Speta drepturi salariale, banesti. Sentința 16/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA NR.16
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTOR 2: Marilena Panait Gabriel
Asistenți judiciari: -
: - -
Grefier: -
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții -a, și - în propriu și ca reprezentant al reclamanților, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în municipiul P,-, jud. P, Ministerul Justiției cu sediul în municipiul B,-, sector 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în municipiul B, nr. 1-3, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că au depus întâmpinare la acțiune pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Ploiești, care au invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru anumită perioada, acestea fiind depuse și pentru termenul anterior. Din partea reclamanților s-a depus la dosar o adeverință cu funcțiile ocupate de fiecare reclamant.
Curtea constată că întâmpinările depuse pentru termenul de astăzi de pârâții Curtea de Apel Ploiești și Ministerul Justiției au același conținut cu cele depuse pentru termenul anterior, acestea fiind comunicate reclamanților. Din oficiu invocă excepția necompetenței materiale, față de conținutul adeverinței aflată la fila 47 și art.109 din Legea nr.188/1999, în ceea ce-i privește pe reclamanții funcționari publici, competența aparținând Tribunalului Prahova și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată,și, deliberând, a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- pe rolul Curții de Apel Ploiești, reclamanții -a, și - au chemat în judecată pe pârâții Curtea de Apel Ploiești, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții în solidar să le achite sporul pentru lucru la calculator de 15%,calculat la salariul de bază brut pe perioada decembrie 2004 și în continuare, reactualizarea acestor sume de bani conform indicelui de inflație până la data plății efective și obligarea pârâtei Curtea de Apel Ploiești să le acorde 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii prezentei acțiuni, precum și cu 3 ani înaintea acestei date.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că,deși din anul 2003 lucrează numai la calculator toate cele 8 ore zilnic, totuși nu au primit drepturile aferente acestei munci, așa cum sunt încasate de către alți salariați din alte domenii sau de către alți salariați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, deși nu există nici o îndoială că acest spor li se datorează, fiindcă unei părți a salariaților li s-a și acordat, fără să existe vreo diferență între activitatea lor, or legea este aplicabilă tuturor, în mod egal.
Se mai arată că și în celelalte domenii ( sănătate, petrochimie etc. ) se plătește acest spor iar neplata către aceștia ar fi o discriminare.
Se arată că sporul de calculator este încasat de către personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție - serviciul contabilitate și informatică (conform unui ordin intern), salariații Ministerului d e Justiție (conform unui ordin intern), salariații din domeniul sanitar ( ordinul ministrului sănătății nr.
414/2006 pentru aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului
sanitar - anexa din 17.04.2006 ), salariații din domeniul industriei chimice și petrochimice ( conform art. 50 (4) din contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din industria chimică și petrochimică ).
Au susținut că nici împrejurarea că se plătește un alt spor (condiții grele - ) nu poate fi o explicație, deoarece sporurile pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a câte unui drept, distinct.
De asemenea,folosirea zilnică a ecranului de vizualizare trebuie să fie întreruptă periodic prin pauze care să reducă suprasolicitarea în fața ecranului de vizualizare (conform hotărârii Guvernului nr. 1028/2006).
Totodată,au arătat că, deși lucrează în condiții grele și beneficiază de sporul corespunzător acestor condiții, totuși nu beneficiază de cele cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art. 142 din Codul muncii.
Pârâta Curtea de Apel Ploieștia formulat întâmpinare, invocând excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada decembrie 2004 - 30 octombrie 2005, acțiunea fiind introdusa la data de 31 oct.2008.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii acțiunii întrucât în privința reclamanților indemnizațiile, drepturile salariale precum și alt drepturi sunt reglementate de legi speciale între dispozițiile cărora nu se regăsește expres sau implicit reglementat sporul de 15% pentru lucrul pe calculator.
Cum atât magistrații cât și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de o reglementare specială și derogatorie, de acordare a drepturilor bănești și a altor drepturi corespunzătoare valorii și importanței activității pe care o desfășoară și pe care cele mai multe categorii profesionale nu le au, alte drepturi sau sporuri decât cele al respectivelor reglementări nu pot fi solicitate, având drept temei prevederile. Nr. 137/2000.
A învederat că accesul la mijloacele electronice de informare, în principal pentru prompta, corecta și completa informare cu privire la legislația actualizată zilnic, jurisprudență și doctrină, contact permanent și facil cu instituții din sistemul judiciar, evidența dosarelor, circuitul lor electronic, precum posibilitatea tehnoredactării lucrărilor în condiții de mare eficiență și calitate, trebuie să constituie și pentru reclamanții din această cauză un beneficiu și o facilitate care să îi ajute în exercitarea atribuțiilor judiciare, iar nu un prilej pentru solicitarea unor drepturi neprevăzute de lege ori temei pentru o pretinsă discriminare fără a se arăta criteriul ce o determină.
Prin atribuțiile lor, prin modul de desfășurare în concret a activității judiciare, nu se poate trage concluzia că reclamanții se află într-o situație similară cu personalul din alte sectoare de activitate invocate în acțiune, pentru a se socoti discriminați și în consecință, îndreptățiți la primirea sporului cerut.
Pârâta a mai solicitat respingerea celui de-al doilea capăt de cerere, privind acordarea trei zile în plus la concediul de odihnă de la data introducerii acțiunii, având în vedere faptul că reclamanților le sunt aplicabile dispozițiile reglementate prin legii speciale. Astfel, potrivit art. 65 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, reclamanții beneficiază de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare, iar HG 1028/2006 și Legea 319/2006 nu prevăd obligația angajatorului de a acorda astfel de concediu suplimentar.
Prin întâmpinare,pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 31.10.2005.
Pe fondul cauzei, a arătat că sporul de lucru la calculator solicitat de reclamanți nu reprezintă altceva decât o reglementare sub nomen juris propriu sporului pentru condiții deosebite de muncă, grele vătămătoare, sau periculoase, iar nu un spor distinct, așa cum afirmă aceștia, spor care, de altfel nu este reglementat ca atare în favoarea reclamanților prin niciun act normativ.
Astfel, pentru personalul auxiliar de specialitate, art. 48 din Legea nr. 50/1996 prevede că: "pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii, în compartimentele de multiplicare sau alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15% din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Ulterior potrivit art. 22 din OG nr. 8/2008 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, s-a precizat că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui ÎCCJ al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii".
Pentru funcționarii publici, art.16 și 17 din Ordonanța nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici prevedea ca: " (1) Spor pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici care desfășoară activitate în autoritățile și instituțiile publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj.
Categoriile de funcționari publici, cuantumul sporului prevăzut la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Locurile de muncă pentru care se acordă sporul prevăzut la alin. (1) vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de către autoritățile abilitate în acest sens".
"(1) Spor pentru condiții periculoase, în cuantum de până la 50% din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care participă efectiv în campaniile de prevenire și combatere a zoonozelor deosebit de grave și altele asemenea, stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, numai pe perioada cât participă la aceste campanii.
(2) Categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului prevăzut la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat".
A precizat că din interpretarea textelor de lege incidente în materia salarizării a funcționarilor publici și a salarizării magistraților, respectiv, a personalului auxiliar mai susmenționate rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea, pe baza unei expertize de specialitate, a existenței unor condiții de muncă, care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
Prin urmare, dispozițiile legale invocate nu pot fi interpretate în sensul imperativității acordării sporului de mai multe ori, sporul în discuție putând fi acordat o singură dată și numai pentru anumiți funcționari publici,și anume se acordă funcționarilor publici care desfășoară activitate în autoritățile și instituțiile publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj, în urma aprecierii de ansamblu a unui expert de specialitate asupra existenței în cadrul fiecărei instanțe în parte a condițiilor prevăzute de legiuitor.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat un punct de vedere,precizând care sunt liniile directoare de care trebuie să se țină cont în procesul de soluționare a unei petiții ori de dezlegare a unei pricini care prezintă ca obiect încălcarea principiului nediscriminării și al egalității de tratament.
Curtea,examinând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente,văzând și disp.art.137 proc.civ., conform cărora instanța va examina cu prioritate excepțiile de fond sau de procedură ce fac de prisos studierea fondului pricinii,constată că, raportat la disp.art. 109 din Legea nr. 188/1999 a funcționarului public conform cărora cauzele care au ca obiect, raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe, față de mențiunile din adeverința nr.16/14.01.2009 emisă de Curtea de Apel Ploiești ce atestă că parte din reclamanți au calitatea de funcționari publici, competența materială de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții, și -a aparține Tribunalului Prahova - Secția Contencios Administrativ. În consecință,în privința acestora va declina competența de soluționare a acțiunii în favoarea instanței amintite.
Raportat la disp. art.1 și 7 alin.1 din Decretul nr.167/1958 Curtea va constata că acțiunea celorlalți reclamanți este prescrisă pentru pretențiile aferente perioadei decembrie 2004-30.10.2005,motiv pentru care va admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru această perioadă,excepție invocată de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Ploiești, urmând a respinge ca prescrisă acțiunea acestora pentru perioada indicată.
În ceea ce privește fondul acțiunii formulate de reclamanții în privința cărora instanța are competența materială de soluționare,este adevărat că potrivit art. 5 alin. 5 Codul muncii în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și toți angajatorii, fiind interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, dispoziții legale similare fiind prevăzute și de OG 137/2000, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și de numeroase alte acte normative, problema în cauză fiind aceea de a stabili în ce măsură situația invocată de recurentă constituie o discriminare.
Sub acest aspect, trebuie reținut cu valoare de principiu că prin decizia nr.447/2005 a Curții Constituționale s-a stabilit că nu există discriminare și că este dreptul legiuitorului să stabilească criteriile de determinare și cuantumul indemnizației, precum și sporurile acordare personalului bugetar.
Cu alte cuvinte, egalitatea de tratament a salariaților nu se confundă cu egalitarismul și sub acest aspect,reglementarea diferită a modului de salarizare a personalului bugetar are ca fundament condițiile specifice fiecărui sector de activitate.
Este adevărat că, în prezent, în toate domeniile vieții sociale, implicit în cazul raporturilor de muncă, utilizarea uzuală a computerelor este prezentă, dar aceasta nu înseamnă în mod mecanic și acordarea indiferent de situație a unui spor pentru lucrul la calculator fiecărui salariat.
În plus, prin Decizia nr. 821/2008 Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 2 alin. 1 și alin. 11, precum și dispozițiile art.27 din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 sunt neconstitutionale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norme juridice instituite prin lege si de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. 4 din Constituția României, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 429/2003,ca și prevederile art. 61 alin. 1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Din considerentele susmenționate Curtea apreciază ca neîntemeiată în rest acțiunea formulată de reclamanții, și -a și urmează aor espinge.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Declină competența de soluționare acțiunii formulate de reclamanții, și -a, cu domiciliul ales la Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în municipiul P,-, jud. în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în municipiul P,-, jud. P, Ministerul Justiției cu sediul în municipiul B,-, sector 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în municipiul B, nr. 1-3, sector 1, în favoarea Tribunalului Prahova - Secția contencios administrativ.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada decembrie 2004 - 30.10. 2005 invocată de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Ploiești și respinge ca prescrisă pentru această perioadă acțiunea formulată de reclamanții, și -a, cu domiciliul ales la Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în municipiul P,-, jud. în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în municipiul P,-, jud. P, Ministerul Justiției cu sediul în municipiul B,-, sector 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în municipiul B, nr. 1-3, sector 1.
Respinge în rest, ca neîntemeiată acțiunea reclamanților, și -a.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare, iar în privința declinării în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător,
--- - - -
Asistenți judiciari,
- - -
Grefier
Tehnored. MP/
7 ex./04.02.2009
Operator de date cu caracter personal
Nr.notificare 3120
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Gabriel
