Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1513/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1513/R-CM
Ședința publică din 28 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ploscă JUDECĂTOR 2: Irina Tănase
JUDECĂTOR 3: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta COMUNA PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr.484/CM din data de 11.03.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-pârâtă Comuna -prin Primar, prin consilier juridic în baza delegației depusă la dosar, lipsind intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, pentru membrii de sindicat și intimații-pârâți Școala, Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației, Cercetării și.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentanta recurentei- pârâte, având cuvântul susține că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Reprezentanta recurentei-pârâte, având cuvântul susține oral recursul așa cum a fost motivat în scris și solicită admiterea lui, modificarea hotărârii instanței de fond în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 14.11.2008 pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanții, (), (), a, G, -, -n, a, che, -, -, (), (), G, (), (), (), -, (), ( ), -, -, -, (), (), - -, reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", au chemat în judecată pe pârâții Școala, Comuna - prin primar, Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației Cercetării și, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții să le plătească prima de vacanță pentru perioada 2001-2008 și pe viitor, actualizată cu indicele de inflație la data achitării sumelor în cauză.
Reclamanții au mai solicitat obligarea pârâtei Școala la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, precum și obligarea tuturor pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în vederea aplicării principiului egalității de tratament, personalul contractual trebuie să beneficieze de prima de concediu pentru anii 2001-2007, potrivit dispozițiilor art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, referitoare la statutul funcționarului public.
S-a făcut trimitere la Deciziile nr.XXIII/12.12.2005, nr.XII/05.02.2007 și nr.LXXVII/05.11.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut polițiștilor, magistraților și personalului auxiliar al instanțelor, precum și funcționarilor publici.
Deoarece prin nr.OUG146/19.12.2007 s-a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2008, reclamanții apreciază că numai prin acordarea primei de vacanță tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, având în vedere faptul că și ei desfășoară activitate în domeniul administrației publice.
Au mai arătat reclamanții că drepturile salariale privind prima de vacanță pentru perioada 2001-2006 nu sunt prescrise, termenul de prescripție fiind întrerupt, actul întrerupător de prescripție fiind nr.OUG146/2007.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Educației Cercetării și a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că acest pârât nu este angajatorul reclamanților și nu există niciun fel de raporturi juridice între cadrele didactice și această instituție. De asemenea, pârâtul a arătat că nu este ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat.
Totodată, a mai invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de dispozițiile art.166 din Legea nr.53/2003. Cu privire la.OUG nr.146/2007, a arătat că acest act normativ nu se aplică personalului didactic din sistemul de învățământ și nu poate constitui motiv de întrerupere a prescripției.
Pe fondul cauzei, a susținut că personalul contractual din instituțiile de învățământ din sectorul bugetar este salarizat potrivit prevederilor Legii nr.128/1997 în care nu este prevăzută acordarea primei de vacanță, iar prin dispozițiile art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007 se specifică faptul că în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile acestei ordonanțe de urgență intră funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal, care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.
Pârâta comuna, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că reclamanții nu fac parte din categoriile de bugetari enumerate de nr.OUG167/2007, astfel că nu există cadru legal pentru acordarea primei de vacanță.
A mai arătat pârâta că acțiunea este greșit îndreptată împotriva acesteia, întrucât nu are calitatea de angajator al reclamanților.
Ceilalți pârâți nu au depus întâmpinări la dosarul cauzei.
La termenul din data de 05.03.2009 instanța a invocat din oficiu excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților - membri de sindicat pentru perioada 2001 - 13.11.2005 și a dispus, în temeiul art.137 alin.2 Cod procedură civilă, unirea tuturor excepțiilor cu fondul cauzei.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.484/CM din 11 martie 2009, admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și și în consecință, a respins acțiunea reclamanților față de acesta.
A admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților pentru perioada 2001 - 13.11.2005 și în consecință a respins solicitarea reclamanților în acest sens.
A respins acțiunea față de Inspectoratul Școlar Județean
A admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâta Școala să calculeze și să plătească reclamanților prima de vacanță corespunzătoare perioadei 14.11.2005 - decembrie 2008, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâta Comuna să vireze celeilalte pârâte fondurile necesare achitării acestor drepturi.
A obligat pe pârâta Școala să plătească Sindicatului cheltuieli de judecată în cuantum de 10 lei.
În adoptarea acestei soluții, instanța de fond a analizat cu prioritate excepțiile invocate, reținând următoarele:
Excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților - membri de sindicat pentru perioada 2001 - 13.11.2005 a fost privită ca întemeiată, întrucât, potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, "dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".
Art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
La rândul său, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Acest drept nu a fost niciodată suspendat, așa încât în cauză nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile nr.OUG146/2007, aceasta din urmă referindu-se la aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2008.
Cum dreptul la prima de vacanță nu a fost suspendat, s-a apreciat că nu se poate vorbi nici de o întrerupere a cursului prescripției extinctive.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și a fost apreciată ca întemeiată, întrucât între acest minister și reclamanții - membri de sindicat - nu există raporturi juridice de muncă, primul nefiind angajatorul celor din urmă. Mai mult, ministerul nu are nici calitatea de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, deoarece potrivit art.13 din nr.OUG32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamanți, acestora neaplicându-li-se nici recursurile în interesul legii la care au făcut trimitere, după cum nu există nicio situație de discriminare față de alte categorii profesionale care au beneficiat de prima de concediu.
S-a reținut că potrivit art.241 alin.1 lit.c) din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel.
Potrivit art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, "personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă".
Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art.37 lit.g) din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Executarea contractelor colective de muncă este, potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.130/1996, obligatorie pentru părțile semnatare.
Tribunalul a reținut că în cauză nu a intervenit nicio clauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță.
În consecință, a fost admisă în parte acțiunea, în modalitatea mai sus prezentată, făcându-se și aplicarea dispozițiilor art.161 alin.4 din Codul muncii.
Având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006 coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, precum și dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, a fost obligată pârâta Comuna să vireze pârâtei Școala fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Întrucât între reclamanți și Inspectoratul Școlar Județean A nu există raporturi juridice de muncă, a fost respinsă acțiunea reclamanților față de acest pârât.
Împotriva sentinței civile nr.484/CM/11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, a formulat în termen recurs pârâta Comuna, criticând-o pentru nelegalitate în sensul motivelor de modificare prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, invocând interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, cât și aplicarea greșită a legii.
Motivând recursul, pârâta susține că în mod greșit instanța a motivat hotărârea în baza unor acte normative ce nu au legătură cu obiectul cererii reclamanților, făcând referire la dispozițiile art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarului public, prevederile contractului colectiv de muncă, art.30 din Legea nr.130/1996.
Pârâta Comuna nu are calitate de parte semnatară a contractului colectiv de muncă, așa încât dispozițiile Legii nr.130/1996 nu-i pot fi aplicabile.
De aceea, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii.
La dosar au formulat întâmpinare reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", prin care a solicitat respingerea recursului, cât și pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A, care de asemenea a solicitat respingerea recursului. La rândul său pârâtul Ministerul Educației Cercetării și a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii.
Examinând recursul se constată că nu este fondat.
Dreptul reclamanților la plata primei de vacanță a fost analizat în baza art.37 lit.g) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național și la nivel de ramură, care prevedea în beneficiul personalului didactic plata unei prime de vacanță acordată cu indemnizația de concediu, executarea clauzei fiind obligatorie potrivit art.30 din Legea nr.130/1996.
Aprecierea pârâtei că instanța de fond a motivat admiterea acțiunii pe dispozițiile Legii nr.188/1999, este greșită, întrucât în considerente nu se regăsește acest act normativ, cu mențiunea că ar fi aplicabil reclamanților. Au fost avute în vedere la motivarea soluției Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură și Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare. Chiar dacă pârâta nu este parte semnatară a Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ, potrivit dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001, pentru reglementarea unor probleme financiare, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea. În baza acestui act normativ pârâta a fost obligată să vireze fondurile necesare achitării drepturilor bănești stabilite de instanță.
Așa fiind, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, întrucât recursul nu este fondat, se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta COMUNA - prin primar, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței civile nr.484/CM din 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, (), (), a, G, -, -n, a, che, -, -, (), (), G, (), (), (), -, (), ( ), -, -, -, (), (), - -, reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", cu sediul în P,--6, județul A și pârâții ȘCOALA, cu sediul în comuna, județul A, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN A, cu sediul în P, B-dul. - nr.4-6, județul A și MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,--30, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
Red.
Tehnored.
7 ex./05.11.2009
Jud. fond: /
Președinte:Maria PloscăJudecători:Maria Ploscă, Irina Tănase, Lică Togan
