Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 394/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 394/
Ședința publică din 7 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Mihail
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții și, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI, având ca obiect: " drepturi bănești"!, împotriva sentinței civile nr. 102 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 31 martie 2009, când instanța a rămas în pronunțare asupra actelor și lucrărilor dosarului, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea la 07 aprilie 2009.
Instanța a amânat pronunțarea la 7 aprilie 2009, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 102 din 02.02.2009, Tribunalul Covasnaa respins formulată de reclamantele, și, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL COMUNEI, având ca obiect acordarea indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, pe perioada 1.04.2005 - 1.04.2008, actualizarea sumelor cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei indemnizații și până la data efectuării plății și obligarea pârâtului la consemnarea indemnizației de dispozitiv retroactiv și în continuare ca și drept salarial în carnetele de muncă ale reclamantelor. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Prima instanță a reținut următoarele:
Din copia Adeverinței eliberate de către Primăria Comunei, și copiile contractelor individuale de muncă, rezultă că reclamantele sunt personal contractual și prin urmare intră sub incidența dispozițiilor Codului muncii.
Instanța a reținut că potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Conform art. 1 din lege, dispozițiile acestei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
În temeiul art. 9 alin. 4 din OUG nr. 63/2003 Ministerul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr. 496/28.07.2003 prin care a fost completat Ordinul MI. nr. 275/2002, în sensul introducerii pct. 9. 2, având următorul cuprins:,indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice locale."
Apoi pct. 31.1 din Ordinul susmenționat definește categoria de " personal civil "avută în vedere, în sensul că din aceasta fac parte funcționarii publici și personalul contractual din MAI (în prezent MIRA).
Art. 13 din Legea nr. 138/1999 stabilește cuantumul indemnizației de 25 % din salariul de bază care se acordă cadrelor militare în activitate, militari angajați pe baza de contract și salariaților civili, iar art.49 lămurește și înlătură unele lacune ale textului de lege (art. 13) în sensul că personalul civil din ministere și instituții centrale prevăzute la art. 47, care desfășoară activități în condiții similare cu ale cadrelor militare, beneficiază de prime, sporurile și indemnizațiile acordate acestora potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate.
Nu în ultimul rând, instanța a avut în vedere că prin Ordinul 496/2003 au fost aduse modificări și completări la Anexa 1 la Ordinul. cu nr. 275/2002 care se referă la salarizarea personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Prin urmare personalul civil din cadrul care beneficiază de indemnizația de dispozitiv, și care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice este distinct de personalul civil al oricăror alte structuri ale administrației publice centrale sau locale.
Faptul că, reclamantele își desfășoară activitatea în cadrul unei primării, deci în administrația locală nu au îndreptățirea legală de a beneficia de acest drept, nefăcând parte din structura organizatorică a
Astfel, instanța a apreciat pretențiile deduse judecății nefondate și a dispus respingerea lor.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții.
În motivarea recursului se arată că dispozițiile Legii nr. 138/1999 așa cum au fost detailate și prin Ordinul nr. 496/2003 al sunt aplicabile reclamanților care își desfășoară activitatea în cadrul Consiliului Local și Primăriei, fiind aplicabil principiul egalității de tratament și al nediscriminării, atâta timp cât la nivel național și local au fost recunoscute aceste drepturi.
De asemenea se arată că dispozițiile deciziei Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 din OG nr. 137/2000 nu sunt incidente în cauză pentru că acțiunea se întemeiază pe dispozițiile unor acte normative care se adresează și categoriei de personal căruia îi aparțin reclamanții, nesolicitându-se aplicarea unor dispoziții prevăzute în acte normative adresate altor subiecte de drept.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat.
Statutul juridic al personalului contractual din cadrul Consiliului Local și Primăriei invocat în motivele de recurs nu impune aplicarea dispozițiilor 9.2 din Ordinul MAI 496/22.07.2003, Ordin ce devine desuet în condițiile reorganizării intervenite legislativ în structura organizatorică a MAI devenit actualmente Ministerul d e Interne și al Reformei Administrative.
Pretențiile solicitate prin acțiune sunt reglementate de art.13 din Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Acest text de lege prevede că "indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază se acordă cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract și salariaților civili".
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de MAI s-a specificat că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Potrivit pct.31.1 din acest ordin prin "prin personal civil" se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor. Prin urmare, în mod evident ordinele se referă numai la structurile MAI, ori personalul contractual din cadrul serviciilor publice subordonate consiliilor județene nu se încadrează în textul legal invocat și nu poate beneficia de indemnizația de dispozitiv.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice iar autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale ca autorități deliberative, primării ca autorități executive și consiliile județene. (prevederi cuprinse în Legea 215/2001 privind administrația publică locală art.1, art.3, art.21).
Aceasta înseamnă că administrația publică locală nu este subordonată Ministerului d e Interne iar dispozițiile legale arătate mai sus nu se aplică angajaților acestor instituții.
În prezenta speță, așa cum s-a arătat și în motivele de recurs, Consiliul Local și Primăria în cadrul căruia reclamanții sunt angajați în baza contractelor individuale de muncă, este subordonat Consiliului Județean Dat fiind regimul juridic al acestuia, instanța apreciază ca fiind nelegală extinderea efectelor art.31.1 din Ordinul MAI 496/2003 și asupra personalului contractual din cadrul acestui serviciu.
Nu poate fi considerată discriminatorie situația reclamanților în raport cu categoria de personal contractual din fostul MAI care beneficiază de indemnizația de dispozitiv în baza Ordinului mai sus invocat deoarece nu sunt îndeplinite condițiile expuse de art.2 din OG 137/2000 pentru ca o faptă să fie considerată "discriminatorie".
Nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.2 alin.1 și respectiv art.3 din Directiva 2000/78 a Consiliului Uniunii Europene care reglementează condițiile de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
Prin această directivă se stabilește un cadru general de combatere a discriminării în ceea ce privește încadrare în muncă și ocuparea forței de muncă, în vederea punerii în aplicare, în statele membre a principiului egalității de tratament.
Se stabilesc reguli de remunerare egale în condiții de încadrare și de muncă egale.
Însă, în speță nu este îndeplinită condiția "muncă egală" deoarece, reclamanții în cauză au atribuții distincte, deosebite de cele ale personalului contractual din cadrul fostului MAI care au beneficiat și beneficiază de indemnizația de dispozitiv.
Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr. 102/02.02.2009 a Tribunalului Covasna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.04.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, | ||
Red. -/21.01.2009 Dact. /24.04.2009 Jud. fond: - |
Judecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
