Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1575/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1575/R-CM
Ședința publică din 04 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI PRIN PRIMAR, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.722/CM din data de 6.04.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile, respectiv: recurentul-pârât Municipiul P-prin Primar, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, pentru membrii de sindicat -, și și intimații-pârâți Grădinița cu Program Normal nr.15 P, Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal Al. Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației, Cercetării și
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură: întâmpinare, din partea intimatului-pârât Ministerul Educației, Cercetării și, cu copie pentru comunicare părții adverse și, de asemenea, întâmpinare și practică judiciară, din partea intimatului-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, cu copie pentru comunicare.
Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 02.12.2008, reclamantele, -, și, reprezentate de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", au chemat în judecată pe pârâții Grădinița cu Program Normal nr.15 P, Centrul Bugetar: Colegiul Național Liceal, Municipiul P - prin primar, Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației Cercetării și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le plătească prima de vacanță pentru perioada 2001-2008 și pe viitor, actualizată cu indicele de inflație la data achitării sumelor în cauză.
Au mai solicitat reclamantele obligarea pârâtei Grădinița cu Program Normal nr.15 P la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, precum și obligarea tuturor pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că în vederea aplicării principiului egalități de tratament, personalul contractual trebuie să beneficieze de prima de concediu pentru anii 2001-2007, potrivit dispozițiilor art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 referitoare la statutul funcționarului public.
Se face trimitere la Deciziile nr. XXIII/12.12.2005, nr. XII/05.02.2007 și nr. LXXVII/05.11.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut polițiștilor, magistraților și personalului auxiliar al instanțelor, precum și funcționarilor publici.
Deoarece prin nr.OUG146/19.12.2007 s-a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, reclamanții apreciază că numai prin acordarea primei de vacanță tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, având în vedere faptul că și ei desfășoară activitate în domeniul administrației publice.
Au mai arătat reclamantele că drepturile salariale privind prima de vacanță pentru perioada 2001-2006 nu sunt prescrise, termenul de prescripție a fost întrerupt, actul întrerupător de prescripție fiind nr.OUG146/2007.
Prin întâmpinare, pârâtul Municipiul Pai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în raport de dispozițiile Legii nr.128/1997, Legii nr.486/2006 și Legii nr.215/2001, completată de Legea nr.286/2006.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât textul de lege invocat ca temei legal se referă la funcționarii publici, calitate pe care nu au reclamantele, membre de sindicat.
Pârâtul Ministerul Educației Cercetării și, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că acest pârât nu este angajatorul reclamantelor și nu există niciun fel de raporturi juridice între cadrele didactice și această instituție. De asemenea, a arătat că nu este ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat.
Totodată, acest pârât a invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de dispozițiile art.166 din Legea nr.53/2003. Cu privire la.OUG nr.146/2007, a arătat că acest act normativ nu se aplică personalului didactic din sistemul de învățământ și nu poate constitui motiv de întrerupere a prescripției.
Pe fondul cauzei, a susținut că personalul contractual din instituțiile de învățământ din sectorul bugetar este salarizat potrivit prevederilor Legii nr.128/1997 în care nu este prevăzută acordarea primei de vacanță, iar prin dispozițiile art.1 alin.2 din nr.OUG146/2007 se specifică faptul că în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile acestei ordonanțe de urgență intră funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal, care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.
Ceilalți pârâți nu au depus întâmpinări la dosarul cauzei.
La termenul din data de 02.04.2009 instanța a invocat, din oficiu, excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamantelor - membre de sindicat pentru perioada 2001 - 01.12.2005 și a dispus, în temeiul art.137 alin.2 Cod procedură civilă, unirea tuturor excepțiilor cu fondul cauzei.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.722/CM din 6 aprilie 2009, espins excepția calității procesuale pasive a Municipiului
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și și, în consecință, a respins acțiunea reclamantelor față de acesta.
A admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamantelor pentru perioada 2001 - 01.12.2005 și, în consecință, a respins solicitarea reclamantelor în acest sens.
A respins acțiunea față de Inspectoratul Școlar Județean
A admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâții Grădinița cu Program Normal nr.15 și Centrul Bugetar: Colegiul Național Liceal " " să calculeze și să plătească reclamantelor prima de vacanță corespunzătoare perioadei 02.12.2005 - 31.12.2008, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamante, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâtul Municipiul P să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi.
A obligat pe pârâții Grădinița cu Program Normal nr.15 și Centrul Bugetar: Colegiul Național Liceal " " să plătească Sindicatului cheltuieli de judecată în cuantum de 8 lei.
În adoptarea acestei soluții, instanța de fond a analizat cu prioritate excepțiile prescrierii dreptului material la acțiune al reclamantelor - membre de sindicat pentru perioada 2001 - 01.12.2005, invocată din oficiu de instanță, precum și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Municipiul P și Ministerul Educației Cercetării si, prin întâmpinări, reținând următoarele:
Astfel, excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamantelor - membre de sindicat pentru perioada 2001 - 01.12.2005 a fost privită ca întemeiată, întrucât, potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, "dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".
Art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
La rândul său, contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut, încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Acest drept nu a fost niciodată suspendat, așa încât în cauză nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile nr.OUG146/2007, aceasta din urmă referindu-se la aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2006.
Cum dreptul la prima de vacanță nu a fost suspendat, s-a constatat că nu se poate vorbi nici de o întrerupere a cursului prescripției extinctive.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului P, tribunalul a constatat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, precum și dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și a fost apreciată ca întemeiată, deoarece între acest minister și reclamantele - membre de sindicat - nu există raporturi juridice de muncă, primul nefiind angajatorul celor din urmă. Mai mult, ministerul nu are nici calitatea de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, întrucât potrivit art.13 din nr.OUG32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantele au invocat, în susținerea cererii de chemare în judecată, existența dreptului la prima de concediu pe care o are funcționarul public în temeiul art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, precum și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recursuri în interesul legii.
Tribunalul a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamante, acestora neaplicându-li-se nici recursurile în interesul legii la care au făcut trimitere, după cum nu există nicio situație de discriminare față de alte categorii profesionale care au beneficiat de prima de concediu.
Astfel, s-a reținut că potrivit art.241 alin.1 lit.c) din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel.
Potrivit art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut, încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art.37 lit.g) din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Executarea contractelor colective de muncă este, potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.130/1996, obligatorie pentru părțile semnatare.
S-a reținut că în cauză nu a intervenit nicio clauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță.
Prin urmare, a fost admisă în parte acțiunea în modalitatea mai sus prezentată, făcându-se și aplicarea dispozițiilor art.161 alin.4 din Codul muncii.
Având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006 coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, precum și dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, a fost obligat pârâtul Municipiul P să vireze pârâților Grădinița cu Program Normal nr.15 și Centrul Bugetar: Colegiul Național Liceal " " fondurile necesare achitării drepturilor solicitate prin acțiune.
Întrucât între reclamanți și Inspectoratul Școlar Județean A nu există raporturi juridice de muncă, a fost respinsă acțiunea reclamantelor față de acest pârât.
În cauză s-a făcut și aplicarea dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței civile nr.722/CM/6 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, a formulat în termen recurs pârâtul Municipiul P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, pârâtul susține că hotărârea este nelegală întrucât în mod greșit s-au acordat primele de vacanță, în condițiile în care reclamantele nu sunt funcționari publici.
Greșit a fost respinsă și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, nefiind aplicabile dispozițiile nr.OUG32/2001. Excepția trebuia admisă cu atât mai mult cu cât pârâtul nu este parte a contractului colectiv de muncă, neavând calitatea de angajator.
În contextul celor arătate mai sus se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii.
Reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" a formulat întâmpinare, la care a fost anexată și practică judecătorească în materie, solicitând respingerea recursului.
Motivele de recurs nu au fost încadrate în vreunul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, însă din dezvoltarea acestora ar rezulta că se vizează dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, respectiv aplicarea greșită a legii.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, dar și în contextul dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, se constată că nu este fondat.
În temeiul dispozițiilor art.XIII din nr.OUG32/2001, pentru reglementarea unor probleme financiare, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, și în raport de care pârâtul a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamante.
În conformitate cu dispozițiile art.20 alin.1 din nr.OUG17/2006, "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale".
Întrucât municipiul, orașul sau comuna, după caz, sunt ordonatori secundari de credite, tribunalul a constatat că Municipiul P are calitate procesuală pasivă în cauză.
Dreptul reclamantelor la plata primei de vacanță a fost analizat în baza art.37 lit.g) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național și la nivel de ramură, care prevedea în beneficiul personalului didactic plata unei prime de vacanță, acordată cu indemnizația de concediu, executarea clauzei fiind obligatorie potrivit art.30 din Legea nr.130/1996. Aprecierea pârâtului potrivit căreia, doar funcționarii publici au dreptul la plata unei prime de vacanță este greșită, în lipsa unei reglementări exprese care să excludă personalul didactic de la beneficiul unui astfel de drept, astfel că norma generală cuprinsă în dispozițiile art.50 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic și norma din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, îndreptățește reclamantele la plata acestui drept.
De altfel, instanța de fond nici nu a motivat hotărârea în sensul că reclamantelor le-ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarului public.
Așa fiind, în considerarea celor de mai sus, Curtea consideră că recursul nu este fondat și în baza art.312 Cod procedură civilă îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI - prin primar, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.722/CM din 6 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantele, și, reprezentate de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", cu sediul în P, B-dul. - nr.4-6, județul A și pârâții GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.15 PITEȘTI, cu sediul în P,-, județul A, CENTRUL BUGETAR: COLEGIUL NAȚIONAL LICEAL " ", cu sediul în P,-, județul A, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN A, cu sediul în P, B-dul. - nr.4-6, județul A și Ministerul Educației Cercetării și, cu sediul în B,--30, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
8 ex./20.11.2009
Jud. fond:
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
