Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Sentința 18/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA NR.18
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTOR 2: Marilena Panait Gabriel
Asistenți judiciari: -
: - -
Grefier: -
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții, -, și, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Mizil,-, județ P, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.-, nr. 6, județ P, Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în P,-, județ P și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, sector 1, nr. 1-3.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Acțiune scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul Tribunalul Prahovaa depus la dosar o cerere prin care se solicită comunicarea unui exemplar al cererii de chemare în judecată, iar din partea pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a depus la dosar punct de vedere.
Curtea respinge ca neîntemeiată cererea Tribunalului Prahova de a i se comunicată o copie a cererii de chemare în judecată, întrucât i-a fost comunicată, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la file 9 din dosar, acest pârât depunând și întâmpinare, iar față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată,și,deliberând,a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- pe rolul Curții de Apel Ploiești, reclamanții, -, și, au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Prahova, Curtea de Apel Ploiești și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții în solidar să le achite sporul pentru lucrul la calculator de 15% calculat la salariul de bază brut pe perioada septembrie 2006 și în continuare, reactualizarea acestor sume de bani conform indicelui de inflație până la data plății efective și obligarea pârâtului Tribunalului Prahova să le acorde 3 zile în plus la concediu de odihnă, începând cu data introducerii acțiunii, precum și cu 3 ani înaintea acestei date.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, deși din anul 2006 lucrează numai la calculator toate cele 8 ore zilnic, totuși nu au primit drepturile aferente acestei munci, așa cum sunt încasate de către alți salariați din alte domenii sau de către alți salariați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, deși nu există nici o îndoială că acest spor li se datorează, fiindcă unei părți a salariaților li s-a și acordat, fără să existe vreo diferență între activitatea lor, or legea este aplicabilă tuturor, în mod egal.
Se mai arată că și în celelalte domenii ( sănătate, petrochimie etc. ) se plătește acest spor iar neplata către aceștia ar fi o discriminare.
Se arată că sporul de calculator este încasat de către: personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție - serviciul contabilitate și informatică (conform unui ordin intern), salariații Ministerului d e Justiție (conform unui ordin intern), salariații din domeniul sanitar ( ordinul ministrului sănătății nr.
414/2006 pentru aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului
sanitar - anexa din 17.04.2006 ), salariații din domeniul industriei chimice și petrochimice ( conform art. 50 (4) din contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din industria chimică și petrochimică ).
Nici împrejurarea că se plătește un alt spor (condiții grele - ) nu poate fi o explicație, deoarece sporurile pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a câte unui drept, distinct.
Folosirea zilnică a ecranului de vizualizare trebuie să fie întreruptă periodic prin pauze, care să reducă suprasolicitarea în fața ecranului de vizualizare (conform hotărârii Guvernului nr. 1028/2006).
De asemenea se arată că,deși lucrează în condiții grele și beneficiază de sporul corespunzător acestor condiții, totuși nu beneficiază de cele cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art. 142 din Codul muncii.
Pârâtul Tribunalul Prahovaa formulat întâmpinare,susținând că Legea nr. 56/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților - asistenți si ale celorlalte categorii de personal, pe dispozițiile căreia își întemeiază acțiunea reclamanții, a fost abrogată în mod expres de art. 30 din OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Totodată, alin 1 al art. 14 din această lege reglementa sporul pentru "condiții grele de munca", în cuantum de 15% din salariul de baza brut, "corespunzător timpului lucrat efectiv în aceste condiții. Locurile de munca și categoriile de salariați se stabilesc potrivit legii și se aproba de Colegiul permanent al Curții Supreme de Justiție" și nu sporul de lucru la calculator.
A mai menționat că în prezent, dar și pentru perioada invocată de reclamanți în acțiune, personalul auxiliar de specialitate a beneficiat și beneficiază de sporul pentru condiții grele de muncă.
În condițiile în care reclamanții își întemeiază acțiunea pe dispozițiile HG nr. 1028/2006, act normativ publicat în Monitorul Oficial al României nr. 710 din 18.08.2006,solicitarea acestora de a li se acorda sporul de lucru la calculator, de 15% din salariul de bază brut lunar, începând cu septembrie 2006 și în continuare este neîntemeiată, deoarece,legea civilă nu retroactivează", aceasta putând dispune numai pentru viitor. Așadar, reclamanții ar putea solicita, cel mult, drepturile prevăzute de HG nr. 1028/2006 de la intrarea acesteia în vigoare, la data stipulată la art. 18 din această hotărâre, respectiv 1 octombrie 2006, urmând ca pentru septembrie 2006 acțiunea să fie respinsă în consecință.
A mai menționat că din cuprinsul HG 1028/2006 nu rezultă obligativitatea angajatorului de a acorda salariaților un spor de lucru la calculator în cuantum de 15% din salariul de încadrare lunar, acest act normativ instituind cerințele minime de securitate și sănătate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
De asemenea, și Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2006, în acest act normativ fiind prevăzute obligațiile angajatorului privind asigurarea prevenirii, protecției și securității în muncă, precum și sancțiunile care se aplică angajatorilor care nu respectă dispozițiile acestei legi, fără a fi stabilită obligația de a se acorda angajaților un spor de lucru la calculator în cuantum de 15% din salariul de bază brut, astfel cum solicită reclamanții.
A arătat că instituirea unui spor pentru anumite categorii de personal este justificată de elementele specifice și reprezintă în esență o opțiune a legiuitorului, deci este o problemă de legiferare.
A învederat că principiul egalității în fața legii invocat de reclamanți nu presupune uniformitate, astfel încât stabilirea unor reglementări diferențiate între persoane aflate în situații diferite nu constituie nici o discriminare.
În acest sens,Curtea Constituțională, prin decizia nr. 447/2005, a statuat că este dreptul legiuitorului să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizației sau al sporurilor personalului retribuit de la bugetul de stat,udecătorul nefiind îndrituit să modifice sau să completeze un act normativ, ci doar să interpreteze și să aplice legea în vigoare.
Prin urmare, admiterea acțiunii ar duce la acordarea unor drepturi care nu sunt prevăzute de lege, ceea ce ar constitui o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești și o încălcare a principiului separației puterilor în stat.
În consecință,n principal, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată iar în subsidiar, acordarea acestor drepturi să se
facă numai pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a HG 1028/2006
invocată de reclamanți în acțiune, respectiv ulterior datei de 1 octombrie 2006
și numai pentru perioadele în care reclamanții au primit drepturile salariale
de la Judecătoria Mizil, respectiv au fost angajați la instanțele arondate
Tribunalului Prahova, nu au fost în concedii medicale sau în concediu pentru
creștere îngrijire copil și numai pentru acei reclamanți care pentru perioada
indicată în acțiune ar fi putut beneficia de acest spor prin natura funcției
deținute.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat un punct de vedere,precizând care sunt liniile directoare de care trebuie să se țină cont în procesul de soluționare a unei petiții ori de dezlegare a unei pricini care prezintă ca obiect încălcarea principiului nediscriminării și al egalității de tratament.
Pârâta Curtea de Apel Ploieștia formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii întrucât în privința reclamanților indemnizațiile, drepturile salariale precum și alt drepturi sunt reglementate de legi speciale între dispozițiile cărora nu se regăsește expres sau implicit reglementat sporul de 15% pentru lucrul pe calculator.
Cum atât magistrații cât și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de o reglementare specială și derogatorie, de acordare a drepturilor bănești și a altor drepturi corespunzătoare valorii și importanței activității pe care o desfășoară și pe care cele mai multe categorii profesionale nu le au, alte drepturi sau sporuri decât cele al respectivelor reglementări nu pot fi solicitate, având drept temei prevederile. Nr. 137/2000
A învederat că accesul la mijloacele electronice de informare, în principal pentru prompta, corecta și completa informare cu privire la legislația actualizată zilnic, jurisprudență și doctrină, contact permanent și facil cu instituții din sistemul judiciar, evidența dosarelor, circuitul lor electronic, precum posibilitatea tehnoredactării lucrărilor în condiții de mare eficiență și calitate, trebuie să constituie și pentru reclamanții din această cauză un beneficiu și o facilitate care să îi ajute în exercitarea atribuțiilor judiciare, iar nu un prilej pentru solicitarea unor drepturi neprevăzute de lege ori temei pentru o pretinsă discriminare fără a se arăta criteriul ce o determină.
Prin atribuțiile lor, prin modul de desfășurare în concret a activității judiciare, nu se poate trage concluzia că reclamanții se află într-o situație similară cu personalul din alte sectoare de activitate invocate în acțiune, pentru a se socoti discriminați și în consecință, îndreptățiți la primirea sporului cerut.
Pârâta a mai solicitat respingerea celui de-al doilea capăt de cerere, privind acordarea trei zile în plus la concediul de odihnă de la data introducerii acțiunii, având în vedere faptul că reclamanților le sunt aplicabile dispozițiile reglementate prin legii speciale. Astfel, potrivit art. 65 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, reclamanții beneficiază de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare, iar HG 1028/2006 și Legea 319/2006 nu prevăd obligația angajatorului de a acorda astfel de concediu suplimentar.
Curtea,examinând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului,dar și față de dispozițiile legale incidente în cauză,constată că acțiunea e neîntemeiată din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Este adevărat că potrivit art. 5 alin. 5 Codul muncii în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și toți angajatorii, fiind interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, dispoziții legale similare fiind prevăzute și de OG 137/2000, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și de numeroase alte acte normative, problema în cauză fiind aceea de a stabili în ce măsură situația invocată de recurentă constituie o discriminare.
Sub acest aspect, trebuie reținut cu valoare de principiu că prin decizia nr.447/2005 a Curții Constituționale s-a stabilit că nu există discriminare și că este dreptul legiuitorului să stabilească criteriile de determinare și cuantumul indemnizației, precum și sporurile acordare personalului bugetar.
Cu alte cuvinte, egalitatea de tratament a salariaților nu se confundă cu egalitarismul și sub acest aspect,reglementarea diferită a modului de salarizare a personalului bugetar are ca fundament condițiile specifice fiecărui sector de activitate.
Este adevărat că, în prezent, în toate domeniile vieții sociale, implicit în cazul raporturilor de muncă, utilizarea uzuală a computerelor este prezentă, dar aceasta nu înseamnă în mod mecanic și acordarea indiferent de situație a unui spor pentru lucrul la calculator fiecărui salariat.
În plus, prin Decizia nr. 821/2008 Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 2 alin. 1 și alin. 11, precum și dispozițiile art.27 din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 sunt neconstitutionale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norme juridice instituite prin lege si de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. 4 din Constituția României, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 429/2003,ca și prevederile art. 61 alin. 1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Din considerentele susmenționate Curtea apreciază ca neîntemeiată acțiunea formulată și urmează aor espinge.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții, -, și, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Mizil,-, județ P, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.-, nr. 6, județ P, Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în P,-, județ P și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, sector 1, nr. 1-3.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător,
--- - - -
Asistenți judiciari,
- - -
Grefier
Tehnored. MP
22 ex./04.02.2009
Operator de date cu caracter personal
Nr.notificare 3120
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Gabriel
