Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1612/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 1612/2009
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Trif Doina | - - | - JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia |
- - | - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia | |
- -- | - judecător | |
- grefier |
Pe rol fiind soluționarearecursului civil declarat de recurenții pârâțiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B,cu sediul în O- județul B, în reprezentarea MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B sector 5-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, ambele cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, cu intimații intervenienți -, -, -, toți ca moștenitori ai defunctului, cu domiciliul în - județul B, -, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, ., toți cu domiciliul procedural ales la OCPI B cu sediul în O-/A județul B, cu domiciliul în O- - etaj 3. 13 județul B, și cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B sector 5-, împotriva sentinței civile nr. 810/LM/2009 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: drepturi bănești,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă în baza articolului 242 aliniatul (2) Cod procedură civilă, după care:
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 810/LM/2009 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost
respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții și și cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții, prin moștenitorii, și, împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Bihor și Ministerul Economiei și Finanțelor B și în consecință:
Au fost obligați pârâții la plata către reclamanții și și intervenienții, prin moștenitorii, și, a drepturilor salariale reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară, începând cu data 02 mai 2006 și până la data de 01. 02. 2007, actualizate cu indicii de inflație la data plății.
Au fost respinse cererile de intervenție formulate de intervenientele, și.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, s-a reținut că potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, acesta coordonează acțiuni care sunt responsabilitatea Guvernului, cu privire la sistemul bugetar, pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție. Răspunderea Ministerul Economiei și Finanțelor Publice rezultă și din prevederile art. 3 din nr.HG 208/2005 și ale art. 3 din nr.HG 386/2007.
Rolul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor Publice se justifică și prin dispozițiile art. 1 din nr.OG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002 potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Analizând fondul pretenției dedusă judecății tribunalul a constatat că prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut".
Reclamanții și intervenienții, și, sunt personal auxiliar de specialitate din cadrul organelor autorității judecătorești, conform tabelelor anexate.
În practica instanțelor judecătorești, constatându-se că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea textului de lege mai sus evocat, în raport de prevederile de abrogare a acestor dispoziții prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001, referitor la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru judecători, procurori și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea textelor de lege mai sus citate.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 444/13. 06. 2008, admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că rezultă fără echivoc faptul că normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, au supraviețuit dispozițiilor de abrogare, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Prin urmare, nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum a arătat Înalta Curte de Casație și Justiție, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiileart. 107alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că în prezent, în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, unui număr însemnat de persoane - magistrați și personal auxiliar de specialitate - le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, iar în ipoteza adoptării unei soluții contrare în acest recurs în interesul legii, care, potrivit dispozițiilorart. 329din Codul d e procedură civilă, ar produce efecte numai pentru viitor, s-ar ajunge la crearea unei situații de discriminare în cadrul acelorași categorii socioprofesionale, respectiv ale persoanelor care se încadrează în ipoteza dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996, în condițiile în care sporul în discuție a fost acordat de legiuitor, la momentul respectiv, în considerarea specificului profesiei, cu atât mai mult cu cât nu au intervenit modificări pozitive în ceea ce privește condițiile și specificul activității desfășurate.
În ceea ce privește noțiunea de "discriminare", Înalta Curte de Casație și Justiție a avut în vedere practica în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a reținut în mod constant că există discriminare atât timp cât diferența de tratament aplicat unor subiecte de drept aflate în situații analoage nu are o justificare legitimă, obiectivă și rezonabilă (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Decizia din 26 septembrie 2002, Duchez contra Franței, Decizia din 6 decembrie 2007, Beian contra României, 59).
Astfel, a adopta soluția contrară în sensul neacordării acestui spor, în mod inevitabil ar duce la situația în care în sistemul judiciar ar exista, pe de o parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate care beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și, pe de altă parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate cărora, deși desfășoară aceeași activitate și în aceleași condiții, nu li s-ar recunoaște acest drept. Or, este evident că interpretarea diferențiată a normelor incidente cu privire la aceleași categorii socioprofesionale, cu atât mai mult cu cât nu se constată existența unei justificări legitime, obiective și rezonabile, ar fi de natură să reprezinte o discriminare în sensul dispozițiilorart. 16alin. (1) din Constituție, republicată, ale Ordonanței Guvernuluinr. 137/2000privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional laConvențiaeuropeană a drepturilor omului.
Tribunalul a constatat că potrivit art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate cu ocazia recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe, în măsura în care acestea sunt confruntate cu astfel de probleme, cum este și cazul de față.
Referitor la cererile de intervenție formulate de intervenienții, și, care au solicitat sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară până la data de 01. 01. 2005, instanța a constatat că acestea în prezent lucrează la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară O și nu sunt personal auxiliar de specialitate al organelor autorității judecătorești.
De asemenea, acești intervenienți solicită acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, până la data de 01.01.2005 și nu pentru perioada pentru care au solicitat reclamanții, respectiv pentru perioada 02.05.2006 - 01.02.2007.
Prin urmare, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, și, are alt obiect decât obiectul acțiunii principale iar condiția ca intervenienții să câștige pentru sine obiectul procesului, nu este îndeplinită în cauză, astfel încât instanța a respins această cerere ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor judiciare de timbru, a declarat recurs DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B în reprezentarea MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, respingerea acțiunii față de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Prin motivele de recurs s-a invocat că neîntemeiat s-a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive conform articolului 28 literele d și e din Legea nr. 500/2002, proiectele legilor bugetare anuale se elaborează de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE pe baza politicilor și strategiilor sectoriale, a priorităților stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite. Reclamanții sunt angajați ai MINISTERULUI JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, doar între aceștia există raporturi juridice de muncă și acest Minister poate fi obligat la plata drepturilor solicitate.
Ambele Ministere sunt ordonatori principali de credite, iar creditele acordate unuia nu pot fi utilizate pentru finanțarea altuia, astfel că el nu poate fi obligat la plată și nici să includă sumele necesare plății în bugetul pentru anul viitor. De altfel, conform OG nr. 22/2002, ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine, sumele necesare plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
În drept s-au invocat dispozițiile articolul 304 punctul 9 Cod de procedură civilă, Legea nr. 500/2002, OG nr. 22/2002.
Deși legal citați, intimații reclamanți și intervenienți nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Conform articolului 3 aliniatul 1 punctul 2 din HG nr. 208/2008, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE are, printre alte atribuții, cea de elaborare a proiectului bugetului de stat, a raportului cu privire la legea rectificării bugetare, iar articolul 25 din Legea nr. 379/2005 prevede că daunele stabilite ca fiind datorate de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE "alte cheltuieli ce cuprind despăgubiri datorate de Statul Român" stabilite prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, se acoperă de către acest minister din sumele prevăzute cu această destinație în bugetul de stat pentru anul viitor.
Din interpretarea celor de mai sus și în aplicarea Legii nr. 500/2002, se reține că sumele solicitate și acordate în speță, sunt suportate din bugetul de stat, din sumele prevăzute cu această destinație, aspect față de care în mod corect instanța de fond a reținut calitatea procesuală pasivă a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE.
Chiar dacă acest minister nu este plătitorul direct al despăgubirilor stabilite, are, conform articolului 19 litera h din Legea nr. 500/2002, atribuții în a dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii financiare a statului, cheltuirea cu eficiență a resurselor financiare. Drepturile stabilite, fără implicarea recurentului ar rămâne iluzorii, ori, executarea hotărârilor judecătorești este și ea o parte a procesului judiciar, statul având obligația de a lua măsurile necesare asigurării dreptului la un proces echitabil, deci inclusiv asigurarea aducerii la îndeplinire a dispozițiilor instanțelor cuprinse în hotărârile definitive și irevocabile, altfel s-ar aduce atingere articolului 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Activitatea instanțelor, conform articolului 131 din Legea nr. 304/2004, este finanțată de la bugetul de stat, astfel că fără alocarea fondurilor necesare de către MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, plata drepturilor nu s-ar putea realiza, neasigurându-se o finanțare a procesului civil. Chiar dacă și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR este ordonator principal de credite, fără implicarea MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE în sensul finanțării bugetului alocat pentru plata drepturilor stabilite prin titluri executorii, procesul civil nu ar avea finalitate, aspect ce ar contraveni nu doar articolului 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, ci și articolului 1 din protocolul adițional nr. 1 al acesteia.
Față de toate motivele expuse,nefiind aplicabile dispozițiile articolului 304 Cod de procedură civilă, instanța de recurs în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, menținând în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarate derecurenții pârâțiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B,cu sediul în O- județul B, în reprezentarea MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B sector 5-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, ambele cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, cu intimații intervenienți -, -, -, toți ca moștenitori ai defunctului, cu domiciliul în - județul B, -, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, ., toți cu domiciliul procedural ales la OCPI B cu sediul în O-/A județul B, cu domiciliul în O- - etaj 3. 13 județul B, și cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B sector 5-, împotriva sentinței civile nr. 810/LM/2009 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - --
decizie: TD /25. 11. 2009
Complet fond: DC,
în 2 ex.: ID /30. 11. 2009
20 comunicări cu:
DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B,cu sediul în O- județul B,MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B sector 5-, -, -, -,toți ca moștenitori ai defunctului, cu domiciliul în - județul B,, -,toți cu. procedural ales în O parc nr. 10 județul B,.,toți cu domiciliul procedural ales la OCPI B cu sediul în O-/A județul B,,cu domiciliul în O- - etaj 3. 13 județul B,MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR,cu sediul în B sector 5-Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
