Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1001/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1001
Ședința publică din 16 iunie 2009
PREȘEDINTE: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 3: Aurelia Schnepf
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T, Ministerul Justiției și Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 1991/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, Liga, și pârâții intimați Curtea de APEL TIMIȘOARA, Tribunalul Timiș și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, constatându-se că s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza este lăsată în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1991 din 24.04.2008, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de reclamanții, Liga, și a obligat pârâții la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate, constând în sporul de utilizare a calculatorului reprezentând 15% din salariul de bază brut aferent perioadei decembrie 2004 și în continuare, sume actualizate în raport de rata inflației la data plății efective, precum și să acorde reclamanților 3 zile în plus la concediul de odihnă.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Potrivit Ordinului nr. 414/2006 publicat in Monitorul Oficial nr 455 bis din 25 mai 2006 emis de Ministerul Sănătății, in Anexa 6*1 la nr. crt. 43, paragraf 06-Alte sporuri, este prevăzut sporul de 15% spor calculator. Același spor de calculator este prevăzut si in alte acte normative - contracte colective de munca, astfel ca, neacordarea sporului de calculator reclamat de reclamanți in prezenta uza se privește ca neîntemeiata, in condițiile in care, si reclamanții desfășoară activitate zilnica la calculator.
Art. 20 din Constituția României, prevede ca dispozițiile constituționale privind drepturile si libertățile cetățenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declarația Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.
Potrivit Art. 7 si 23 din Declarația Universala a Drepturilor Omului semnata de România la 1955, "Toți oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul fără deosebire la o protecție egala a legii, oamenii au dreptul la o protecție egala împotriva oricărei discriminări care ar încălca prezenta declarație si împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare"; "Orice persoana are dreptul la, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile si satisfăcătoare de munca, precum si la ocrotire împotriva șomajului. Toți oamenii au dreptul, fără nici o discriminare, la salariu egal pentru munca ", principii regăsite si in dispozițiile art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, art. 14 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului supra arătat.
Ori, prin neacordarea sporului de 15% pentru munca la calculator, reclamantele au fost puse situație de discriminare fata de personalul din alte unități bugetare care profita de beneficiul spor.
Având in vedere dispozițiile art. 142. potrivit căruia "Salariații care lucrează în i grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare", urmează a admite si petitul privind obligarea pârâților sa acorde reclamanților 3 zile in plus la ul de odihna începând cu data introducerii acțiunii, precum si cu 3 ani înainte de aceasta data.
Cu privire la cererea de chemare in garanție a Ministerului Finanțelor Publice, cerere formulata de reclamanți si de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lingă Înalta Curte de Casație si Justiție, constata întemeiata aceasta cerere uimind aoa dmite, in considerarea faptului ca, in calitatea ordonator principal de credite si de elaborator al proiectului bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice are atribuții, potrivit Legii nr. 500/2002 de a repartiza fondurile necesare salarizării lua masuri pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, si cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare.
Împotriva sentinței susmenționate au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției și Guvernul României.
Recurentul Ministerul Finanțelor Publice, prin care a solicitat modificarea sentinței recurate, în sensul constatării lipsei calității procesuale pasive ca și chemat în garanție, iar pe fond respingerea acțiunii.
Recurentul Ministerul Justiției a motivat în recursul declarat că hotărârea atacată este criticată pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 4 și pct. 9 Cod procedură civilă, arătând faptul că prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
A mai arătat recurentul că în mod greșit instanța obligă la plata sporului de calculator în procent de 15% în mod distinct față de sporul care se acordă în condițiile art. 22 din OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar în cadrul instanțelor judecătorești. Cu privire la cele 3 zile de concediu acordate de către instanța de fond, recurentul a arătat că potrivit art. 65 din legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate, acesta beneficiază de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare, acestea având prioritate față de dispozițiile din Codul muncii.
Pârâtul recurent Guvernul României arătat că prin încheierea de ședință din data de 28.02.2008 a fost admisă excepția lipsei capacității juridice civile și a calității procesuale pasive a Guvernului României, dar prin dispozitiv, acțiunea a fost admisă și față de această autoritate publică a puterii executive.
Examinând cauza sub toate aspectele sale potrivit disp. art. 3041.pr.civ. și cu precădere prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenți, Curtea constată recursurile întemeiate pentru următoarele motive:
Potrivit art. 48 (1) din legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii, în compartimentele de multiplicare sau în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15% din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Ulterior, prin art. 22 din OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției s-a prevăzut în al. 1 că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii - așa cum stipulează art. 22 al. 2.
Stabilirea condițiilor și procedurii de acordare a sporului de 15% reprezintă o problemă de legiferare, iar în cauză, opțiunea legiuitorului a fost în sensul de a reglementa acordarea acestui spor numai o singură dată, reclamanții beneficiind pentru perioada solicitată de acest spor.
Prin urmare, numai legiuitorul are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor, el este cel care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați.
În ceea ce privește aplicarea Ordinului nr. 414/2006 privind "aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului sanitar" publicat in Monitorul Oficial nr 455 bis din 25 mai 2006 emis de Ministerul Sănătății, in Anexa 6*1 la nr. crt. 43, paragraf 06-Alte sporuri, este prevăzut sporul de 15% spor calculator, Curtea reține că prin Decizia nr. 831 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale, s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constat că dispozițiile art. 2 alin. 1 și alin. 11, precum și dispozițiile art. 27 din OG 137/2000 sunt neconstituționale, instanțele de judecată nefiind în măsură să extindă aplicarea unui act normativ de salarizare care prevede o categorie socială, la o altă categorie socială care are propria lege de salarizare.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea a 3 zile în plus la concediu de odihnă, se rețin următoarele:
Potrivit art. 65 al. 1 din legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare.
Aceste dispoziții legale au un caracter special, prin urmare au prioritate față de dispozițiile codului muncii, având în vedere prev. art. 1 al. 2 din Codul muncii prin care se stipulează faptul că prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii. În acest sens sunt și prevederile art. 295 care stabilesc că prevederile codului se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor este incompatibila cu specificul raporturilor de muncă respective.
Și cum durata concediului de odihnă de care beneficiază personalul din sistemul autorității judecătorești este reglementat prin legislație specifică completă, cu dispoziții derogatorii de la dreptul comun și care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă - prevederile art. 142 din Codul muncii invocate în apărare de către reclamanți, nu-și pot avea aplicabilitate în cauză.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile formulate pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T, Ministerul Justiției și Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 1991/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, și va modifica sentința recurată în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției și Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 1991/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Modifică sentința recurată în sensul respingerii acțiunii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 iunie 2009.
p. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
În concediu de odihnă
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
- -
Red. /02.07. 2009
Tehnored. /02.07. 2009
Prima instanță: și - Tribunalul Timiș
Președinte:Raluca PanaitescuJudecători:Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf
