost adăugat și indemnizația de însoțitor, obiecțiuni ce au fost admise de instanță.
Din suplimentul la raportul de expertiză instanța a reținut că reclamantului i se cuvine suma de 2.657,3 lei reprezentând diferență între pensia pentru limită de vârstă și pensia de invaliditate.
Împotriva sentinței Tribunalului Olta declarat recurs recurentul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul arată că în anul 1998 și-a pierdut capacitatea de muncă, în timp ce era angajat la SC C și a fost sfătuit să procure acte doveditoare de la locurile de muncă pe care le-a avut anterior pentru a se pensiona pentru limită de vârstă, iar nu pentru incapacitate de muncă.
Arată că a solicitat acte doveditoare de la SC B care a refuzat, motiv pentru care a acționat această societate în judecată, astfel că aceasta i- emis adeverință nr.7/12.08.1999 care însă nu îndeplinea cerințele legale pentru a fi luată în considerare de Casa de Pensii Județeană.
Recurentul arată că intimata i-a emis o nouă adeverință, cea cu nr.11642/14.09.2005 care a fost avută în vedere la stabilirea drepturilor la pensie, dar că solicitat de la emitenta SC B, drepturile bănești ce i s-ar fi cuvenit pe, perioada 1999-2005 de care ar fi lipsit prin refuzul de elibera actul la data formulării inițiale a cererii.
Arată că, avocatul ales i-a precizat acțiunea solicitând drepturile bănești pe ultimii trei ani, însă din 01.01.2005 i s- agravat boala și i s-a schimbat gradul dei nvaliditate.
Prin întâmpinarea formulată la data 16.ian.2007, intimata a solicitat respingerea recursului cu motivarea ca obiectul judecății la fond l-a reprezentat, în baza precizării reclamantului din data de 05.07.2007, calcularea pe ultimii 3 ani, a diferenței dintre cele două categorii de pensii: pensia pentru invaliditate și pensia pentru limită de vârstă, iar în prezent recurentul-reclamant nu mai poate solicita despăgubiri calculate din anul 1999.
Arată că, în cauză s-a efectuat un raport de expertiză ce a avut în vedere precizarea formulată de reclamant și că acesta nu a formulat obiecțiuni nici la raportul de expertiză nici la suplimentul la raport și că în dezbaterile pe fond s-a solicitat admiterea acțiunii, așa cum a fost precizată.
Analizând legalitatea sentinței recurate în raport de motivele invocate și apărările formulate prin întâmpinare, văzând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art.304 pct.7 și 9 și art. 3041.pr.civilă, se apreciază că recursul este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:
Recurentul nu formulează în fapt și în drept nici o critică reală hotărârii judecătorești recurate, ci doar își exprimă nemulțumirea față de faptul că nu i s-au acordat despăgubiri din anul 1999 și nemulțumirea față de avocatul său care i-a precizat acțiunea solicitând despăgubiri doar pentru ultimii trei ani.
Recurentul-reclamant la fond a beneficiat de apărare calificată, sens în care avocatul ales a precizat în numele său acțiunea la data de 05.06.2007(fil.18, dosar fond) și ar fi avut posibilitatea să cunoască actele dosarului întrucât, ulterior formulării precizării, a fost prezent personal în instanță, așa cum rezultă din Încheierea de ședință de la data de 19 iunie 2007 ( fil.28, dosar fond), când s-au discutat și stabilit obiectivele expertizei, respectiv calcularea drepturilor bănești pe ultimii trei ani, anterior introducerii acțiunii.
De altfel, așa cum se arată și prin întâmpinarea formulată la recurs, în absența precizării acțiunii, s-ar fi pus în discuție incidența prevederilor Decretului Nr.167/1958 referitoare la prescripție.
Apărarea intimatei în sensul că recurentul-reclamant la fond, nu a formulat nici un fel de obiecțiuni la raportul de expertiză sau suplimentul realizat la acesta, este de asemenea reală și pertinentă, acest aspect rezultând din actele dosarului.
În considerarea celor expuse, în conformitate cu prevederile art.312 alin.1 pr.civilă, recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.968/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC, având ca obiect, alte cereri.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.Fl.
Tehn./Ex.2/15.02.2008
/ și
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Corneliu Maria, Florica Diaconescu
