Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1364/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1364
Ședința publică din data de 12 iunie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Simona Elena Lazăr Vera
: - -
Grefier: a
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de anții a, I -, -, -, a, R, -, -, -, -, toți cu domiciliul ales în Câmpina,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1139 pronunțată la data de 11 septembrie 2007 de Tribunalul Prahova,în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str. -. - nr. 6, județul P, Ministerul Justitiei, cu sediul în B,-, sector 5, Ministerul Finantelor Publice B, cu sediul în B,-, sector 5.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, instanța, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea dosarului la data de 10 iunie 2009, iar, ulterior, pentru același motiv, la data de 12 iunie 2009, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civila înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Prahova, antii, I, R, au chemat in judecata pe parații TRIBUNALUL PRAHOVA, MINISTERUL JUSTIȚIEI SI MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE au solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % pentru anul 2004 pana la data ramânerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti si in continuare in viitor, la plata acestor drepturi actualizate cu indicele de inflație ca urmare devalorizării monedei naționale, să efectueze mențiunile corespunzătoare in carnetele de muncă si să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate si de asemenea, la plata eventualelor cheltuieli de judecata.
In motivarea acțiunii, anții au susținut ca in scopul asigurării eficiente confidențialității informațiilor clasificate au fost emise acte normative menite să confere categoriilor de personal ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații, prin art.3 din Legea nr. 444/2006 privind aprobarea OG nr. 19/2006, prevăzându-se că pentru păstrarea confidențialității cadrele militare in activitate, funcționarii publici, angajații pe baza de contract si personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publica si siguranța naționala, beneficiază de un spor lunar de 15 % din salariul de bază.
S-a mai susținut in motivarea acțiunii de către anti că prin disp.art.15 alin.1 din OG nr. 6/2007 s- prevăzut ca sporul de confidențialitate sa se acorde nu numai categoriilor de funcționari publici din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru studierea arhivelor Securității, Ministerului Economiei si Comerțului, prin art.20 al.3 din Legea nr. 656/2002, modificata prin Legea nr. 405/2002 acordându-se sporul si unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire si Combatere Spălării Banilor.
Motivând acțiunea, anții au mai susținut că OG nr. 137/2001 prevede prin art.30 al.3 acordarea sporului de confidențialitate de până la 15 % personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru asigurarea unui tratament echitabil si similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice, iar personalul auxiliar de specialitate ce gestionează informații clasificate conform art.28 din Legea nr. 182/2002 nu beneficiază de acest spor.
In dovedirea acțiunii anții au solicitat proba cu acte.
Ministerul Justiției formulat la data de 03.08.2007 întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii deoarece sporul de confidențialitate se acorda funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului iar pentru categoriile de funcționari publici cuantumurile sporului si condițiile de acordare se stabilesc in limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite cu încadrarea in cheltuielile de personal prevăzute in bugetul aprobat.
Prin aceeași întâmpinare, Ministerul Justiției susținut că potrivit disp.art.21 al.3 din OG nr. 137/2000 persoana care se considera discriminata poate formula in fața instanței de judecata o cerere pentru acordarea de despăgubiri, iar din examinarea OG nr. 137/2000 reiese ca legiuitorul nu avut in vedere modul de reglementare unor relații sociale, in lege folosindu-se sintagmele "exercitarea unor drepturi enunțate", "restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării in condiții de egalitate drepturilor omului si libertăților fundamentale sau drepturilor recunoscute de lege".
Tribunalul Prahova, prin întâmpinarea depusă la data de 06.08.2007 a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că sporul de confidențialitate prev. de Legea nr. 444/2006 se acorda restrictiv, iar prin art.15 din OG nr. 6/2007 s- stabilit acordarea unui spor si unor categorii de funcționari publici restrictiv menționate.
DGFP formulat si depus la data de 09.08.2007 întâmpinare prin care invocat excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Economiei si Finanțelor, susținând că acesta nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care la landul lor sunt ordonatori principali de credite intre care figurează si Ministerul Justiției.
Prin sentința civilă nr. 1139 /11.09.2007, Tribunalul Prahovaa admis excepșția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Economiei si Finanțelor, invocată de acest parat și a respins acțiunea fata de MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
A respins acțiunea formulată de anții a, I -, -, -, a, R, -, -, -, -, Prin Reprezentant, ca neîntemeiata.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele:
Conform art.47 al.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Răspunzător pentru realizarea prevederilor bugetare si repartizarea ordonatorilor principali de credite sumelor de la bugetul de stata conform destinațiilor bugetare stabilite potrivit legii bugetare anuale, este Guvernul.
Ministerul Economiei si Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, intre care figurează si Ministerul Justiției si nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că min. Economiei si Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plata pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei si Finanțelor nu poate avea calitate procesuala pasiva in prezenta cauza in care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând in sporul de confidențialitate, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul Muncii, intre salariați si angajator precum si alte persoane juridice sau fizice care au vocație in temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedura civila.
Față de aceste considerente, tribunalul admis excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Economiei si Finanțelor conform art.137 pr.civila, acțiunea fiind respinsă față de aceasta, ca îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut, examinând actele si lucrările dosarului, că acțiunea este neîntemeiată.
Pentru păstrarea confidențialității in legătura cu informațiile clasificate, prin Legea nr. 444/2006, se prevede că se acordă un spor lunar de până la 15 % din salariul de bază funcționarilor publici cu statut special, militarilor angajați pe baza de contract și personalului civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publica si siguranța naționala.
Dispozițiile art.15 din OG nr. 6/2007 privind unele masuri pentru reglementarea drepturilor salariale si altor drepturi ale funcționarilor publici prevăd ca sporul de confidențialitate se acorda funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului in cuantum de până la 15 % din salariu, CNSAS, Ministerului Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul.
Prin dispozițiile art.21 din OG nr. 137/2000 se stabilește ca persoana care se considera discriminata poate formula acțiune privind acordarea de despăgubiri si restabilirea situației anterioare discriminării.
Salarizarea personalului din sistemul autorității judecătorești si stabilirea drepturilor de care acesta beneficiază este reglementata prin legi speciale, având un regim de salarizare diferit față de alte categorii de personal.
In acest sens, potrivit dispozițiilor OG nr. 27/20006 magistrații beneficiază de indemnizație lunara si alte sporuri.
Personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești este salarizat potrivit prevederilor art.3 din OG nr. 8/2007, act normativ care stabilește că salariile de bază pentru aceasta categorie de personal se stabilesc pe baza valorii de referință sectoriala si coeficienților de multiplicare pe grade sau trepte profesionale in raport de funcția deținuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate si de nivelul instanței sau al parchetului.
Reclamantii, care au fost încadrati la Judecătoria Cîmpina, erau îndreptățiti la un salariu stabilit potrivit actelor normative precizate la care se adăuga celelalte sporuri: sporul de vechime, sporul de fidelitate precum si sporul de condiții grele.
Cât privește sporul de confidențialitate, se constată că potrivit Legii nr. 444/2006 acesta se acordă astfel cum restrictiv este prevăzut de art.3, cadrelor militare in activitate, funcționarilor publici cu statut special, militarilor angajați pe bază de contract si personalului civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publica si siguranța naționala, prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale din sectorul de apărare naționala, ordine publica si siguranță naționala.
Întrucât anții nu fac parte din aceste categorii, rezulta ca nu sunt îndreptățiti sa li se acorde sporul de confidențialitate fără se constata existenta unei discriminări față de celelalte categorii.
Dispozițiile OG nr. 137/2000 prevăd ca exercitarea drepturilor enunțate in cuprinsul acestui articol privește persoanele aflate in situații comparabile.
Întrucât atribuțiile de serviciu ale personalului din sistemul autorității judecătorești au un conținut diferit de cel al altor categorii profesionale, se poate conchide că nu există situație comparabilă intre categorii profesionale distincte, magistrați, personal auxiliar de specialitate, funcționari publici, demnitari, alți salariați.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs anții, criticând-o ca nelegală și netemeinică deoarece instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 1 alin.2 lit. e pct. 1 din OG. Nr. 137/2000,precum și art. 1 din protocolul nr. 12 la CEDO.
Pentru acest motiv, recurenții -anți au solicitat înlăturarea dispozițiilor Ordonanței nr. 9/19.07.2001, pentru modificarea Ordonanței nr. 57/2000,privind salarizarea personalului CNSAS și care, conform art. 13 presupune un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază brut.
Recurenții au solicitat actualizarea sumelor datorate și efectuarea mențiunilor privitoare la sporurile de confidențialitate în cărțile de muncă așe anților întrucât personalul auxiliar, judecătorii și procurorii iau cunoștință nemijlocit despre fapte, informații sau documente asupra cărora au obligația de a păstra confidențialitatea, fiind îndrituiți la primirea sporului pentru confidențialitate.
Acest spor a fost recunoscut prin legi speciale altor categorii de salariați din aparatul poliției CNSAS, aparatul de lucru al guvernului și ministerelor, etc.
Ori, personalul auxiliar nu beneficiază de sporul de confidențialitate conform art. 28 din Legea nr. 182/2002.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Legal citați, intimații au formulat întâmpinare la recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefundat.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele, conform art. 3041. civ p., Curtea constată că recursul anților este fondat deoarece, potrivit deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 46 din 15 decembrie 2008, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 %,calculat la indemnizația brută lunară.
Această decizie este obligatorie în ceea ce privește dezlegarea dată pentru toate instanțele judecătorești și se referă la sporul de confidențialitate unic, valabil atât pentru certificatele ORNIS cât și pentru persoanele care nu dețin aceste certificate dar lucrează cu secrete de serviciu. Ca atare, aceste dispoziții li se aplică și anților.
Potrivit art. 78 din Legea nr. 567/2004, personalul auxiliar de specialitate este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în exercitarea funcției cu privire la procesele aflate în curs de desfășurarea sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Sporul de confidențialitate reprezintă un drept salarial suplimentar și ca atare, nu poate exista discriminare în rândul aceleiași categorii profesionale, respectiv între personalul oficiului național de prevenire și combaterea spălării banilor și instanțele de judecată, care judecă cauzele privind spălarea banilor. Această constituie o discriminare conform principiului-la munca ideală plata ideală, întrucât ambele categorii au atribuții profesionale în același domeniu, însă numai pentru Oficiul de combaterea spălării banilor, acest spor a fost recunoscut pori nart. 20 alin.3 din Legea nr.656/2002.
Așa fiind. În baza art. 312 alin.1 civilă Cod Penal, urmează să admită recursurile, să modifice în parte sentința, în sensul că va admite în parte acțiunea și va obliga pârâții Tribunalul Prahova și Ministerul Justiției la plata către anți a sporului de confidențialitate de 15 %, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază, brut lunar, începând cu data de 27.09.2004, pentru anții judecători și 01.02.2005 pentru ceilalți anți, la zi și în continuare, până la încetarea dreptului, corespunzător perioadei efectiv lucrate de fiecare ant, actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la plata efectivă.
Potrivit art. 1 și 2 din Decretul nr. 92/1976, privind carnetul de muncă, va obliga Tribunalul Prahova să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al anților, considerând că acest spor se numără printre înscrierile prevăzute de dispozițiile articolului menționat.
Urmează să admită excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de intimatul-pârât Tribunalul Prahova și să respingă acțiunea ca prescrisă pentru perioada anterioară datei de 20.07.2004, în conformitate cu disp. art. 5 din Decretul nr. 167/1958, având în vedere data formulării acțiunilor.
Va respinge în rest acțiunea ca neîntemeiată, atât pentru restul perioadei cât și în ceea ce privește obligarea Ministerului Finanțelor să aloce fondurile necesare plății, având în vedere data deciziei în interesul legii 46/15.12.2008 cât și faptul că între Ministerul Finanțelor și celelalte părți nu există raporturi procesuale.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de anții a, I -, -, -, a, R, -, -, -, -, toți cu domiciliul ales în Câmpina,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1139 pronunțată la data de 11 septembrie 2007 de Tribunalul Prahova,în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str. -. - nr. 6, județul P, Ministerul Justitiei, cu sediul în B,-, sector 5, Ministerul Finantelor Publice B, cu sediul în B,-, sector 5.
Modifică în parte sentința în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pârâții Tribunalul Prahova și Ministerul Justiției la plata către anți a sporului de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar începând cu data de 27.09.2004 pentru anții judecători și începând cu 01.01.2005 pentru ceilalți anți și în continuare, până la încetarea dreptului, corespunzător perioadei efectiv lucrate de fiecare ant, actualizat cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la plata efectivă.
Dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale anților.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Tribunalul Prahova și respinge acțiunea ca prescrisă pentru perioada anterioară datei de 20 iulie 2004 și în rest ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Simona Elena Lazăr Vera
- - - - - - -
Fiind în O, Fiind în O,
semnează, semnează,
Președintele Instanței Președintele Instanței
Grefier,
a
Fiind în O,
semnează,
Prim-Grefier,
Red. CP
Tehnored.
3 ex/10.07.2009
fond- Tribunalul Prahova
fond. harhoi, - R
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Simona Elena Lazăr Vera
