Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 3104/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(871/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3104/
Ședința publică din data de 07 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții-reclamanți, și recurentul pârât Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.342 din 21 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII a Civilă și Pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale/in dosarul nr-(4666/2008), în contradictoriu cu intimata pârâtă Curtea de Apel București și expert Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect -drepturi bănești plată stimulente 2006-2008.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul pârât Ministerul Justiției și Libertăților, a depus la dosar întâmpinare la recursul formulat de recurenții reclamanți și a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.342 din 21.11.2008 pronunțată în dosarul nr- de către Curtea de Apel București - Secția a VII a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale s-a dispus admiterea în parte a acțiunii și obligarea pârâților la plata în favoarea reclamanților a unor despăgubiri în cuantum total de 3540 lei pentru fiecare reclamant corespunzător stimulentelor primite de personalul asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției cu ocazia zilei Justiției și pentru luna decembrie 2007, actualizate cu indicele inflației de la data nașterii dreptului și până la data plății sumei; s-a dispus respingerea capetelor de cerere privind acordarea dobânzii legale și plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că doar stimularea personalului asimilat magistraților din Ministerul Justiției nu are o justificare legitimă și rezonabilă, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul celor două ordine, în condițiile în care colectarea taxelor de timbru și a amenzilor judiciare din care se constituie fondul de stimulare avut în vedere prin 10 nr.1008/C/2006 se realizează tocmai prin sistemul instanțelor judecătorești se poate vorbi de un drept al reclamanților de a beneficia de stimulentele susmenționate acordate cel puțin cu ocazia zilei Justiției aferente anului 2007 și sărbătorilor de C pentru anul 2007 în aceleași condiții cu personalul asimilat de Ministerul Justiției ce beneficiază de același statut și aceeași salarizare ca și magistrații, câtă vreme legiuitorul asimilează cele două categorii profesionale din punct de vedere al tuturor drepturilor, această asimilare nu trebuie să se realizeze doar în privința nivelului indemnizației acordate acestora, ci și a celorlalte elemente de salarizare printre care și premiile și stimulentele.
A respins capetele de cerere privind daunele interese pentru neexecutarea obligației legale asumate reprezentând actualizarea prejudiciului suferit deoarece nu poate fi cumulat cu dobânda legală iar reclamanții nu au dovedit efectuarea unor cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului.
Împotriva acestei sentințe atât reclamanții cât și pârâtul MJ au formulat recurs.
În recursului lor recurenții-reclamanți arată că instanța a reținut în mod greșit că nu se poate vorbi de discriminare și în privința stimulentelor care au fost acordate de către ordonatorul principal de credite exclusiv unor salariați care funcționează în cadrul MJ și respectiv personalului asimilat magistraților, considerând că prin emiterea ordinelor respective s-a produs un act de discriminare a judecătorilor care ocupă funcții de execuție față de personalul asimilat magistraților care ocupă funcții din structura MJ cu atât mai mult cu cât mai mult cu cât fondul din care sunt acordate asemenea stimulente se alimentează chiar din hotărâri pronunțate în activitate de judecată.
Prin recursul său recurentul-pârât MJ solicită admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii.
În motivarea recursului se invocă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 4 proc. civ. în sensul că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a unor dispoziții care nu au aplicabilitate în speță.
În motivarea acestui punct de vedere se invocă faptul că în speță au aplicabilitate deciziile Curții Constituționale care au stabilit că dispozițiile OG nr. 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme cu putere de lege create pe cale judiciară.
Un alt motiv de recurs este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 proc. civ. și se referă la faptul că repartizarea stimulentelor se face de către ordonatorul de credite care este îndreptățit să evalueze și să stabilească la un moment dat necesitatea stimulării financiare pe baza unor criterii ce corespund obiectivelor fixate la un moment dat în politica de dezvoltarea a sistemului judiciar.
Susține recurenta-pârâtă că stimulentul nu este un drept conferit de lege cu caracter absolut și inevitabil nu se confundă cu salariul el depinzând de o multitudine de factori.
De asemenea, se susține că nici Legea nr.146/1996 și nici Normele de aprobate prin Ordinul Ministrului justiției nr.1008/C/2006 nu prevăd obligativitatea acordării stimulentelor tuturor judecătorilor și personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, aceștia având numai vocația de a fi potențiali beneficiari ai acestor stimulente în funcție de criteriile menționate și de dispozițiile legale enunțate.
Recurentul-pârât MJ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de recurenții-reclamanți ca nefondat.
Examinând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu în conformitate cu dispozițiile art.3041proc. civ. Curtea urmează să respingă recursul formulat de reclamanți și să admită recursul pârâtei MJ să dispună modificarea sentinței recurate și pe fond să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
Astfel, în ceea ce privește recursul formulat de către recurenții-reclamanți, Curtea consideră că nu este vorba despre o situație de discriminare, atâta timp cât pe de o parte reclamanții nu se află într-o situație identică cu personalul din cadrul MJ care a primit stimulante, deoarece reclamanții în fapt exercită activitatea de judecători, iar personalul respectiv este doar asimilat magistraților.
Pe de altă parte dreptul la premiere și la stimulare este doar o vocație, iar ordonatorul de credite pe baza dispozițiilor legale existente are dreptul să acorde aceste stimulente fără a fi obligat să acorde aceste stimulente la toți magistrații, indiferent de locul pe care îl ocupă în sistemul justiție.
Cât privește discriminarea invocată de către recurenții-reclamanți și întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea reține că dispozițiile invocate nu au aplicabilitate fiind vorba despre stimulente financiare lăsate de legiuitor la aprecierea ordonatorului de credite, iar conținutul acestui articol stabilește următoarele "exercitarea drepturilor și libertăților prevăzute de convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație".
Prin urmare având în vedere că nu ne aflăm în ipoteza unei discriminări bazată pe Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici pe dispozițiile OG nr.137/2000, Curtea în baza art. 312 proc. civ. urmează să dispună respingerea recursului formulat de recurenții-reclamanți ca nefondat.
În ceea ce privește recursul formulat de recurenta-pârâtă Ministerul Justiției, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală.
Astfel, instanța de fond a reținut că tratamentul diferențiat nu reprezintă un tratament justificat obiectiv de un scop legitim în sensul dispozițiilor art.2 alin. 3 din OG nr.137/2000, iar stimularea doar a personalului juridic asimilat magistraților din MJ nu are o justificare legitimă și rezonabilă, astfel cum rezultă din cuprinsul celor două ordine invocate.
Curtea reține că motivele instanței de fond nu se întemeiază pe vreo dispoziție legală ci se raportează la principii generale cum ar fi caracterul rezonabil și nejustificat al acordării de stimulente către unele categorii de magistrați și neacordarea stimulentelor către alte categorii.
Or, în cauză acordarea stimulentelor s-a făcut în baza unui cadru legal, iar ordonatorul de credite are posibilitatea necenzurabilă de a acorda aceste premii fără a ca vreo dispoziție legală să îl oblige la acordarea pentru toți magistrații indiferent de rezultate și de locul pe care îl ocupă în sistemul judiciar.
Mai mult, dacă stimulentele s-ar acorda obligatoriu tuturor și-ar pierde caracterul de stimulente, ori cadrul legal existent, atât Legea nr.146/1997 cât și Ordinul nr.1008/C/2006 nu reglementează o asemenea situație.
De asemenea, Curtea reține că în raport de OUG nr.137/2000 Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr.818/2008 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr.537/16.07.2008, obligatorie pentru instanțe, prin care a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG nr.27/2000, pretinse a fi incidente în cauză, apreciindu-se că aceste dispoziții "sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
Ori, un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norma juridică,de a crea în locul acestora alte norme sau de la substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat consacrat în art.1 alin.4 din Constituția României, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.429/2003, cât și prevederile art.61 alin.1, în conformitate cu care parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Toate aceste argumente conduc cu certitudine la concluzia că interpretarea dispozițiilor art.2 și ale art.11 din OG nr.137/2000, în sensul menționat sunt neconstituționale, realizând transformarea instanțelor de judecată în autoritate prin eludarea textelor constituționale la care s-a făcut referire mai sus.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul recurentei-pârâtei urmând a modifica sentința recurată și în consecință urmează să dispună respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-reclamanți -, împotriva sentinței civile nr.342/21.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (4666/2008), în contradictoriu cu intimata pârâtă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și expert CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Admite recursul formulat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva aceleiași sentințe.
Modifică sentința atacată în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel București și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex./5.06.2009
Jud.fond:;
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
