Speta drepturi salariale, banesti. Sentința 107/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția civilă mixtă -
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 107/P/2008
Ședința publică din 8 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Lazăr Ioan președinte secție civilă
JUDECĂTOR 2: Cigan Dana Bălănean Lidia
Asistenți judiciari: - -
- -
Grefier:
Pe rol este pentru azi soluționarea acțiunii civile introdusă de reclamanții, R, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL ORADEA, MINISTERUL JUSTIȚIEI B- sector 5 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B- sector 5, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, precum și faptul că pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosar întâmpinare, după care:
Curtea de Apel
deliberând:
Constată că prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 8 octombrie 2008, reclamanții, judecători la urtea de Apel Oradea, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Oradea, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor B, obligarea pârâților la plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu luna septembrie 2005 - septembrie 2008 și în continuare pentru viitor, actualizate la data plății efective, să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii reclamanții au învederat următoarele:
- potrivit art. unic pct. 1din 444/2006 pentru aprobarea OG nr. 19/2006 s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut personal, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, de asemenea prin art. 15 alin. 1 din OG nr. 6/2007 s-a prevăzut că sporul de confidențialitate de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea 444/2006 ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ.
- deși personalul auxiliar al instanței, conform art. 78 din Legea 567/2004, este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care i-au cunoștință în exercitarea funcției cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizată instanța, acesta nu beneficiază de sporul de confidențialitate acordat altor categorii de persoane care exercită funcții care implică păstrarea confidențialității;
- potrivit art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire, acesta fiind principiul egalității tuturor în fața legii, convenția la care România a aderat trebuind să fie respectată cu prioritate față de dreptul intern;
- făcând trimitere la art. 21 alin. 1 din OG 137/2000 și respectiv 16 din Constituția României, reclamanții arată că se consideră îndreptățiți la acordarea sporului de confidențialitate de 15% atâta timp cât sunt obligați să păstreze secretul confidențialității ca și alte categorii de persoane, dar fără a beneficia ca și acestea de sporul menționat.
În drept sunt invocate disp. 30 alin. 3 din OG 137/2000, art. 20 alin. 3 din Legea 656/2002, art. 3 din OG nr. 19/2006.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Făcând parte din categoria personalului din unitățile din justiție finanțate de la bugetul de stat raporturile juridice de muncă ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor sunt guvernate de codul muncii conform prevederilor art. 295 alin. 5 din acest cod.
Reclamanților le-a fost impusă prin lege o obligație profesională imperativă, specială și specifică, de confidențialitate potrivit art. 99 lit d din Legea nr. 303/2004 și art. 4 alin. 1 din aceeași lege raportat la art. 15 din Codul Deontologic, respectiv art. 78 alin. 1 din Legea 567/2004 și art. 9 din Codul Deontologic, obligație care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
Reclamanții nu îndeplinesc o funcție de demnitate publică, iar nefiind demnitari publici aceștia se află în aceeași situație ca și personalul din unitățile bugetare, acestuia din urmă însă pentru îndeplinirea obligației de confidențialitate i-a fost recunoscut și dreptul corelativ salarial.
Potrivit art. 1 și art. 295 alin. 2 din Codul muncii, indiferent de categoria socio- profesională, perioada în care o persoană prestează muncă îi revine obligație de confidențialitate, ca atare legiuitorul, instituind obligația de confidențialitate în sarcina reclamanților, implicit a instituit și o obligație de plată - o contraprestație salarială - pe cale de analogie a legii, pentru că în caz contrar ar fi încălcate și principiile neconstituționale privind nediscriminarea, privind dreptul la plată egală pentru muncă egală și dreptul la salariu pentru munca prestată, conform art. 16 alin. 1 și art. 41 alin. 2 din Constituția României.
Este de remarcat că reclamanții deși își execută obligația de confidențialitate, fiind debitori ai acestei obligații în mod similar cu restul personalului din unitățile bugetare, totuși pentru îndeplinirea acestei obligații nu li se recunoaște sporul salarial de confidențialitate, așa cum este recunoscut în cadrul restului personalului din sistemul bugetar. În concluzie prin neacordarea sporului de confidențialitate, reclamanții sunt în mod evident discriminați, câtă vreme ei se află în aceeași situație juridică și faptică care fundamentează și generează acest spor salarial pentru restul personalului. Doctrina juridică și practica judiciară au statuat în mod constant existența discriminării în materie de muncă ori de câte ori un spor sau un adaos salarial nu a fost acordat tuturor categoriilor profesionale, indiferent de funcție, care întruneau elementul generator al respectivului spor sau adaos.
Reclamanților le-a fost refuzat sporul de confidențialitate nu datorită faptului că nu ar îndeplini condiția normativă de acordarea a acestui spor ci sub pretextul că aparțin unei alte categorii socio - profesionale. Or, conform Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neaparat în situații chiar similare. De asemenea potrivit art. 2 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricăror discriminări, iar conform art. 29 pct. 2, în exercițiul drepturilor și libertăților sale fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite prin lege, iar art. 2 pct. din Convenția nr. 11 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei prevede că diferențierile excluderile sau preferințele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupație nu sunt considerate discriminatorii însă în speță neacordarea sporului de confidențialitate nu are la bază o astfel de justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece restul personalului bugetar nu primește sporul de confidențialitate pentru calificările cerute de ocupația acestuia, ci doar pentru că sunt debitori ai obligației de confidențialitate.
Față de considerentele ce preced instanța va admite acțiunea reclamanților, iar pe cale de consecință va obliga pârâții să calculeze și să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu luna septembrie 2005 - septembrie 2008 și până la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri precum și pentru viitor.
Se va dispune totodată ca plata drepturilor sus menționate să fie actualizate cu indicele de inflație la data efectuării efective a plății având în vedere că o atare actualizare a creanței cu data inflației exprimă acoperirea prejudiciului produs reclamanților prin erodarea acesteia, art. 161 alin. 4 din Codul muncii referindu-se la daunele interese, principiul indexării constituindu-se într-un principiu al sistemului de salarizare ce are ca scop prevenirea eroziunii puterii de cumpărare și atenuarea efectelor inflației, iar acoperirea integrală a prejudiciului presupune și acordarea actualizării creanței.
De asemenea se va dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor de bani cuvenite reclamanților având în vedere atribuțiile acestuia privitoare la coordonarea acțiunilor ce sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar, elocvente în acest sens fiind articolele 19 lit a și g din 500/2002 și respectiv art.28 din aceeași lege, fără alocarea fondurilor necesare de către acest pârât plata drepturilor salariale acordate prin hotărârea de față neputându-se executa, iar o asemenea situație ar constitui o încălcare a art. 6 paragraful 1 din Convenție și art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție. Pentru aceleași considerente excepția de necompetență procesuală pasivă invocată de același pârât este nefondată și va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite acțiunea introdusă de reclamanții, R, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ORADEA, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B și în consecință:
Obligă pe pârâții 1-2 să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada septembrie 2005 - septembrie 2008 și în continuare pentru viitor, actualizat cu indicele de inflație la data plății, sume care pentru perioada septembrie 2005 - septembrie 2008 sunt echivalente cu cele din tabelul anexă de la fila 8 din dosar și care face parte integrantă din prezenta sentință.
Obligă pe pârâta 2 să facă cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Obligă pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să asigure fondurile bugetare necesare plății sumelor de mai sus.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER
- - - - - -
- -
Red.sent.LI
12.12.2008.
Dact ID/21 ex./23.12.2008
15.12.2008/19 com.
Președinte:Lazăr IoanJudecători:Lazăr Ioan, Cigan Dana Bălănean Lidia
