Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 4905/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.2492/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4905/
Ședința publică din data de 30 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă SC SA prin administrator judiciar Insolvency Specialists împotriva sentinței civile nr.84/LM din data de 27.02.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant-având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA prin administrator judiciar Insolvency Specialists prin apărător d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare juridică atașată la fila 8 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83606/ 06.04.2004, lipsind intimatul-reclamant
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Recurenta-pârâtă prin avocat depune la dosar dovezi privind măsura insolvenței, respectiv certificat eliberat de grefa Tribunalului București - Secția a VII a Comercială referitor la dosarul nr- în care s-a pronunțat sentința comercială nr.1786/25.03.2009 prin care s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr.85/2006 asupra recurentei-pârâte. De asemenea, depune la dosar decizia nr. 2/31.03.2009 emisă de administratorul judiciar Insolvency Specialists de confirmare a mandatului de reprezentare pentru societatea de avocați.
Recurenta-pârâtă prin avocat arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentei-pârâte în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurenta-pârâtă SC SA prin avocat susține motivele de recurs, concluzionând în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată și motivată în scris, modificarea hotărârii judecătorești recurate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 11.12.2007 sub nr- pe rolul Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, reclamantul Gac hemat în judecată pârâta SC SA B, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 9.330 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate cu ocazia sărbătorilor de Paște și C din anii 2004-2005, precum și a sumei de 533,32 lei cu titlu de daune materiale pentru neachitarea la termen a obligațiilor.
În rejudecarea cauzei, prin sentința civilă nr.84/LM/27.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G și a obligat pârâta SC SA (fostă SC SA) să plătească reclamantului suma de 2394 lei, reprezentând drepturi salariale restante nete actualizate cu indicele de inflație pentru perioada 2004-2005, omologat raportul de expertiză întocmit de expert tehnic - și a obligat pârâtă să plătească reclamantului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul Gaf ost salariatul pârâtei SC SA (fostă SC SA ) până la data de 23.12.2005, când raporturile de muncă au încetat în temeiul art. 65-67 din Codul muncii.
Potrivit art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, în varianta anterioară anului 2003, "Cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA".
În anul 2003, pe calea unui act adițional la contractul colectiv de muncă, în urma negocierilor dintre patronat și sindicatul reprezentativ al reclamantului, s-a convenit ca în salariul de bază al fiecărui salariat să fie incluse suplimentările salariale acordate de C și Paște.
Pentru anii următori (2004, 2005, 2006), în actele adiționale la contractul colectiv de muncă a fost reiterată dispoziția referitoare la includerea suplimentărilor salariale în salariul de bază al fiecărui salariat.
Astfel, formularea conținută în actele adiționale din anii 2004-2006 la contractele colective de muncă, în speță art. 168 alin. 2, specifică: "În anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Argumentul esențial al pârâtei este acela că atât în anul 2003, cât și în anii ulteriori, drepturile salariale suplimentare cuvenite angajaților cu titlu de suplimentări salariale de Paște și C au fost incluse în salariul de bază primit de reclamant, astfel încât nu se mai justifică pretenția lui din prezent de a i se plăti separat aceleași drepturi.
În opinia pârâtei, această situație este atestată de reașezările de salarii ce au avut loc an de an în cadrul societății, precum și de interpretarea comisiei paritare (mecanism prevăzut în contractul colectiv de muncă) dată clauzei confuze conținute în art.168 din contract, în sensul de a-și explica propria voință de la momentul redactării clauzei neclare, comisia constituită din membrii patronatului și sindicatului ajungând la concluzia că atât în anul 2003, cât și în anii 2004-2007 drepturile salariale suplimentare au fost deja plătite reclamantului prin includerea lor în salariul de bază al angajaților.
Pentru verificarea concretă a împrejurărilor ce au generat acest litigii între reclamant și pârâtă, în acord cu jurisprudența constantă a instanței superioare - Curtea de APEL BUCUREȘTI, tribunalul a ordonat efectuarea unei expertize contabile, având nevoie de opinia unui specialist care să lămurească anumite aspecte esențiale ale procesului de față: să verifice apărarea pârâtei în sensul dacă drepturile salariale suplimentare de Paște și C au fost incluse (și plătite în acest mod) în salariul de bază al reclamantului în anul 2003 și în anii ulteriori (2004-2007), situație în care acțiunea acestora ar fi fost nejustificată; sau, în cazul contrar, al neplății drepturilor prin includerea în salariul acordat reclamantului, să se determine cuantumul sumelor ce i se cuveneau.
Din verificările expertului contabil a rezultat că în perioada de referință, pentru care reclamantul a solicitat plata drepturilor salariale suplimentare (anul 2004 și ulterior) aceste drepturi nu au fost plătite, procedându-se la determinarea în concret a sumelor cuvenite.
Așadar, în ciuda documentelor preconstituite prezentate de angajator, nu s-a putut demonstra plata efectivă a drepturilor salariale reclamate de angajat prin includerea în salariul de bază.
Potrivit art.168 alin.1 teza II din Contractul de muncă aplicabil la nivel de unitate: "Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările (Paște și C) vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor".
Verificând actele depuse la dosar de către pârâtă, dar și apărările propuse prin întâmpinare, nu a rezultat că pentru anii 2004-2005 între sindicat și patronat au avut loc negocieri pentru determinarea criteriilor și condițiilor prevăzute de teza II a art.168 alin.1
Așadar, atât timp cât nu au avut loc negocieri între patronat și sindicat privind stabilirea valorii concrete, a modalității de acordare, condițiile, criteriile și beneficiarilor, cu cel puțin 15 zile înainte de fiecare eveniment, nu se poate susține apărarea pârâtei de a fi achitat drepturile salariale suplimentare prin includerea în salariu de bază plătit reclamantului.
Analizând validitatea hotărârii Comisiei Paritare din perspectiva art.38 alin.2 din Codul muncii care interzice orice convenție prin care s-ar urmări limitarea sau renunțarea la drepturile prevăzute de lege în favoarea salariaților, tribunalul a considerat că sindicatul și-a depășit atribuțiile, rolul său fiind acela de a acționa în interesul membrilor, iar nu în defavoarea lor.
Sub aspectul opozabilității aceleiași hotărâri reclamantului s-a constatat că acesta nu mai are calitatea de salariat al pârâtei, astfel încât efectele hotărârii nu se pot răsfrânge asupra acestuia atât timp cât nu mai are statut de angajat cu contract de muncă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 06.04.2009 pârâta SC SA, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 09.04.2009 sub nr-.
Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art. 3041Cod de procedură civilă, recurenta-pârâtă susține nelegalitatea sentinței de fond și solicită admiterea recursului, rejudecarea cauzei pe fond și respingerea ca neîntemeiată a acțiunii introductive.
Se arată că în martie 2003 sumele reprezentând primele pentru Paște și C au fost incluse în salariile de bază ale tuturor angajaților SC SA, iar prin această operațiune a intervenit o abrogare implicită a dispozițiilor art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, salariații nemaiavând dreptul la prime.
Așadar, sumele încorporate în salariul de bază în anul 2003 au rămas încorporate în salariu. Pentru anii următori, începând cu 2004, nu au mai fost acordate prime, având în vedere că salariile angajaților (majorate în martie 2003) nu au fost diminuate, menținându-se în continuare sumele reprezentând primele pentru Paște și
Deși a fost dovedită apărarea pârâtei prin înscrisuri și expertiză, instanța de fond a încălcat convenția părților și a condamnat societatea la plata suplimentărilor salariale pretinse de reclamant.
Intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele deduse judecății după cum dispune art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Pornind de la situația de fapt potrivit căreia intimatul-reclamant a fost salariatul societății recurente, pe post de mecanic, începând cu anul 1986 și până la data de 23.12.2005, când a încetat raportul de muncă în condițiile art.65 alin.1 Codul muncii, problema dedusă judecății este aceea a existenței sau inexistenței dreptului salariatului la plata unor drepturi salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și C între anii 2004 - 2005.
Asupra acestei chestiuni părțile litigante au avut poziții diferite. Astfel, reclamantul a susținut că i se cuvin aceste drepturi suplimentare, separat de salariul încasat, prin aplicarea art.168 alin.1 din contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității, pentru anii 2004 - 2005.
Pârâta a susținut netemeinicia acestor pretenții salariale pe motiv că au fost acordate în realitate tuturor salariaților, însă nu în mod distinct de salariu, ci prin includerea lor în salariul de bază, operațiune care a avut loc în anul 2003. Efectul acestei operațiuni constă, în opinia recurentei-pârâte exprimată în întâmpinare, într-o novație consacrată de art. 1128 pct. 1 Cod civil, în sensul că a încetat dreptul salariatului de a încasa prima în mod distinct. În recursul de față, a susținut ideea unei abrogări implicite a dispozițiilor art. 168 din contractul colectiv de muncă.
Tribunalul a considerat că includerea primelor în salariul de bază este o operațiune valabilă numai pentru anul 2003, pentru că altfel nu se justifică menținerea în contractele colective de muncă la nivelul unității pentru anii următori a unei clauze referitoare la dreptul salariaților la suplimentările pentru cele două sărbători religioase. Prin urmare, angajatorul a fost condamnat la plata sumelor de bani datorate fostului său salariat.
Curtea consideră că soluția pronunțată de Tribunal este corectă.
Deși recurenta-pârâtă invocă o operațiune de includere în salariul de bază a unor drepturi salariale suplimentare acordate salariaților cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, operațiune care ar fi avut loc la nivelul anului 2003, nu a înțeles să dovedească acest aspect. Această dovadă ar fi fost relevantă pentru aprecierea temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor reclamantului, chiar în condițiile în care clauzele din contractele colective de muncă la nivelul unității pentru anul 2004 și următorii permit interpretarea contrară. În condițiile în care în aceste contracte începând cu anul 2003 se prevede dreptul distinct la prime, în condițiile în care se folosesc expresii de genulau fostincluse și, respectiv,vor fi incluseîn salariul de bază, fără a exista o prevedere clară în sensul neacordării lor după data operațiunii de includere în salariul de bază, salariații au dreptul la aceste sume de bani.
Cu toate acestea, dacă angajatorul probează că sumele în discuție au fost plătite, însă într-o altă modalitate decât cea arătată în contract, salariatul nu poate invoca beneficiul contractului pentru că s-ar ajunge la o dublă executare din partea angajatorului.
SC SA nu a dovedit însă operațiunea afirmată că a avut loc în anul 2003.
Este adevărat că în carnetul de muncă al intimatului-reclamant la poziția 55 se menționează o modificare salarială, începând cu 01.03.2003, în baza hotărârii Consiliului de administrație nr.14/31.03.2003. Aceasta nu poate fi considerată ca fiind operațiunea la care face referire societatea pârâtă, pentru că nu s-a dovedit cu înscrisuri financiar-contabile că este vorba despre includerea celor două prime în salariul de bază aferent anului 2003, în modalitatea afirmată de angajator, adică adiționarea cuantumului celor două prime (două salarii de bază medii la nivelul unității pentru anul 2003), la salariul de bază mediu pe unitate și apoi împărțirea la cele 12 luni.
Expertiza contabilă efectuată în cauză a relevat maniera defectuoasă în care angajatorul a executat contractul colectiv de muncă la nivelul anului 2003, respectiv cuantumul sumelor cuvenite pentru anii 2004 și 2005.
În atare situație, trebuie procedat la o interpretare literală a dispozițiilor art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate valabile în perioada 2004-2005, interpretare care nu autorizează concluzia că în toată această perioadă suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, dispoziția referindu-se exclusiv la anul 2003.
Nu poate fi admisă nici teza potrivit căreia, pentru anii ulteriori lui 2003, intervenit o abrogare implicită a dispozițiilor analizate.
Conform art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totală sau parțială. Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial. parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ abrogat parțial rămânând în vigoare prin dispozițiile sale neabrogate.
Referindu-se la condițiile de formă și de fond ale abrogării, art. 63 din același act normativ, prevede că abrogarea poate fi dispusă, de regulă, printr-o dispoziție distinctă în finalul unui act normativ care reglementează o anumită problematică, dacă aceasta afectează dispoziții normative anterioare, conexe cu ultima reglementare. În vederea abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile și apoi cu celelalte acte normative, prin menționarea tuturor datelor de identificare a acestora.
Așadar, de esența abrogării, este emiterea unui act normativ nou care modifică cuprinsul unei norme anterioare. Această situație nu este întrunită în cauză, recurenta susținând că reglementarea art. 168 din contractul colectiv de muncă la nivelul unității pentru anul 2003 determinat o abrogare implicită a aceluiași articol din contractele colective de muncă negociate și aprobate pentru anii ulteriori.
Prin urmare, dispozițiile exprese ale textului art. 168 din contractele colective de muncă pentru anii 2004-2005 constituie izvor al obligației angajatorului pentru plata suplimentărilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și
Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art.312 alin. 1 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă SC SA prin administrator judiciar Insolvency Specialists împotriva sentinței civile nr.84/LM din data de 27.02.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.06. 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
Red./tehn.
2 ex./03.09.2009
Tribunalul Giurgiu
Judecători fond,
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie
